ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2490/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2490/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra

recursurilor de față,

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 492 din 04

noiembrie 2011, Tribunalul Dolj, în baza art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. i)

C. pen., cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., art. 74

alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen., a condamnat pe

inculpatul N.M.C., deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova, la

pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen., ca pedeapsă

complementară.

În baza art.

180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

și art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen. și art. 76 lit. e) C. pen., a

fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 500 RON amendă penală (parte

vătămată D.I.).

În baza art.

180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

și art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen. și art. 76 lit. e) C. pen., a

fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 500 RON amendă penală (parte

vătămată R.M.).

În baza art.

321 alin (1) C. pen., cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

și art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a

fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art.

2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 320

1

alin.

(7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., art. 76 lit.

e) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 500 RON amendă penală.

În baza art.

136

2

din Legea nr. 295/2004 cu aplicarea art. 320

1

alin.

(7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., art. 76 lit.

e) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 2 închisoare.

În baza art.

87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 320

1

alin.

(7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., art. 76 lit.

d) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art.

33 lit. a), 34 lit. d) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului

în pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. ca pedeapsă

complementară.

În baza art.

71 alin. (2) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64

lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art.

88 C. pen. și art. 350 C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată

inculpatului durata reținerii de 24 ore, începând cu data de 17 aprilie 2011

până la 18 aprilie 2011 și arestării preventive începând cu data de 22 aprilie

2011 la zi și menține starea de arest a inculpatului.

S-a constatat

ca părțile vătămate D.F., D.I. R.M. nu se constituie părți civile în cauză.

A fost obligat

inculpatul la plata sumei de 2.484,38 RON cheltuieli de spitalizare către partea

civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, sumă care va fi reactualizată

cu indicele de inflație la data plății efective.

În baza art. 118

lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a unui pistol cu bile de cauciuc

calibru 10x22 T și încărcător cu 3 cartușe, o sabie tip Ninja cu lama de 42 cm lungime,

2,5 cm lățime, lungimea mânerului de 19 cm și lățimea de 4,5 cm înfășurat cu o sfoară

de culoare albă; un cuțit cu lama de 6 cm și plăsele din lemn; o bâtă din lemn cu

lungimea de 0,70 m ridicate de la inculpat conform proceselor-verbale încheiate

la data de 18 aprilie 2011.

A fost obligat

inculpatul la 900 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța

această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

La data de 16

iunie 2011 s-a înregistrat pe rolul instanței rechizitoriul Parchetului de pe lângă

Tribunalul Dolj, sub nr. 567/P/2011, din data de 16 iunie 2011, prin care s-a dispus

trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului N.M.C. pentru

săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 207, 174, 175 lit. i) C. pen., două infracțiuni

prev. de art. 180 alin. (2) C. pen., art. 321 alin. (1) C. pen., art. 2 alin.

(1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991, republicată, art. 136

2

din Legea

nr. 295/2004 și art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 33

lit. a) C. pen.

La începutul lunii

aprilie 2011, inculpatul N.M.C., locuia în mun. Băilești, lucra ca agent de poliție

locală.

În ziua de 17

aprilie 2011, în jurul orelor 15.30, fiind ziua de Florii, inculpatul a plecat din

Băilești cu autoturismul personal, în care se mai aflau învinuitul M.C. și soții

F.C. și F.I., în localitatea Cioroiași, la barul aparținând SC D.P. SRL.

Inculpatul avea

asupra sa un cuțit, o sabie și un pistol, pe care îl deținea în mod legal.

Împreună cu cei

care îl însoțeau, s-au așezat la o masă din incinta barului, unde se aflau numiții

B.P.I. și G.V. și au consumat fiecare mai multe sticle de bere.

Pe terasa barului

se aflau componenții echipei de fotbal din localitate, care serbau victoria obținută

într-un meci de fotbal și ziua celor cu numele de Florin, consumând bere și mici

pregătiți la grătar de partea vătămată R.M. De asemenea, erau prezente și alte persoane,

între care părțile vătămate D.F. și D.I.

În jurul orelor

18.00, învinuitul M.C. a avut în incinta barului un conflict verbal cu numiții B.F.

și R.M., ce a degenerat în acte de violență.

Incidentul a fost

aplanat prin intervenția mai multor persoane, între acestea fiind și partea vătămată

D.I. În acest context, inculpatul N.M.C. a tras un foc de armă în plan vertical

cu pistolul, proiectilul din cauciuc lovind plafonul.

