ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4712/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul

prezentului dosar, reclamanta V.A.E. a formulat contestație împotriva deciziei din

01 octombrie 2009, emisă de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și

a solicitat obligarea acesteia să emită o nouă decizie titlu de despăgubire, pe

baza întocmirii unui raport de evaluare, cu respectarea legii.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a susținut că, prin decizia evocată, intimata i-a comunicat emiterea

titlului de despăgubire în cuantum de 672.776 RON, conform raportului de evaluare

din 27 august 2009, întocmit cu încălcarea dispozițiilor pct. 16.13 din H.G.

nr. 1095/2005 privind convocarea sa la efectuarea expertizei și încălcarea dreptului

la apărare, întrucât nu i-a fost comunicat raportul integral, nu a fost identificat

terenul și nu s-a aplicat metoda comparației cu alte rapoarte de evaluare.

Prin întâmpinarea formulată

în cauză, intimata a solicitat respingerea contestației, susținând că decizia a

fost adoptată cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile, pe baza raportului

de evaluare.

Pârâta a formulat cerere

de chemare în garanție a expertului evaluator P.M., care a întocmit raportul de

evaluare din 27 august 2009, pentru ca în situația în care va cădea în pretenții

să fie obligat să suporte suma respectivă.

Prin sentința civilă

nr. 287/F-CONT din 15 decembrie 2010 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis contestația formulată de V.A.E. împotriva deciziei

din 01 octombrie 2009, în contradictoriu cu Statul Român - Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor; a obligat pârâta să emită o nouă decizie-titlu de despăgubiri

potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză pentru suma de 3.390.691 RON;

a respins cererea de chemare în garanție a expertului evaluator P.M.; a obligat

pârâta să plătească contestatoarei suma de 3.570 RON, reprezentând cheltuieli de

judecată.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

În cauză întocmirea raportului

de evaluare s-a făcut fără a fi respectate dispozițiile legale evocate, pentru că

expertul nu a convocat pe reclamantă la efectuarea lucrării, apreciind greșit că

nu se impunea o deplasare la fața locului și nu a solicitat reclamantei lămuriri,

iar după finalizarea expertizei i-a comunicat doar o sinteză a raportului de evaluare

și nu lucrarea în întregime.

În acest mod, reclamanta

a fost prejudiciată, pentru că evaluatorul nu a dispus de date și informații suficiente

pentru evaluarea corectă, reală a terenului alcătuit din 3 suprafețe, situate în

zone distincte, de importanță diferită.

Instanța a reținut că

din cuprinsul probei cu un nou raport de evaluare efectuat în instanță de către

evaluatorul inițial și de către cel desemnat de reclamantă, rezultă următoarele:

Valoarea de piață estimată

la data de 19 noiembrie 2010, pentru suprafața de 12.212 m.p. teren compus din patru

parcele: parcela 1 - teren intravilan în suprafață de 5.000 m.p., situat în mun.

Rm. Vâlcea, ocupat de SC A. SA, F. Coop, SC S.S. SA, Pasarela Nord și drum E81 (DN7);

parcela 2 - teren intravilan în suprafață de 3.348 m.p., situat în mun. Rm. Vâlcea,

ocupat de proprietăți imobiliare, str. D.C. și drumul E81 (DN7); parcela 3 - teren

intravilan în suprafață de 2.023 m.p., situat în mun. Rm. Vâlcea, ocupat Agenția

Domeniului Statului; parcela 4 - teren intravilan în suprafață de 1.841 m.p., situat

în mun. Rm. Vâlcea, str. C.T., ocupat cu blocuri de locuințe, este în sumă de 3.390.691

RON.

S-a respins cererea de

chemare în garanție a expertului evaluator P.M., reținându-se că acesta nu are nicio

culpă la evaluarea inițială, pentru că nu s-a aflat în posesia tuturor datelor necesare,

furnizate ulterior de către Primăria mun. Rm. Vâlcea, prin adresa din data de 01

iulie 2010.

În baza art. 274 C.

proc. civ., instanța a obligat pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 3.570

RON cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

Împotriva sentinței

nr. 287/F-Cont din data de 15 decembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Pitești,

secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs în

termen legal Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor,

prin care s-a solicitat admiterea căii extraordinare de atac și modificarea hotărârii

atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantei.

