ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4952/2011

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 18 iulie 2011,

reclamanta SC U.H. SA București a solicitat să se dispună suspendarea

executării deciziei nr. 8.888/50 din 17 iunie 2011 emisă de pârâta Direcția

Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați pentru regularizarea situației

privind obligațiile suplimentare în sumă de 4.203.395 RON stabilite de

controlul vamal cu titlul de accize, diferențe de TVA, precum și accesorii

aferente acestora.

În motivarea cererii,

reclamanta a arătat că organele de control și-au îndeplinit defectuos obligațiile

legale, existând dubii serioase cu privire la legalitatea și temeinicia actului

administrativ fiscal contestat. Reclamanta a arătat că este îndeplinită și cerința

unei pagube iminente care se poate produce prin executare, față de valoarea debitului

și de posibilitatea afectării directe a patrimoniului său, ceea ce poate determina

chiar procedura de faliment a societății și încetarea activității acesteia.

Curtea de Apel Galați,

secția de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința nr. 227 din 5

august 2011, prin care a admis cererea și a dispus suspendarea executării deciziei

nr. 8.888/50 din 17 iunie 2011 emisă de pârâta Direcția Județeană pentru Accize

și Operațiuni Vamale Galați până la soluționarea pe fond a contestației formulate

împotriva acestei decizii.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute

de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, atât în privința existenței unui caz

bine justificat, cât și în ceea ce privește riscul producerii unei pagube iminente,

fiind de asemenea achitată cauțiunea fixată în conformitate cu dispozițiile

art. 215 alin. (2) din C. proc. fisc.

Existența unui caz bine

justificat a fost reținută de instanța de fond în raport cu motivele de nelegalitate

invocate de reclamantă pentru anularea deciziei întocmită de pârâtă pentru regularizarea

situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal.

Condiția pagubei iminente

a fost considerată ca fiind îndeplinită în conformitate cu prevederile art. 2

alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, în sensul că, punerea în executare a deciziei

contestate poate determina blocarea conturilor reclamantei, ceea ce poate atrage

un blocaj financiar și chiar imposibilitatea realizării obiectului de activitate

al societății.

Împotriva acestei sentințe,

a declarat recurs pârâta Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați,

în nume propriu și în numele Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale

Galați, solicitând ca în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 și art. 304

1

din C. proc. civ. , să fie modificată hotărârea atacată, în sensul respingerii ca

nefondată a cererii de suspendare a executării formulată de reclamanta SC U.H.

SA.

Recurentele au susținut

că în mod greșit s-a constatat în sentința instanței de fond îndeplinirea condițiilor

prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, deși intimata nu a dovedit

nici un motiv temeinic să justifice suspendarea executării actului administrativ,

care se bucură de prezumția de legalitate.

În exercitarea controlului

aparenței de drept a deciziei contestate, s-a arătat că instanța de judecată nu

a avut în vedere actele normative aplicate de autoritatea vamală la efectuarea controlului

ulterior și conform cărora, intimata-reclamantă nu avea dreptul să beneficieze de

regimul de scutire la plata accizelor prevăzută de art. 206

60

alin. (1)

lit. b) din Legea nr. 571/2003.

Recurentele au considerat

că nu a fost îndeplinită nici condiția existenței unui prejudiciu greu sau imposibil

de înlăturat prin executarea deciziei atacate, cu atât mai mult cu cât s-a reținut

chiar în hotărârea atacată că intimata a făcut numai simple susțineri, fără a administra

și dovezi în acest sens.

În ipoteza întocmirii

unui dosar de executare, s-a susținut că intimata–reclamantă are posibilitatea să

solicite suspendarea executării actului administrativ fiscal conform dispozițiilor

art. 148 alin. (6) și alin. (7) din O.G. nr. 92/2003, ceea ce ar permite desfășurarea

în continuare a activității până la pronunțarea instanței de contencios administrativ

și fiscal asupra legalității actului respectiv.

Analizând actele și lucrările

dosarului, în raport și cu dispozițiile art. 304 și art. 304

1

din C.

proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru următoarele

considerente:

În sentința recurată au

fost aplicate corect dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, conform

cărora, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după

sesizarea, în condițiile art. 7 din aceeași lege a autorității publice care a emis

actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței

competentă să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până

la pronunțarea instanței de fond.

Îndeplinirea primei condiții

a fost dovedită în cauză, prin existența unui caz bine justificat, în sensul prevăzut

de art. 2 alin. . 1 lit. t) din Legea nr. 554/2004, ca împrejurări legate de starea

de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința

legalității actului administrativ.

Motivele de nelegalitate

invocate de societatea intimată pentru anularea deciziei de regularizare a situației

privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 8.888 din 17 iunie

2011 se circumscriu acestei cerințe legale, întrucât elementele de fapt și argumentele

juridice expuse sunt susceptibile a crea o îndoială serioasă cu privire la existența

și cuantumului debitului calculat de organele de control.

Instanța de fond a constatat

întemeiat ca fiind dovedită în cauză și condiția pagubei iminente, astfel cum a

fost definită în art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, ca prejudiciu

material, viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării

unei autorități publice sau a unui serviciu public.

Executarea silită a deciziei

contestate poate afecta grav patrimoniul intimatei, întrucât debitul contestat este

de o valoare considerabilă, existând riscul blocării activității desfășurate de

societatea comercială și intrării acesteia în procedura de faliment.

Pentru considerentele

care au fost expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare

a hotărârii pronunțate de instanța de fond , în baza dispozițiilor art. 312

alin. (1) din C. proc. fisc. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va

respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Direcția Regională

pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați în nume propriu și în numele Direcției

Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați împotriva sentinței nr. 227 din

5 august 2011 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 octombrie

2011.