La scurt timp,

inculpatul N.M.C., împreună cu învinuitul M.C. și soții F., au plecat în direcția

mun. Băilești, cu autoturismul condus de inculpat, ce se afla sub influența băuturilor

alcoolice.

Partea vătămată

R.M. a mers la locuința sa, situată în apropierea barului, luându-i cu el și pe

frații D.F. și D.I.

Inculpatul N.M.C.

a condus autoturismul până în mun. Băilești, unde i-a lăsat pe soții F., iar apoi

s-a întors în com. Cioroiași împreună cu învinuitul M.C. Pe traseu, inculpatul a

oprit la un bar din satul Cioroiu Nou, unde învinuitul M.C. l-a agresat fizic pe

martorul B.F. Acest incident a fost aplanat de agentul șef S.M. din cadrul postului

de poliție Cioroiași.

Inculpatul N.M.C.

și învinuitul M.C. nu au luat în considerare recomandarea lucrătorului de poliție

de a merge acasă și au continuat deplasarea cu autoturismul până la barul unde avusese

loc conflictul inițial.

Pe terasa barului

reveniseră părțile vătămate D.F., D.I. și R.M., însoțite de martorul P.B.D., care

cumpăraseră câte o bere pentru fiecare de la magazinul alimentar situat în același

corp de clădire cu barul.

În fața magazinului

se mai aflau câteva persoane, între acestea fiind și martorii G.D., C.I. și N.C.C.

Inculpatul a oprit

autoturismul în fața barului, din care a coborât mai întâi învinuitul M.C., având

asupra sa un ciomag, care s-a îndreptat către grupul format din cele trei părți

vătămate și martorul P.B.D. Martorul a fugit prin spatele corpului de clădire în

care funcționa magazinul, întrucât aflase despre conflictul inițial și a realizat

că cei doi veniseră cu intenții agresive. Învinuitul M.C. a fost urmat de inculpat

care avea în mână sabia și, fără să poarte vreo discuție, i-a lovit cu partea netăietoare

în zona capului pe R.M., D.I. și D.F., iar apoi l-a înjunghiat de două ori cu același

obiect în zona abdominală pe ultimul dintre ei, una dintre plăgi fiind penetrantă.

În aceleași împrejurări,

inculpatul N.M.C. a tras mai multe focuri de armă cu pistolul ce-l avea asupra sa

în direcția celor trei părți vătămate, iar proiectilele de cauciuc i-au lovit pe

D.I. și D.F. în zona feței, iar pe R.M. în zona abdominală.

După agresiune,

N.M.C. și M.C. au plecat cu autoturismul condus de primul dintre ei în direcția

satului Cioroiu Nou, iar cele trei părți vătămate au fost transportate la Spitalul

Băilești de agentul șef S.M.

Starea gravă în

care se afla D.F. a impus transportarea sa la Spitalul Craiova, unde a fost supus

unei intervenții chirurgicale.

Actele de agresiune

săvârșite asupra celor trei părți vătămate au fost percepute în mod direct de martorii

G.D., C.I. și N.C.C. De asemenea, incidentul a fost văzut parțial de martorii C.M.,

B.S. și G.E.

Din raportul de

constatare medico-legală și certificatul medico-legal emise de Institutul de Medicină

Legală Craiova rezultă că partea vătămată D.F. a fost internată în Spitalul Județean

Craiova în perioada 17 aprilie 2011-26 aprilie 2011 cu diagnosticul: „Plagă înjunghiată

penetrantă în fosa iliacă stângă. Plagă tăiată colon sigmoid față mezostenică. Hemoperitoneu,

plagă tăiată superficială flancul stâng. TCC minor. Plagă tăiată regiunea parietală

stânga. Plagă regiunea geniană stânga. Agresiune”.

În concluziile

celor două acte medico-legale s-a menționat că leziunile traumatice suferite de

D.F. s-au putut produce prin lovire cu corp dur și un corp tăietor-înțepător și

au necesitat 25-30 zile îngrijiri medicale, cu punerea în primejdie a vieții sus-numitului.

Prin raportul

de constatare medico-legală, Institutul de Medicină Legală Craiova a concluzionat

cu privire la partea vătămată D.I. că a suferit leziuni de violență ce s-au putut

produce prin lovire cu corpuri dure și tăietoare și au necesitat 7-8 zile îngrijiri

medicale.