Recurentul a învederat,

prin motivele de recurs, că soluția primei instanțe este netemeinică și nelegală,

în condițiile în care decizia Comisiei Centrale se emite în urma parcurgerii procedurii

administrative prevăzute de Titlul VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în

domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. Or, în cauză,

instanța de judecată a reținut în mod greșit că întocmirea raportului de evaluare

care a stat la baza emiterii deciziei reprezentând titlul de despăgubire s-a făcut

fără a fi respectate dispozițiile legale în sensul convocării reclamantei la efectuarea

expertizei. Formularea legii este clară, nefiind instituită obligativitatea convocării

persoanelor în etapa evaluării.

În speță a fost respectat

principiul contradictorialității în desfășurarea procedurii de specialitate:

- reclamanta a formulat

obiecțiuni la raportul de evaluare, fiindu-i comunicat răspunsul la aceste obiecțiuni

de către expertul evaluator P.M.;

- reclamantei i-a fost

comunicată doar o sinteză a raportului de evaluare, însă aceasta putea solicita

atât evaluatorului care a întocmit raportul de evaluare, cât și recurentei, transmiterea

raportului de evaluare în întregime;

- în situația în care

petenta avea cunoștință de faptul că amplasamentul terenului supus evaluării se

află în intravilanul localității și nu în extravilanul acesteia, ar fi trebuit să

comunice pârâtei aceste aspecte, de urgență, precum și arătarea dovezilor în susținerea

celor afirmate, înaintea emiterii deciziei contestate;

- or, reclamanta a înțeles

să invoce această situație pe calea acțiunii în instanță, așadar după emiterea deciziei

atacate, deși raportul de evaluare care a stat la baza emiterii titlului de despăgubire

i-a fost comunicat, iar aceasta a formulat obiecțiuni asupra celor consemnate în

raport.

În împrejurările menționate,

recurentul a susținut că nu poate fi reținută culpa instituției în emiterea deciziei

reprezentând titlul de despăgubire, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor

îndeplinindu-și în mod legal atribuțiile: dosarul de acordare a despăgubirilor,

împreună cu întreaga documentație, a fost înaintat spre soluționare instituției

pârâte, care, pe baza datelor existente la acest dosar, a urmat procedura administrativă

prevăzută de Legea nr. 247/2005.

În drept recurenta a invocat

Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum

și unele măsuri adiacente, H.G. nr. 1095/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice

de aplicare a Titlului VII din Legea nr. 247/2005, art. 299, art. 304 pct. 9 și

art. 304

1

C. proc. civ.

Prin concluziile scrise

depuse la dosar, intimata V.A.E. a solicitat respingerea recursului ca nefondat,

și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală. Intimata a precizat,

prin aceste concluzii, că prin obiecțiunile la raportul de evaluare a semnalat pârâtei

tocmai că terenul este situat în extravilanul localității și că expertul a evaluat

terenul ca și cum ar fi fost situat în extravilan și, de asemenea, că valoarea terenului

este prea mică raportat la amplasamentul acestuia.

Recursul este nefondat.

În conformitate cu prevederile

punctului 16.12 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VII „Regimul stabilirii

și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv” din Legea

nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele

măsuri adiacente, aprobate prin H.G. nr. 1095/2005, cu modificările și completările

ulterioare, „După primirea dosarului prevăzut la pct. 16.11, evaluatorul sau societatea

de evaluatori desemnată va efectua procedura de specialitate și va întocmi raportul

de evaluare pe care îl va transmite Comisiei Centrale. Acest raport va conține cuantumul

despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate titlurile de despăgubire”.

De asemenea, pct. 16.13

din aceleași norme precizează că „(1) Dacă pentru întocmirea raportului de evaluare

este necesară o lucrare la fața locului, evaluatorul desemnat va convoca persoanele

îndreptățite să primească despăgubiri prin scrisoare recomandată, cu confirmare

de primire, arătând zilele și orele când începe și când continuă lucrarea. Convocarea

va fi remisă persoanei îndreptățite cu cel puțin 5 zile înaintea efectuării lucrării

de evaluare. La calculul termenului nu se socotesc ziuă primirii convocării și nici

data stabilită pentru efectuarea lucrării de evaluare. Confirmarea de primire va

fi alăturată lucrării evaluatorului. (2) Persoanele îndreptățite să primească despăgubiri

sunt obligate să dea evaluatorului, la solicitarea acestuia, orice lămuriri în legătură

cu obiectul lucrării. Ele vor prezenta evaluatorului orice înscrisuri pe care le

posedă, de natură a furniza acestuia informații privind valoarea imobilului obiect

al lucrării. (3) La data stabilită pentru efectuarea lucrării de evaluare și pe

tot parcursul desfășurării procedurii de specialitate, persoanele îndreptățite solicitante

pot fi asistate de un evaluator ales și remunerat de către acestea. Dacă evaluatorii

au păreri diferite, lucrarea trebuie să cuprindă părerea motivată a fiecăruia. (4)

