ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4174/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 106 din 11 mai 2010 a Tribunalului Gorj, inculpatul N.I. (zis „D.") a fost condamnat în baza art. 254 alin. (1) C. pen. la pedeapsa de 4 ani închisoare și 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (faptă sesizată de către denunțătorul R.V.). În baza art. 254 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul la 4 ani închisoare și 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (faptă sesizată de către denunțătorul R.V.). În baza art. 254 alin. (1) C. pen.

același inculpat a fost condamnat la 4 ani închisoare și 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (faptă sesizată de către denunțătorul C.P.F.). În baza art. 257 alin. (1) C. pen. inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare (faptă denunțată de R.V.). În baza art. 257 alin. (1) C. pen. inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare (faptă denunțată de R.V.). În baza art. 257 alin. (1) C. pen. inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare (fapta denunțată de C.P.F.). În baza art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C. pen. inculpatul a fost condamnat la 2 ani închisoare (faptă denunțată de R.V.).

În baza art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C. pen. inculpatul a fost condamnat la 2 ani închisoare (faptă denunțată de C.P.F.). În baza art. 33 - 34 C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pedeapsa închisorii a fost sporită cu 6 luni și s-a dispus ca inculpatul să execute 4 ani și 6 luni închisoare și 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)teza a II-a și lit. b) C. pen. I-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. S-a dedus arestarea preventivă a inculpatului începând cu data de 27 ianuarie 2010, la data pronunțării prezentei sentințe. A fost menținută starea de arest a inculpatului. S-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 500 euro, în echivalentul în lei, precum și a sumei de 4.200 RON, primite de acesta de la cei doi denunțători: 500 euro de la denunțătorul R.V. și 4.200 RON de la denunțătorul C.P.F. S-a dispus anularea celor două adeverințe false emise pe numele lui R.R.D. și pe numele lui C.P.F. A fost obligat inculpatul la 1.000 RON cheltuieli judiciare statului. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în esență că inculpatul, muncitor necalificat în cadrul Primăriei Târgu Jiu, a avut calitatea de vicepreședinte al Uniunii Rromilor Creștini din România - Filiala Județeană Gorj.

În această calitate, în cursul anului 2009, inculpatul a pretins și a primit de la denunțătorul R.V. suma de 500 euro, în două tranșe (300 euro la jumătatea lunii martie a anului 2009 și 200 euro, în luna mai a aceluiași an) pentru a elibera o adeverință, prin care a atestat în mod nereal că fiica denunțătorului, R.R.A., este de etnie rromă (adeverință ce a fost folosită la întocmirea dosarului de admitere la Academia de Poliție „A.I.C." București) și pentru a interveni pe lângă anumiți funcționari din cadrul M.A.I. care să o sprijine pe fiica denunțătorului să promoveze concursul la unitatea de învățământ mai sus amintită ori la Școala de Subofițeri Câmpina. În luna ianuarie a anului 2010, inculpatul N.I.

a primit de la același denunțător, R.V., suma de 2.000 RON, în același scop și anume pentru a-i elibera o adeverință în care să se ateste, nereal, că fiica denunțătorului este de etnie rromă lăsându-l totodată pe denunțător să înțeleagă că va apela și la „comisarul" care lucrează la „cadre" în cadrul I.P.J. Gorj căruia îi va da o parte din bani pentru ca fiica denunțătorului să promoveze examenul de admitere la Academia de Poliție. În cursul anului 2009, inculpatul N.I. a pretins și primit de la denunțătorul C.P.F. suma de 4.200 RON pentru a-i elibera acestuia o adeverință care să ateste în mod nereal faptul că este cetățean de etnie rromă, adeverință ce a fost folosită de denunțător la întocmirea dosarului pentru a participa la concursul de admitere la Școala de Subofițeri Câmpina, precum și pentru a-l ajuta pe denunțător să promoveze examenul de admitere la această instituție de învățământ, inculpatul urmând să intervină la cunoștințele pe care le avea acolo.

Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză: denunțurile formulate de R.V. și C.P.F., proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, proces-verbal de consemnare a marcării bancnotelor, înregistrări ale convorbirilor telefonice și în mediu ambiental, formulare de recensământ, adeverințe, expertiza grafoscopică, declarațiile martorilor, documente bancare, declarațiile inculpatului. Curtea de Apel Craiova, prin Decizia penală nr. 169 din 9 septembrie 2010, a respins ca nefondat apelul inculpatului, menținând starea de arest a acestuia și deducând la zi prevenția. Împotriva acestei decizii penale, în termen legal, a declarat recurs inculpatul N.I.

Recurentul a criticat hotărârile pronunțate în cauză pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 18, 17 și 14 C. proc. pen. Printr-un prim motiv de recurs s-a solicitat achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 1 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, arătându-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestora. Printr-un al doilea motiv de recurs s-a solicitat schimbarea încadrării juridice în cea prevăzută de art. 213 C. pen. Prin ultimul motiv, s-a solicitat reținerea de circumstanțe personale în favoarea inculpatului, respectiv cele prevăzute de art. 74 lit. a), c) C. pen., reducerea pedepsei și aplicarea art. 81 sau 86 1 C. pen.

S-a arătat că inculpatul a avut un caracter ireproșabil, este bolnav de diabet și are o proteză auditivă. Examinând hotărârile pronunțate prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen. Înalta Curte constată următoarele: Din analiza materialului probator administrat în cauză, reiese că instanțele au stabilit în mod corect situația de fapt și încadrarea juridică dată infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului N.I. Potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (1) C. pen., prin funcționar public se înțelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unități dintre cele la care se referă art. 145 C. pen.

Alin. (2) al aceluiași articol statuează că prin funcționar se înțelege persoana arătată în alin. (1), precum și orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat. Uniunea Rromilor Creștini din România este o persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial, vicepreședintele acestei asociații având calitatea de funcționar, în accepțiunea art. 147 alin. (2) C. pen. Rezultă, prin urmare, că inculpatul avea calitatea de subiect activ al infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., aceea de funcționar care a pretins și primit sume de bani pentru a-și îndeplini îndatoririle de serviciu.

Uniunea Rromilor Creștini din România constituie persoana juridică în măsură să certifice apartenența la etnie a unei persoane fizice, iar inculpatul era competent și îndreptățit să elibereze un înscris cu acest conținut, în calitatea sa de vicepreședinte al unei asociații naționale constituite pe criterii etnice. Inculpatul a lăsat să se creadă că are influență asupra unor persoane cu funcții în Inspectoratul de Poliție al județului Gorj și chiar la Școala de Subofițeri de poliție Câmpina (în cazul denunțătorului C.P.F.), promițând să ajute la promovarea examenului de admitere în unitatea de învățământ amintită, a copiilor celor doi denunțători. Din declarațiile lui R.V. și C.P.F., ca și ale martorilor prezenți la întâlnirile acestora cu inculpatul (M.I., R.E., C.M.A.), precum și din conținutul înregistrărilor telefonice și ambientale purtate de inculpat cu denunțătorii rezultă fără echivoc săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență.

Probatoriul administrat în cauză este complet și face pe deplin dovada vinovăției inculpatului, neimpunându-se completarea acestuia. Pedeapsa aplicată inculpatului N.l. este conformă cerințelor art. 72 C. pen. La individualizarea ei au fost avute în vedere criteriile generale referitoare la gradul de pericol social al faptelor comise, precum și datele favorabile inculpatului care a recunoscut săvârșirea lor și nu are antecedente penale. În cauză nu există temeiuri de reducere a cuantumului pedepsei aplicate și nici de schimbare a modalității de executare a acesteia, având în vedere necesitatea asigurării scopului preventiv-educativ al sancțiunii penale. În consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul inculpatului. În baza art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul N.l., împotriva Deciziei penale nr. 169 din 9 septembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestării preventive de la 27 ianuarie 2010 la 23 noiembrie 2010. Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi, 23 noiembrie 2010.