ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2303/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 721 din 16 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de condamnatul P.R.P. privind reconstituirea încheierii din data de 10 noiembrie 2005 pronunțată în Dosarul nr. 38876/3/2009 (număr vechi 5668/2005) conexat la Dosarul nr. 34617/3/2005 (număr vechi 5063/2005) al Tribunalului București, secția I penală. În temeiul dispozițiilor art. 38 C. proc. pen. a fost disjunsă cererea de revizuire formulată de același petent condamnat în Dosarul nr. 38876/3/2005, formându-se un dosar separat. În motivarea soluției instanța de fond a reținut că încheierea de ședință din 10 noiembrie 2005 nu a dispărut ci se află la Dosarul nr. 38876/3/2009 instanța dispunând la acest termen de judecată în temeiul dispozițiilor art. 34 lit. d) C. proc.

pen. conexarea Dosarului nr. 38876/3/2005 (număr vechi 5668/2005) la Dosarul nr. 34617/3/2005 (număr vechi 5063/2005), pe motiv că între cele două dosare există legătură, iar reunirea lor se impune pentru o bună înfăptuire a justiției. A concluzionat prima instanță că nu se impune problema reconstituirii acestui înscris, a încheierii din 10 noiembrie 2005, din moment ce acesta se află la dosarul cauzei. În ceea ce privește susținerea petentului, că dispoziția încheierii sus-menționate a condus la pronunțarea unei soluții eronate în Dosarul nr. 38876/3/2005, s-a arătat că aceasta nu poate fi reținută, o dată pentru că încheierea nu a dispărut, ci se află la dosar, iar apoi pentru că soluția pronunțată în această cauză a fost de conexare la Dosarul nr. 34617/3/2005, soluționat prin Sentința nr. 676 din 1 iunie 2006 a Tribunalului București, secția I penală, favorabilă inculpatului în primă instanță, în sensul admiterii cererii sale de revizuire.

Instanța a mai reținut că, pe parcursul soluționării cererii de reconstituire a înscrisului, petentul a depus două cereri înregistrate la 8 noiembrie 2008 și 28 noiembrie 2008 prin care a solicitat în esență revizuirea Sentinței penale nr. 331 din 13 august 1998 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, motiv pentru care a disjuns cererea de revizuire, urmând a se forma un dosar separat, fiind inadmisibil ca în cadrul aceluiași dosar penal, deja soluționat prin hotărâre definitivă, să fie înregistrată o nouă cerere de revizuire. Împotriva acestei sentințe a formulat apel petentul condamnat P.R.P.

solicitând admiterea acestuia, desființarea hotărârii primei instanțe, și în rejudecare să se dispună reconstituirea încheierii din 10 noiembrie 2005 care lipsește din Dosarul nr. 38876/3/2005 (număr vechi 5668/2005) al Tribunalului București, secția I penală, în care să se arate în mod explicit că „s-a admis pe fond cererea de revizuire formulată de condamnat” împotriva Sentinței nr. 331 din 13 august 1998 a Tribunalului București, secția I penală. Prin Decizia penală nr. 245/A din 20 noiembrie 2009, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a respins ca nefondat apelul declarat de petentul P.R.P. împotriva Sentinței penale nr. 721 din 16 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în Dosarul nr. 38876/3/2005.

A obligat apelantul la cheltuieli judiciare către stat. În motivarea deciziei mai sus menționată, instanța a reținut în esență că încheierea de ședință din 10 noiembrie 2005 pronunțată în Dosarul nr. 38876/3/2005 (număr vechi 5668/2005) există la dosar. S-a mai arătat că în ipoteza expusă, petentul P.R.P. ar fi prejudiciat în propria cale de atac prin trimiterea spre rejudecare. Cu privire la soluția de disjungere a cererii de revizuire de cererea formulată în temeiul art. 508 - 512 C. proc. pen. și formarea unui dosar separat, instanța a apreciat-o ca fiind corectă, neputându-se judeca într-un dosar, în care s-a pronunțat o soluție definitivă, o nouă cerere cu același obiect. Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs petiționarul P.R.P.