Din raportul de

constatare medico-legală emis de Institutul de Medicină Legală Craiova a rezultat

că partea vătămată R.M. a prezentat la examinare leziuni de violență ce s-au putut

produce prin lovire cu corpuri dure și tăietoare și au necesitat 5-6 zile îngrijiri

medicale.

În timpul conflictului,

au suferit vătămări corporale și inculpatul N.M.C. și M.C.

Așa după cum rezultă

din certificatul medico-legal emis de Institutul de Medicină Legală Craiova, N.M.C.

a suferit mai multe escoriații și echimoze în zona capului, ce s-au putut produce

prin lovire cu corpuri dure și au necesitat 14-16 zile îngrijiri medicale.

Cu privire la

învinuitul M.C., Institutul de Medicină Legală Craiova, prin certificatul medico-legal,

a concluzionat că a prezentat la examinare leziuni de violență ce au putut fi produse

prin lovire cu corp dur și au necesitat 8-9 zile îngrijiri medicale.

Prin raportul

de constatare tehnico-științifică, Inspectoratul de Poliție al Județului Dolj -

Serviciul Criminalistic a concluzionat, în esență, că pistolul era în stare de funcționare,

tuburile de cartuș puse la dispoziție au fost trase cu acesta, iar arma în litigiu

poate folosi muniție din proiectil cu cauciuc de calibru de 10x22 T sau muniție

fără proiectil cu calibru de 9 mm.

Din actele de

urmărire penală efectuate în cauză a rezultat că inculpatul consumase băuturi alcoolice,

iar după comiterea faptei, la orele 22.17, la solicitarea organelor de anchetă,

a refuzat să i se recolteze probe de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei, fiind

întocmit în acest sens proces-verbal.

Pe parcursul urmăririi

penale, inculpatul N.M.C. a avut o atitudine nesinceră și a susținut că a lovit

cu sabia și a tras cu pistolul în cele trei părți vătămate, după ce a fost atacat

și lovit cu ciomage de către acestea.

În situația în

care inculpatul ar fi fost lovit cu ciomagele de către cele trei părți vătămate,

cu siguranță ar fi suferit leziuni mult mai grave și nu excoriații și echimoze,

așa cum este menționat în certificatul medico-legal.

Fapta inculpatului

N.M.C., constând în aceea că în ziua de 17 aprilie 2011, în loc public, l-a înjunghiat

cu o sabie pe D.F., provocându-i leziuni traumatice, ce au necesitat pentru vindecare

25-30 zile îngrijiri medicale, cu punerea în primejdie a vieții, realizează sub

aspect constitutiv elementele infracțiunii de tentativă la omor calificat prev.

de art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. i) C. pen.

Fapta aceluiași

inculpat, constând în aceea că în aceleași împrejurări, a provocat scandal, tulburând

ordinea și liniștea publică constituie infracțiunea de ultraj bunelor moravuri și

tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 321 alin. (1) C. pen.

Faptele inculpatului

N.M.C., constând în aceea că a lovit cu partea netăietoare a săbiei în zona capului

și a tras focuri de armă asupra părților vătămate D.I. și R.M., provocându-le leziuni

traumatice, ce au necesitat pentru vindecare 7-8 zile îngrijiri medicale și respectiv

5-6 zile îngrijiri medicale, realizează sub aspect constitutiv elementele a două

infracțiuni de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. (2) C. pen.

Fapta aceluiași

inculpat, constând în aceea că a făcut uz de armă (pistol) din categoria celor supuse

autorizării, fără drept, constituie infracțiunea prev. de art. 136

2

din

Legea nr. 295/2004.

Fapta inculpatului

N.M.C., constând în aceea că a refuzat recoltarea probelor biologice, în vederea

stabilirii alcoolemiei, realizează sub aspect constitutiv elementele infracțiunii

prev. de art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002.

Fapta aceluiași

inculpat, constând în aceea că a purtat fără drept un cuțit și o sabie în locuri

și împrejurări în care s-ar primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor,

constituie infracțiunea prev. de art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, republicată.

Din materialul

de urmărire penală administrat în cauză a rezultat că în timpul conflictului inculpatul

N.M.C. a suferit vătămări corporale, ce au necesitat pentru vindecare 14-16 zile

îngrijiri medicale.

