ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4928/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei

Petroșani reclamantul P.P. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC E.D. Banat

SA - U. Banat SA, anularea procesului-verbal de stabilire a despăgubirilor nr. AA/2009.

S-a susținut că acesta

este lovit de nulitate absolută întrucât lipsește data încheierii sale.

În subsidiar, s-a solicitat

anularea actului sancționator deoarece suma facturată nu corespunde consumului real

datorat, apreciat ca fiind în cuantum de 1.120 RON și nu 9461,12 RON.

Pârâta, prin întâmpinarea

formulată, a invocat excepția necompetenței materiale a judecătoriei, având în vedere

dispozițiile art. 2 din Legea nr. 554/2004 și ale Legii nr. 13/2007.

Judecătoria Hunedoara,

prin sentința nr. 4265 din data de 16 septembrie 2009, a admis excepția invocată

de pârâtă și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului

Hunedoara.

Învestit cu soluționarea

cauzei, Tribunalul Hunedoara, prin sentința nr. 224/CA/2010, a admis excepția de

necompetență materială invocată din oficiu, a constatat că între Tribunalul Hunedoara

și Judecătoria Petroșani s-a ivit un conflict negativ de competență și pe cale de

consecință, în temeiul art. 21 C. proc. civ., a suspendat judecarea cauzei și a

înaintat cauza Curții de Apel Alba-Iulia, în vederea pronunțării unui regulator

de competență.

Pentru a se pronunța astfel,

Tribunalul a reținut că în cauza de față sunt incidente dispozițiile legale privind

angajarea răspunderii civile delictuale, respectiv art. 56 alin. (3) și art. 85

alin. (1) din Legea nr. 13/2007, coroborat cu art. 998, 999 C. civ.

Sesizată cu conflictul

negativ de competență, Curtea de Apel Alba-Iulia, secția contencios administrativ

și fiscal, prin sentința nr. 5/F/CC/2010 pronunțată în data de 3 martie 2010 a stabilit

competența de soluționare a cererii formulate de petentul P.P., în contradictoriu

cu intimata SC E.D. Banat SA, în favoarea Judecătoriei Petroșani, apreciind că în

cauză nu sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 554/2004.

S-a statuat că raportului

juridic dedus judecății îi sunt aplicabile normele de drept privat, împrejurare

care atrage competența instanței de drept comun, potrivit art. 1 C. proc. civ.,

respectiv Judecătoriei Petroșani.

Împotriva acestei sentințe,

în termen legal a promovat recurs petentul P.P., susținând că a fost stabilită greșit

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Petroșani întrucât aceasta

aparține Tribunalului Hunedoara.

Înalta Curte de Casație

și Justiție, analizând recursul formulat, apreciază că acesta este nefondat.

Procesul-verbal din

14 iulie 2009, de stabilire a despăgubirilor în sarcina reclamantului, urmare a

hotărârii comisiei, determinată de sustragerea de energie electrică constatată prin

nota din 13 iulie 2009, nu este un proces-verbal de contravenție care să poată fi

contestat în condițiile O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor,

cu modificările și completările ulterioare, întrucât în cuprinsul său nu a fost

prevăzută nici o sancțiune contravențională.

Pe de altă parte, acesta

nu îndeplinește nici cerințele pentru a fi calificat drept „act administrativ”,

astfel cum acesta a fost definit în art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, nu se poate pune în discuție competența instanței de contencios administrativ,

astfel cum în mod corect a reținut instanța de fond.

După cum se constată,

în cauză se contestă suma impusă la plată, respectiv costul consumului de energie

considerat fraudulos, calculat de către pârâtă, potrivit fișei de calcul - Anexa

nr. 5, în conformitate cu art. 142 alin. (4) din H.G. nr. 1007/2004, astfel cum

aceasta a și susținut prin întâmpinarea formulată.

Cum între părți există

raporturi de drept privat, guvernate de dispozițiile Legii nr. 13/2007, a energiei

electrice, și H.G. nr. 1007/2004, pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a

energiei electrice la consumatori, care nu prevăd o competență expresă în cazul

unor astfel de litigii, cum este cel dedus judecății, competența materială de soluționare

a cauzei revine judecătoriei, conform art. 1 alin. (1) C. proc. civ., dată fiind

și suma contestată.

În consecință, în mod

corect, în soluționarea conflictului negativ de competență, Curtea de Apel Alba

Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a stabilit că Judecătoria Petroșani

este competentă să soluționeze cererea reclamantului.

În raport de considerentele

expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) Teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va

respinge recursul formulat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de petentul P.P. împotriva sentinței nr. 5/F/CC din data de 3 martie 2010 a Curții

de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 11 noiembrie 2010.