ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2457/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Reclamantul I.G.V.C., prin cererea

înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IX-a contencios

administrativ și fiscal, în contradictoriu cu pârâții SC R&R SA și I.B., a

solicitat obligarea acestora să-i comunice modificările pe care pârâții le-au

făcut în mod unilateral la contractele dintre părți, precum și la plata unor

daune morale pentru stresul provocat, în cuantum de 50 RON/zi, de la data

introducerii prezentei cereri și până la comunicarea și soluționarea relațiilor

solicitate.

Prin încheierea din

data de 29 martie 2010, Tribunalul București, secția a IX-a contencios administrativ

și fiscal, a admis excepția necompetenței funcționale și a trimis dosarul spre

competentă soluționare la Tribunalul București, secția a VI-a comercială, având

în vedere că secția a IX-a a Tribunalului București nu are în competența

funcțională judecarea cauzelor comerciale cu obiect neevaluabil în bani, ci

litigiile de contencios administrativ și fiscal.

Tribunalul București,

secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 2051 din 25 februarie 2011

a admis excepția de netimbrare, anulându-se ca netimbrată cererea formulată de reclamantul

I.G.V.C., în contradictoriu cu pârâții SC R&R SA și I.B.

Apelul declarat de reclamantul

I.G.V.C. împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel

București, secția a VI-a civilă, prin decizia civilă nr. 475/2011 din 28 octombrie

2011.

Împotriva acestei decizii,

reclamantul I.G.V.C. a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 6,

7, 8 și 9 C. proc. civ., în susținerea cărora a arătat că decizia a fost pronunțată

de judecători incompetenți care în mod intenționat nu au analizat și nu s-au pronunțat

pe fondul cauzei, astfel că aceștia cu încălcarea Codului deontologic al magistraților

i-au obstrucționat accesul la justiție, favorizând prin trafic de influență pârâtul,

cu toate că s-a achitat taxa judiciară de timbru.

Pentru aceste motive recurentul-reclamant

a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și pe fond admiterea

acțiunii așa cum a fost formulată.

Prin întâmpinarea depusă

la dosar, intimata-pârâtă SC R&R SA a solicitat respingerea recursului ca nefondat

și menținerea ca temeinică și legală a deciziei recurate și a sentinței instanței

de fond.

Înalta Curte în conformitate

cu art. 137 C. proc. civ., raportat la art. 302

1

lit. c) C. proc.

civ. a luat în examinare excepția nulității recursului.

Potrivit art. 304 C.

proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive

de nelegalitate, în situațiile prevăzute expres și limitativ la pct. 1-9. Or, recurentul-reclamant

a invocat motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 6, 7, 8 și 9 C. proc.

civ., pur formal întrucât dezvoltarea criticilor formulate de acesta nu a făcut

posibilă încadrarea acestora într-unul din motivele prevăzute procedural de

art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.

Recursul fiind un mijloc

procedural prin care se realizează un examen al deciziei atacate, sub aspectul legalității

acesteia, instanța de recurs, soluționând această cale de atac verifică dacă hotărârea

atacată a fost sau nu pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale. Această analiză

nu se poate realiza în lipsa indicării motivelor de nelegalitate prevăzute de dispozițiile

mai sus menționate, obligație care revine sub sancțiunea nulității, titularului

căii de atac promovate.

În alți termeni față de

considerentele precedente, se poate reține că accesul la justiție presupune respectarea

cerințelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac, motiv

pentru care Înalta Curte urmează a constata nulitatea cererii de recurs, în conformitate

cu dispozițiile art. 302

1

lit. c) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D

E

Constată nulitatea cererii

de recurs formulată de reclamantul

I.G.V.C.

împotriva deciziei civile nr. 475/2011 din 28

octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VI-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 mai 2012.