În raport de starea

de fapt reținută din care rezultă că inculpatul N.M.C., având în mâini sabie și

pistol a atacat cele trei părți vătămate, provocându-le leziuni traumatice, se impune

concluzia că acestea au acționat în condițiile legitimei apărări, atacul declanșat

de inculpat fiind direct, material, imediat și injust și de natură să le pună în

primejdie viața.

La termenul de

judecată din 02 noiembrie 2011, inculpatul a solicitat instanței să facă aplicarea

prevederilor art. 320

1

C. proc. pen., declarând că recunoaște starea

de fapt expusă în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor

administrate în faza de urmărire penală.

Analizând probele

aflate la dosarul de urmărire penală, precum și înscrisurile depuse de către inculpat

după întocmirea rechizitoriului, instanța a constatat că starea de fapt expusă în

actul de sesizare a instanței, cât și încadrarea juridică a faptelor reținute în

sarcina acestuia este corectă și dovedită cu probele administrate în cauză.

Instanța a reținut,

totodată, că declarația inculpatului de recunoaștere a faptelor se coroborează cu

procesele-verbale aflate la dosar întocmite de organele de cercetare penală și de

procuror, și declarațiile martorilor, acestea constituind conform art. 89 și urm.

C. proc. pen., mijloace de probă suficient de pertinente, în măsură să contribuie

la stabilirea vinovăției inculpatului.

La stabilirea

pedepsei, s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.

72 C. pen., gradul de pericol social concret al faptelor comise, modalitatea și

împrejurările în care au fost săvârșite faptele (sub influența băuturilor alcoolice),

limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul sancționator, reducerea legală

a limitelor de pedeapsă prevăzută de art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.,

faptul că părțile vătămate s-au împăcat cu inculpatul neavând pretenții materiale

de la acesta, dar și datele ce caracterizează persoana inculpatului, care a recunoscut

și regretat faptele comise, deținea o funcție publică înainte de săvârșirea faptei,

fiind angajat la Poliția Locală din mun. Băilești, unde s-a remarcat ca fiind o

persoană sociabilă și conștiincioasă, care nu a avut abateri disciplinare, nu este

cunoscut cu antecedente penale.

În raport de aceste

împrejurări, instanța a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante

prev. de art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen. și a aplicat pedepse orientate

sub limita minimă prevăzută de textul sancționator pentru fiecare faptă în parte

conform art. 76 C. pen.

Faptele săvârșite

de inculpat generează o nedemnitate cu privire la exercițiul drepturilor de natură

electorală, respectiv dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective

publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat,

și ca urmare instanța a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară,

drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

Potrivit art.

71 alin. (2) C. pen., condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii

atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a)-c) din momentul

în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării

pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea

termenului de prescripție a executării pedepsei.

Art. 64 lit. a)

C. pen. se referă la dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice

sau în funcțiile elective publice.

În ceea ce privește

stabilirea și aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de

art. 64 C. pen. pe durata prevăzută de art. 71 C. pen., instanța având în vedere

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și principiul proporționalității,

în raport de natura infracțiunilor, modul și împrejurările de comitere, dar și persoana

inculpatului, apreciază că este proporțională și justificată numai interdicția drepturilor

prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., respectiv interdicția dreptului

de a fi ales în autoritățile publice sau funcții elective publice și interdicția

dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

De asemenea, atâta

timp cât săvârșirea infracțiunilor nu au nicio legătură cu vreo profesie sau activitate

desfășurată de către inculpat, interzicerea dreptului prevăzut de art. 64 alin.

(1) lit. c) C. pen., nu este cu nimic justificată.

Pentru motivele

ce preced, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a

ll-a, lit. b) C. pen. în condițiile și pe durata prev. de art. 71 C. pen.

În baza art. 88

C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii de 24 ore

începând cu data de 17 aprilie 2011 până la 18 aprilie 2011 și arestării preventive

începând cu data de 22 aprilie 2011 la zi și, constatând că temeiurile avute în

vedere la luarea acestei măsuri se mențin, în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut

starea de arest a inculpatului.

S-a luat act că

părțile vătămate D.F., D.I. și R.M. nu se constituie părți civile în cauză.