Raportul de evaluare al evaluatorului desemnat va fi comunicat de către acesta atât

Comisiei Centrale, cât și persoanelor solicitante îndreptățite solicitante. În măsura

în care acestea din urmă formulează obiecțiuni, evaluatorul este dator să răspundă

la acestea. Obiecțiunile formulate și răspunsul la aceste obiecțiuni al evaluatorului

desemnat vor fi comunicate în mod obligatoriu și Comisiei Centrale. (5) Evaluatorii

desemnați sunt datori să se înfățișeze înaintea Comisiei Centrale spre a da lămuriri

ori de câte ori li se va cere. (6) Dacă Comisia Centrală nu este lămurită prin evaluarea

făcută, poate decide efectuarea unei noi expertize”.

În fine, potrivit punctului

16.14 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1095/2005, „în baza raportului

de evaluare prevăzut la pct. 16.12 și 16.13, Comisia Centrală va proceda fie la

emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului

la reevaluare”.

Cum judicios a reținut

judecătorul fondului, prevederile punctelor 16.12-16.14 din Normele metodologice

de aplicare a Titlului VII din Legea nr. 247/2005 nu au fost respectate întrucât

evaluatorul nu a convocat reclamanta la efectuarea lucrării, apreciind eronat că

nu se impunea o deplasare la fața locului, și nu a solicitat reclamantei lămuriri,

iar după finalizarea raportului de evaluare a comunicat reclamantei doar o sinteză

a raportului de evaluare și nu lucrarea în întregime. În mod evident, procedându-se

în această modalitate, au fost vătămate drepturile și interesele legitime ale intimatei,

în condițiile în care evaluarea și stabilirea cuantumului despăgubirilor cuvenite

potrivit legii s-a realizat formal, evaluatorul nedispunând de date și informații

suficiente și reale pentru evaluarea corectă a terenului alcătuit din 3 suprafețe,

situate în zone distincte, de importanță economică diferită.

Prin noul raport de evaluare,

ordonat de instanța de fond și efectuat de evaluatorul inițial și de către cel desemnat

de reclamantă, a fost estimată, la data de 19 noiembrie 2010, valoarea suprafeței

de teren în suprafață de. 12.212 m.p., compusă din patru parcele, la suma de 3.390.691

RON - de câteva ori mai mare decât suma de 672.776 RON stabilită prin decizia din

01 octombrie 2009 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor - estimarea

făcându-se în raport de valoarea de piață, prin utilizare metodei care se bazează

pe comparația directă, reprezentând o analiză prin care valoarea de piață este apreciată

prin compararea proprietății imobiliare cu proprietăți similare, care au fost recent

vândute sau propuse pentru vânzare, ori sunt contractate.

În aceste condiții, rezultă

că în mod întemeiat prima instanță, prin hotărârea atacată, a admis acțiunea reclamantei

V.A.E. și a obligat pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la

emiterea unei noi decizii reprezentând titlul de despăgubiri potrivit raportului

de expertiză întocmit în cauză pentru suma de 3.390.691 RON. Instanța de fond a

procedat în mod legal și la respingerea cererii de chemare în garanție a expertului

evaluator P.M., formulată de pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor,

nefiind întrunite în litigiu, prin raportare la circumstanțele de fapt și de drept

ale cauzei, cerințele art. 60-63 C. proc. civ.

Așa fiind, constatându-se

că sunt neîntemeiate motivele invocate în cauză și că hotărârea atacată este legală

și temeinică, urmează a se dispune, în temeiul prevederilor art. 312 alin. (1) C.

proc. civ., respingerea ca nefondat a recursului declarat de Statul Român prin Comisia

Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva sentinței nr. 287/F-CONT din

data de 15 decembrie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal.

În temeiul dispozițiilor

art. 274 alin. (1) C. proc. civ., fiind în culpă procesuală, recurenta va fi obligată

la plata în favoarea intimatei reclamante V.A.E. a sumei de 4.960 de RON reprezentând

cheltuieli de judecată (onorariu avocațial) suportate în instanța de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva

sentinței nr. 287/F-CONT din 15 decembrie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția

comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta la plata

în favoarea intimatei-reclamante a sumei de 4.960 RON, cu titlu de cheltuieli de

judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 octombrie 2011.