ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.09.2012

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5601/2012

HOTĂRÂRE
21.09.2012
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5601/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Înalta

Curte de Casație și Justiție la 15 noiembrie 2011, revizuenta SC Q.C.I. SRL a solicitat

ca, în contradictoriu cu intimații S.I., S.N. și T.M.H. SPA, să se dispună revizuirea

deciziei civile nr. 215 A din 22 martie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București,

secția a

IV

- a civilă, pentru motivele prevăzute de

art. 322 pct. 1, 3 și 7 C. proc. civ.

În

motivarea cererii, revizuenta a arătat că, prin decizia menționată, Curtea de Apel

București, secția a

IV

- a civilă, a constatat perimată

cererea de apel formulată de apelanții reclamanți S.N. și S.I. împotriva sentinței

civile nr. 252 din 22 martie 2002 pronunțată de Tribunalul București, secția a

V

- a civilă și de contencios administrativ,

în contradictoriu cu intimatele pârâte SC Q.C.I. SRL și T.M.H. SPA, fără a face

vreo referire la Dosarul nr. 17890/299/2005 al Judecătoriei Sectorului 1, având

ca obiect ieșirea din indiviziune, dosar conexat în apel ca urmare a admiterii excepției

de litispendență.

S-a precizat că, în motivarea deciziei

menționate, instanța de apel, a reținut că în cauză cererea de suspendare a cauzei

a fost formulată de reclamanții S.N. și S.I., cărora li s-a comunicat încheierea

și care nu au stăruit în judecată. Decizia a fost recurată de SC Q.C. SRL, recursul

fiind respins de Înalta Curte de Casație și Justiție.

În concluzie, s-a susținut că, perimând

apelul, instanța nu s-a pronunțat în ceea ce privește cererea acestei societăți.

La prima zi de înfățișare, Curtea, a solicitat

revizuentei să precizeze care este hotărârea potrivnică deciziei nr. 215 A din 22

martie 2010 a Curții de Apel București, secția a

IV

- a civilă. Apărătorul revizuentei a arătat că nu poate preciza

o anume decizie potrivnică celei a cărei retractare s-a solicitat, subliniind că

revizuenta nu avut calitatea de apelantă, ci a devenit parte prin conexarea dosarului

în care solicitase ieșirea din indiviziune.

La același termen, Curtea, din oficiu,

a pus în discuția părților admisibilitatea cererii de revizuire.

Examinând cu prioritate excepția invocată

din oficiu, Curtea va constata că aceasta este întemeiată pentru considerentele

ce succed:

Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 7

de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs

atunci când evocă fondul, dacă există hotărâri potrivnice, definitive, date de instanțe

de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași

persoane, având aceeași calitate.

În condițiile în care revizuenta nu a precizat

nici prin cererea scrisă și nici la solicitarea curții adresată apărătorului său,

care este hotărârea potrivnică celei a cărei revizuire s-a solicitat, prezenta cerere

nu este admisibilă.

Mai mult, Curtea, va reține că împotriva

deciziei atacate cu această cale de atac extraordinară, de retractare, pârâta SC

Q.C. SRL, revizuenta în prezenta cauză, a declarat recurs, invocând motive asemănătoare,

respectiv necomunicarea încheierii de suspendare din 18 februarie 2008.

Recursul său a fost respins ca nefondat

prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate

intelectuală din 18 ianuarie 2011.

Or, prin prezenta cerere, revizuenta reiterează

criticile ce au făcut obiect al recursului declarat împotriva aceleiași decizii,

soluționat irevocabil prin decizia menționată a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru toate aceste considerente se va

constata inadmisibilitatea cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art.

322 pct. 7 C. proc. civ.

În ceea ce privește motivele de revizuire

întemeiate pe art. 322 pct. 1 și 3 C. proc. civ., Curtea va constata că niciuna

dintre criticile aduse deciziei atacate nu se circumscrie dispozițiilor legale menționate,

astfel că nu se impune disjungerea și declinarea în favoarea instanței competente

să le soluționeze conform art. 323 alin. (1) C. proc. civ.

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire

formulată de revizuenta SC Q.C.I. SRL împotriva deciziei civile nr. 215A din 22

martie 2010 a Curții de Apel București, secția a

IV

a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publica astăzi, 21

septembrie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-01-18
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 230/2011
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 252 din 22 martie 2002, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă și de contencios administrativ, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive
ÎCCJ 2011-02-15
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 664/2011
Asupra contestației în anulare de față: Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin decizia comercială nr. 163 din 29 martie 2007, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a Vl-a comercială, s-a respins
ÎCCJ 2012-09-21
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5662/2012
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 2 septembrie 2010 sub nr. 7679/2/2010, pe rolul Curții de Apel București, reclamanta SC W.S.R. SRL solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.D., suspendarea exe
ÎCCJ 2012-02-07
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 725/2012
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin încheierea de ședință din data de 01 martie 2010, pronunțată în camera de consiliu, Curtea de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a respins,
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 656/2012
rerile reclamantei de continuare a judecății recursului în anulare, întemeiate pe dispozițiile art. 330 pct. 1 și art. 330 pct. 2 C. proc. civ. Împotriva Deciziei nr. 50 din 8 aprilie 2002, pronunțată de Completul de 9 judecători, reclamant
Sursă