Prin adresa

din 13 octombrie 2011, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova s-a constituit

parte civilă cu suma de 2.484,38 RON cheltuieli ocazionate cu spitalizarea părții

vătămate D.F., reactualizată cu indicele de inflație la data plății efective, sumă

la plata căreia instanța a dispus obligarea inculpatului.

În baza art. 118

lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a unui pistol cu bile de cauciuc

calibru 10x22 T și încărcător cu 3 cartușe, o sabie tip Ninja cu lama de 42 cm lungime,

2,5 cm lățime, lungimea mânerului de 19 cm și lățimea de 4,5 cm înfășurat cu o sfoară

de culoare albă; un cuțit cu lama de 6 cm și plăsele din lemn; o bâtă din lemn cu

lungimea de 0,70 m, ridicate de la inculpat conform proceselor-verbale încheiate

la data de 18 aprilie 2011.

Împotriva sentinței

primei instanțe, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul

N.M.C.

Reprezentantul

parchetului a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.

Primul motiv a

vizat nelegalitatea sentinței, constând în aceea că instanța de fond a omis să aplice

dispozițiile art. 7 din Legea nr. 76/2008, în sensul că nu a dispus prelevarea de

probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul

Național de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a hotărârii. S-a

invocat, de asemenea, suplimentar un motiv de nelegalitate cu privire la temeiul

legal reținut de instanța de fond privind consecința aplicării dispozițiilor

art. 74 C. pen., vizând circumstanțele legale atenuante, susținându-se că temeiul

legal este incomplet (art. 76 C. pen.) și nu art. 76 alin. (2) C. pen.

Ultimul motiv

de apel a privit netemeinicia sentinței, susținându-se că nu au fost respectate

criteriile generale de individualizare, prev. de art. 72 C. pen., raportat la gradul

de pericol social al faptelor comise și îndreptate împotriva relațiilor sociale

privind dreptul la viață în condițiile în care inculpatul îndeplinea funcția de

agent de poliție la data comiterii infracțiunilor.

În concluzie,

s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței, aplicarea dispozițiilor

art. 7 din Legea nr. 76/2008 și aplicarea unei pedepse temeinice pentru infracțiunile

reținute în sarcina inculpatului. În situația în care instanța de control judiciar

va reține totuși incidența dispozițiilor art. 74 C. pen., s-a solicitat aplicarea

prevederilor art. 76 alin. (2) C. pen., privind coborârea pedepselor sub minimul

special pentru infracțiunile deduse judecății.

Inculpatul a criticat

sentința pronunțată de instanța de fond pentru netemeinicie, solicitând admiterea

apelului, desființarea sentinței și reindividualizarea judiciară a pedepselor, în

sensul condamnării la pedepse în cuantum mai mic decât cel stabilit de instanța

de fond, cu acordarea unei eficiente sporite a dispozițiilor art. 74 C. pen.

Prin decizia penală

nr. 161 din 10 mai 2012, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze

cu minori, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj împotriva

sentinței penale nr. 492 din 04 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Dolj în

Dosarul nr. 15334/63/2011.

A desființat,

în parte, sentința sub aspectul laturii penale și rejudecând, a condamnat pe inculpatul

N.M.C. la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii

prev. de art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

În baza art. 180

alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., a

condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare (parte vătămată D.I.).

În baza art. 180

alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., condamnă

același inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare (parte vătămată R.M.).

În baza art. 321

alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., a

condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 2

alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991, cu aplicarea art. 320

1

alin.

(7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpat la 6 luni închisoare.

În baza art. 136

2

din Legea nr. 295/2004, cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc.

pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat

pe inculpat la 1 an și 2 luni închisoare.

În baza art. 87

alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 320

1

alin. (7)

C. proc. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare.

În baza art. 33

lit. a), 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în

pedeapsa cea mai grea de 5 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

În baza art. 71

alin. (2) C. pen., au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64

lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 350

C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 88

C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii de 24 ore

începând cu data de 17 aprilie 2011 până la 18 aprilie 2011 și arestării preventive

începând cu data de 22 aprilie 2011, la zi.

În baza art. 7

din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat,

în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice

Judiciare, după rămânerea definitivă a deciziei.

Au fost menținute

celelalte dispoziții ale sentinței penale.

Prin aceeași decizie,

a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul P.C. împotriva sentinței

instanței de fond.

