ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 47/2012

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin

sentința nr. 124 din 16 martie 2011, Curtea de Apel Suceava - secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal a constatat ca rămasă fără

obiect acțiunea formulată de reclamantul V.R.V., în contradictoriu cu pârâții

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului - Centrul Național

de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor și ministrul educației, cercetării,

tineretului și sportului, prin care solicita să se constate refuzul

nejustificat al pârâților de a soluționa cererea de recunoaștere/echivalare a

diplomei de doctor emisă pe numele reclamantului de Consiliul Național pentru

Acreditare și Atestare din Republica Moldova și obligarea ministrului

educației, cercetării, tineretului și sportului să emită ordinul de recunoaștere

a titlului științific obținut și confirmat prin diploma de doctor în drept.

Prin aceeași sentință, instanța de judecată a obligat pârâții la plata către

reclamant a sumei de 2042 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a

reținut, în esență, că

acțiunea

a rămas fără obiect, față de împrejurarea că cererea reclamantului a fost soluționată

favorabil, prin Ordinul nr. 3763 din 18 februarie 2011 fiindu-i echivalată

Diploma de Doctor în drept obținută în Republica Moldova.

Totodată, considerând că rezolvarea pe parcursul

procedurilor judiciare în

mod

favorabil a cererii reclamantului nu înlătură culpa procesuală a pârâților,

întrucât neîndeplinirea obligației în termenul legal a determinat reclamantul să

sesizeze instanța de judecată, prima instanță a reținut că este întemeiată

cererea acestuia de acordare a cheltuielilor de judecată.

Împotriva

acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală au declarat recurs atât

reclamantul, cât și pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și

Sportului - Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor.

I.

Recurentul-reclamant

nu a depus la dosar dovada plății taxei judiciare de timbru și a timbrului

judiciar corespunzătoare căii de atac exercitate.

Or, în

conformitate cu prevederile art. 3 lit. m) și art. II alin. (1) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru și ale art. 3 din O.G. nr. 32/1995 privind

timbrul judiciar, aprobată prin Legea nr. 106/1995, cu modificările și completările

ulterioare, pentru calea de atac exercitată se plătesc taxă judiciară de timbru

și timbru judiciar, dovada achitării acestora atașându-se, potrivit art. 302

1

alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs.

Cum

dovada timbrării nu a fost atașată cererii de recurs, conform dispozițiilor

legale sus menționate, iar recurentul nu și-a îndeplinit această obligație

legală nici ulterior - deși a fost citat cu mențiunea timbrării - devin

aplicabile dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G.

nr. 32/1995, în temeiul cărora recursul va fi anulat ca netimbrat.

II. Recursul

autorității pârâte vizează exclusiv aspectul obligării la plata cheltuielilor

de judecată, motivarea fiind în sensul că hotărârea a fost dată cu aplicarea

greșită a legii, față de împrejurarea că nu a pierdut procesul, cauza fiind

rămasă fără obiect.

Examinând

cauza și sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu

criticile invocate de recurent, precum și cu dispozițiile legale incidente în

cauză, inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Curtea constată că

recursul este fondat, după cum se va arăta în continuare.

Obiectul

acțiunii cu a cărei soluționare a fost învestită instanța de contencios

administrativ îl constituie constatarea refuzului nejustificat al pârâților de

soluționare a cererii de recunoaștere/echivalare a diplomei de doctor în drept

obținută într-o altă țară și obligarea pârâților la emiterea ordinului de

recunoaștere a titlului științific respectiv.

Din

actele dosarului rezultă că cererea reclamantului a fost soluționată pozitiv,

în acest sens fiind emis, la data de 18 februarie 2011, Ordinul ministrului

educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3763 de echivalare a

diplomei

obținută în Republica Moldova,

măsura fiind comunicată reclamantului de către

autoritatea pârâtă cu

adresa din 03 martie 2011 (dosar fond).

Așadar,

atât emiterea ordinului de echivalare a diplomei cât și comunicarea către

reclamant a măsurii luate de autoritatea pârâtă au avut loc înainte de prima zi

de înfățișare, care a fost la data de 7 martie 2011.

Or,

conform dispozițiilor art. 275 C. proc. civ., „Pârâtul care a recunoscut la

prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la

plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere

înainte de chemarea în judecată".

Cum, în

cauză, reclamantul nu a făcut dovada punerii în întârziere a pârâților,

anterior introducerii acțiunii, notificarea adresată autorităților pârâte

neîntrunind condițiile prevăzute în acest sens de art. 1079 C. civ., care

impun comunicarea prin intermediul unui executor

judecătoresc, în mod greșit a

dispus prima instanță obligarea pârâților

la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru

considerentele arătate, constatând că soluția instanței de fond este

greșită, în ceea ce privește

dispoziția de obligare a pârâților la plata către

reclamant a cheltuielilor de judecată, va fi admis recursul și

modificată, în parte,

sentința atacată, în sensul respingerii cererii de

acordare a cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de

reclamantul V.R.V. împotriva sentinței nr. 124 din 16 martie 2011 a Curții de

Apel Suceava - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca

netimbrat.

Admite

recursul declarat de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și

Sportului împotriva aceleiași sentințe.

Modifică,

în parte, sentința atacată, în sensul că respinge cererea reclamantului de

acordare a cheltuielilor de judecată.

Menține celelalte dispoziții ale

sentinței atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

11 ianuarie 2012.