Potrivit art. 508 C. proc. pen. referitor la procedura constatării dispariției se arată că „în cazul dispariției unui dosar judiciar sau a unui înscris care aparține unui astfel de dosar, organul de urmărire penală sau președintele instanței la care se găsea dosarul sau înscrisul întocmește un proces-verbal prin care constată dispariția și arată măsurile care s-au luat pentru găsirea lui. Potrivit art. 509 C. proc. pen. „când dosarul sau înscrisul dispărut este reclamat de un interes justificat și nu poate fi refăcut potrivit procedurii obișnuite (...) instanța de judecată prin încheiere, dispune, după caz, înlocuirea sau reconstituirea dosarului ori înscrisului dispărut”. În alin. (2) al aceluiași articol se prevede că încheierea instanței se dă fără citarea părților, afară de cazul când instanța consideră necesară chemarea acestora, încheierea nu este supusă niciunei căi de atac.

Pentru a se aplica procedura în caz de dispariție a înscrisurilor judiciare reglementată de dispozițiile art. 508 - 512 C. proc. pen. trebuie să existe o situație premisă care constă în dispariția înscrisului judiciar, înțelegând prin aceasta pierderea înscrisului, distrugerea, degradarea sau sustragerea lui. În speță, condiția nu este îndeplinită întrucât încheierea de ședință din 10 noiembrie 2005 pronunțată în Dosarul nr. 38876/3/2005 (număr vechi 5668/2005) există la dosar. Astfel cum rezultă din încheierea de ședință din 10 noiembrie 2005 (Dosar nr. 38876/3/2005), la termenul respectiv instanța a pus în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire, iar în temeiul art. 34 lit. d) C. proc.

pen., tribunalul a dispus conexarea dosarului la Dosarul nr. 5063/2005 (număr unic 34617/3/2005). În Dosarul nr. 34617/3/2005 (număr vechi 5063/2005) a fost pronunțată Sentința penală nr. 676 din 1 iunie 2006 prin care s-a admis cererea de revizuire formulată de condamnatul P.R.P. Împrejurarea susținută de petentul condamnat cum că această încheiere de ședință ar fi cuprins în dispozitiv și mențiunea admiterii pe fond a cererii de revizuire, nu se circumscrie noțiunii de „dispariție” a înscrisului respectiv. Pe de altă parte, în lumina dispozițiilor art. 509 C. proc. pen. rezultă că procedura specială folosită în caz de dispariție a înscrisurilor judiciare se aplică numai dacă sunt realizate cumulativ mai multe condiții, printre care și aceea că înscrisul judiciar dispărut să fie reclamat de un interes justificat.

Astfel cum a reținut și Curtea în motivarea hotărârii, această condiție nu este îndeplinită întrucât mențiunea despre care petentul face referire că nu este consemnată în dispozitivul încheierii din 10 noiembrie 2005, care de altfel nu echivalează cu dispariția înscrisului, nu a condus la o soluție defavorabilă petentului cu prilejul judecării cererii sale de revizuire. Dimpotrivă, după punerea în discuție a admisibilității în principiu a cererii de revizuire, așa cum rezultă din încheierea a cărei dispariție se reclamă, dosarul în care a fost pronunțată s-a conexat cu un alt dosar având același obiect 34617/3/2005 (număr vechi 5063/2005) - în care, în continuare, la data de 12 decembrie 2005 s-a suspendat executarea pedepsei aplicate revizuentului condamnat P.R.P., fiind pus în libertate, iar la 1 iunie 2005 s-a pronunțat Sentința penală nr. 676 din 1 iunie 2006 prin care s-a admis, pe fond, cererea de revizuire.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de petiționarul P.R.P. împotriva Deciziei penale nr. 245 din 20 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul petiționar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul P.R.P. împotriva Deciziei penale nr. 245 din 20 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 11 iunie 2010. Procesat de GGC - CT