Pentru a se pronunța

astfel, instanța de apel a reținut, în esență, următoarele:

Apelul declarat

de Parchet este întemeiat cu privire la critica formulată vizând netemeinicia sentinței

pronunțată de instanța de fond, în condițiile în care, prin natura funcției pe care

o îndeplinea inculpatul la data respectivă, avea ca principală obligațiune de serviciu

menținerea ordinii și liniștii publice.

Cu toate acestea,

prima instanță, invocând poziția procesuală sinceră a inculpatului și chiar statutul

său de polițist, unde s-ar fi remarcat că o persoană sociabilă și conștiincioasă,

care nu a avut abateri disciplinare și nu este cunoscut cu antecedente penale, a

reținut în beneficiul inculpatului circumstanțe judiciare atenuante, coborând pedepsele

sub minimul special.

Faptul că acesta

era cunoscut ca o persoană socială și conștiincioasă constituie o atitudine civică

normală, cu atât mai mult cu cât îndeplinea funcția de polițist, iar lipsa antecedentelor

penale este imperios necesară pentru un lucrător din cadrul Ministerului Administrației

și Internelor, Curtea de apel, apreciind că nu se impunea reținerea de circumstanțe

judiciare atenuante în beneficiul inculpatului.

S-a apreciat că

motivul de nelegalitate privind omisiunea instanței de fond de a aplica dispozițiile

art. 7 din Legea nr. 76/2008, este întemeiat.

În anexa privind

infracțiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice în vederea introducerii

profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare sunt nominalizate

aceste fapte, iar cele pentru care a fost trimis în judecată inculpatul și condamnat

de instanța de fond, la pct. 1 se regăsesc cele vizând infracțiunea de omor prev.

de art. 174 C. pen., una din infracțiuni fiind cea prev. de art. 20 rap. la

art. 174-175 lit. i) C. pen.

Referitor la apelul

declarat de inculpat prin care s-a criticat sentința pentru netemeinicie, soilicitându-se

acordarea unei eficiente sporite dispozițiilor art. 74 și 76 C. pen., instanța de

apel a apreciat că acesta este nefondat pentru considerentele expuse anterior.

Atitudinea absolut

incompatibilă a infracțiunilor comise de inculpat cu calitatea de agent de poliție

la Poliția Locală Băilești, folosirea unor obiecte tăietoare-înțepătoare, dar și

a unor arme neletale în mod nelegal, agresarea părților vătămate cu consecința producerii

unor leziuni grave privind îndeosebi pe D.F., nu justifică în niciun mod reținerea

de circumstanțe legale atenuante și cu atât mai mult reducerea pedepselor stabilite

de prima instanță.

Împotriva deciziei

sus-menționate, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova

și intimatul-inculpat N.M.C.

Prin recursul

declarat de Parchet au fost susținute parțial motivele scrise de recurs, criticile

subsumându-se doar cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14

C. proc. pen.

În susținerea

acestui motiv, s-a solicitat casarea deciziei atacate, înlăturarea circumstanțelor

atenuante menținute în mod greșit de instanța de apel pentru o infracțiune, deși

a fost admis apelul Parchetului.

În ce privește

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor inculpatului, a susținut că nu

se justifică interzicerea dreptului de a fi tutore, dat fiind că acesta nu are un

copil în întreținere.

Prin recursul

declarat, inculpatul a solicitat casarea deciziei atacate și menținerea sentinței

penale sub aspectul cuantumului pedepsei, prin acordarea unei maxime eficiente circumstanțelor

personale.

Examinând cauza

în raport cu motivele de recurs invocate de Parchet și de inculpat, Înalta

Curte constată că recursul Parchetului este fondat și urmează a fi admis pentru

următoarele considerente:

Din examinarea

lucrărilor dosarului, rezultă că, urmare admiterii apelului declarat de Parchet

și respingerii apelului declarat de inculpat, instanța de apel, deși a desființat

hotărârea primei instanțe în limitele exercitării căii de atac de către Parchet,

a omis înlăturarea circumstanțelor atenuante pentru una dintre infracțiunile reținute

în sarcina inculpatului, respectiv cea prevăzută de art. 136

2

din Legea

nr. 295/2004 cu aplicarea prevederilor art. 320

1

C. proc. pen.

Or, raportat la

considerentele reținute de instanța de apel, care în mod corect a apreciat că nu

se impune reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante, dată fiind

gravitatea faptelor săvârșite, acestea trebuie înlăturate și pentru infracțiunea

prevăzută de art. 136

2

din Legea nr. 295/2004.

În ce privește

al doilea motiv de recurs, invocat în scris și susținut oral de Parchet, care se

referă la pedeapsa complementară a interzicerii dreptului inculpatului de a fi tutore,

Înalta Curte constată că exercitarea acestui drept nu a fost interzisă inculpatului,

prin cele două hotărâri ale instanțelor inferioare.

Examinând cauza

în raport cu motivele de recurs ale inculpatului, Înalta Curte constată că instanțele

au reținut corect faptele și vinovăția inculpatului, le-au dat o încadrare juridică

corespunzătoare dispozițiilor legale și au individualizat în mod just pedepsele

aplicate, făcând în mod corect aplicarea prevederilor art. 320

1

C.

proc. pen.

În ce privește

cuantumul pedepsei aplicate, se constată că a fost just individualizat, în raport

de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., instanțele având în vedere gradul ridicat

de pericol social al faptelor săvârșite, reflectat de modul în care inculpatul a

conceput și realizat infracțiunile și de consecințele faptelor, precum și datele

ce caracterizează persoana acestuia, care, în calitate de lucrător de poliție, avea

îndatorirea de respectare a legii și a valorilor sociale protejate de lege.

Astfel, în sarcina

inculpatului s-a reținut că, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, a provocat

și întreținut un incident în care au fost implicate mai multe persoane, context

în care a lovit în zona capului părțile vătămate R.M., D.I. și D.F. cu o sabie,

după care l-a înjunghiat de două ori cu același obiect pe D.F., provocându-i leziuni

care au pus în primejdie viața victimei. În aceleași împrejurări, inculpatul a tras

mai multe focuri de armă cu pistolul cu bile de cauciuc pe care-l avea asupra sa,

proiectilele lovind părțile vătămate D.I. și D.F. în zona feței, iar pe R.M. în

zona abdominală.

Raportat la gravitatea

deosebită a faptelor, dată de natura și modalitatea de comitere a acestora, dar

și la elementele care caracterizează persoana inculpatului, Înalta Curte reține

că nu se impune reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului.

Neexistând nici

alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează să

fie admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva

deciziei penale nr. 161 din 10 mai 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală

și pentru cauze cu minori, să fie casată, în parte, decizia atacată, referitor la

aplicarea circumstanțelor atenuante pentru infracțiunea prevăzută de art. 136

2

din Legea nr. 295/2004 cu aplicarea prevederilor art. 320

1

C. proc.

pen. și, rejudecând, să fie înlăturate circumstanțele atenuante reținute pentru

infracțiunea prevăzută de art. 136

2

din Legea nr. 295/2004 cu aplicarea

prevederilor art. 320

1

C. proc. pen.

Vor fi menținute

celelalte dispoziții ale deciziei recurate.

Va fi respins,

ca nefondat, recursul declarat de intimatul-inculpat N.M.C. împotriva aceleiași

decizii penale, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Se va deduce din

pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii de 24 ore începând cu data de 17

aprilie 2011 până la 18 aprilie 2011 și a arestării preventive începând cu data

de 22 aprilie 2011, până la data 01 august 2012.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei penale

nr. 161 din 10 mai 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze

cu minori.

Casează, în parte,

decizia atacată, referitor la aplicarea circumstanțelor atenuante pentru infracțiunea

prevăzută de art. 136

2

din Legea nr. 295/2004, cu aplicarea prevederilor

art. 320

1

C. proc. pen. și, rejudecând, înlătură circumstanțele atenuante

reținute pentru infracțiunea prevăzută de art. 136

2

din Legea nr. 295/2004

cu aplicarea prevederilor art. 320

1

C. proc. pen.

Menține celelalte

dispoziții ale deciziei recurate.

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de intimatul-inculpat N.M.C. împotriva aceleiași decizii penale.

Deduce din pedeapsa

aplicată inculpatului, durata reținerii de 24 ore începând cu data de 17

aprilie 2011 până la 18 aprilie 2011 și a arestării preventive începând cu data

de 22 aprilie 2011, până la data 01 august 2012.

Obligă recurentul-intimat-inculpat

N.M.C. la plata sumei de 300 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma

de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

1 august 2012.