ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5412/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5412/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar
constată următoarele:
Prin cererea disjunsă din dosarul nr.
19104/280/2010, înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești, la data de 12
aprilie 2011, sub nr. 7161/280/2011, reclamanta Policlinica cu Plata Pitești a
solicitat instanței, ca în contradictoriu cu pârâții Statul Român, prin
Ministerul Finanțelor – D.G.F.P. Argeș și Consiliul Județean Argeș, să se
constate nelegalitatea Hotărârii de Guvern nr. 640/2002.
În motivarea cererii, reclamanta a
arătat că prin această hotărâre de guvern în mod nelegal s-a dispus trecerea
din proprietatea publica a statului, în proprietatea publică a Județului Argeș
și în administrare Consiliului Județean Argeș, a spațiilor ce constituie
proprietatea sa, situate în Policlinica – Pitești, identificate în situația
anexată cererii de chemare în judecată.
Prin notele de ședință, depuse la
dosar, pârâtul Consiliul Județean Argeș a invocat excepția de necompetență
materială a Judecătoriei Pitești.
Instanța a pus în discuție excepția,
în ședința publică, din 12 aprilie 2011, iar prin sentința nr. 3597 din 12
aprilie 2011, Judecătoria Pitești a admis excepția de necompetență materială și
a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel
Pitești – secția contencios administrativ.
Pe rolul instanței de trimitere,
dosarul a fost înregistrat la data de 05 mai 2011, sub nr. 7161/280/2011.
Prin întâmpinarea înregistrată la 23
mai 2011 (f.3,4), pârâtul Consiliul Județean Argeș a solicitat respingerea
cererii formulată de reclamantă, ca tardivă, față de data publicării hotărârii
atacate în M. Of., 28 iunie 2002 și ca inadmisibilă, pentru neîndeplinirea
procedurii prealabile, impusă de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Prin precizarea de acțiune,
înregistrată la 16 iunie 2011 (f.15, 1 6), reclamanta arată că înțelege să
cheme în judecată, în calitate de pârâți, Guvernul României, Consiliul Județean
Argeș și Spitalul Județean de Urgență Pitești, pentru a se dispune prin
hotărâre judecătorească constatarea nelegalității H.G. nr. 640 din 20 iunie 2002,
Anexa nr. 9, poz. 9, referitoare la Spitalul Județean Pitești – Policlinica, cu sediul în Pitești.
În motivarea acțiunii, reclamanta a
arătat că prin hotărârea de mai sus s-a dispus trecerea Policlinicii cu Plată
Pitești din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Sănătății
și Familiei, în domeniul public al Județului Argeș și în administrarea
Consiliului Județean Argeș.
Reclamanta a susținut că hotărârea
atacată este nelegală, deoarece Policlinica cu Plată Pitești nu a făcut parte
din domeniul public și nu există dovezi care să confirme transferul dreptului
de proprietate de la Policlinica cu Plată Pitești, construită din fondurile
proprii ale medicilor, în proprietatea statului. La data emiterii H.G. nr. 640/2002,
era constituit Policlinicii cu Plată Pitești dreptul de proprietate asupra
imobilului situat în Pitești, în baza dispoziției nr. 162 din 23 decembrie 1998,
emisă de Președintele Consiliului Județean Argeș, care a fost contestată în
justiție și s-a menținut valabilitatea acesteia prin decizia nr. 1247/R-CONT
din 19 noiembrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, irevocabilă.
A mai arătat că nu există nicio
documentație privind dreptul de proprietate al statului asupra imobilului, iar
trecerea din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului
Sănătății și familiei, în domeniul public al Județului Argeș și în
administrarea Consiliului Județean Argeș, este nelegală și abuzivă, fiind
echivalentă cu exproprierea sau confiscarea.
Prin întâmpinarea înregistrată la 28
iunie 2011 (filele 20-24), pârâtul Guvernul României solicită respingerea
excepției de nelegalitate formulată de reclamantă, în primul rând ca urmare a
înlăturării aplicării dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,
deoarece hotărârea atacată a fost emisă anterior intrării în vigoare a Legii nr.
554/2004, iar în măsura în care se apreciază că este posibilă examinarea
actului administrativ contestat, pe calea excepției de nelegalitate, solicită
respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că H.G. nr. 640/2002 este legală,
fiind adoptată conform prevederilor art. 107 din Constituția României și
dispozițiilor art. 9 alin. (1) și art. 12 alin. (1) și (3) din Legea nr. 213/1998,
privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările
ulterioare, cu respectarea dispozițiilor H.G. nr. 555/2001, pentru aprobarea
Regulamentului privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte
normative spre adoptare Guvernului (în vigoare la data adoptării H.G. nr. 640/2002,
în prezent abrogată).
Prin notele scrise primite la dosar
la 29 iunie 2011 (fila 31), pârâtul Spitalul Județean de Urgență Pitești a
invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, întrucât instituția
deține spațiul ce face obiectul acțiunii, în baza unui contract de administrare
încheiat în temeiul dispozițiilor Legii nr. 213/1998, privind proprietatea
publică.
Prin întâmpinarea primită la data de
29 iunie 2011, (filele 32-42), pârâtul Consiliul Județean Argeș a susținut că
excepția de nelegalitate este inadmisibilă în procedura specială reglementată
de Legea nr. 554/2004, fiind invocată în acțiunea privind constatarea nulității
hotărârii de guvern; de asemenea, a arătat că este îndreptată împotriva unui
act administrativ unilateral cu caracter individual, emis la o dată anterioară
intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004.
Analizând cu prioritate, potrivit
dispozițiilor art. 137 C. proc. civ., excepțiile invocate, Curtea de apel a
constatat că acestea nu sunt întemeiate.
S-a motivat soluția în sensul că
excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate nu se justifică, deoarece
aceasta nu a fost invocată în cadrul procesului de contencios administrativ,
prin care s-a solicitat anularea H.G. nr. 640/2002, ci a fost invocată în
cadrul acțiunii în revendicare, din care a fost disjunsă și apoi, declinată
competența de soluționare a acesteia, în favoarea Curții de Apel Pitești.
Referitor la excepția
inadmisibilității excepției de nelegalitate, pentru motivul că este îndreptată
împotriva unui act administrativ unilateral cu caracter individual, emis la o
dată anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, s-a reținut că
excepția nu este întemeiată, deoarece potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (1)
din Legea nr. 554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral cu
caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată
oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea
părții interesate.
În ceea ce privește excepțiile
tardivității formulării excepției de nelegalitate, față de data publicării
hotărârii atacate în M. Of., precum și a neîndeplinirii procedurii prealabile,
excepții invocate de pârâtul Consiliul Județean prima instanță a reținut că și
acestea nu sunt întemeiate, deoarece, așa cum rezultă din textul de lege mai
sus menționat, legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter
individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în
cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții
interesate, nefiind necesară efectuarea procedurii prealabile cerută de
dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004.
De asemenea, a respins excepția
lipsei calității procesuale pasive, invocată de către pârâtul Spitalul Județean
de Urgență, deoarece acest pârât a fost chemat în judecată pentru ca hotărârea să-i
fie opozabilă.
Prin sentința nr. 347/F-CONT din 29
iunie 2011 Curtea de Apel Pitești – secția comercială, contencios administrativ
și fiscal a respins excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate,
excepția tardivității și excepția lipsei procedurii prealabile invocate de
pârâții Guvernul României, și Consiliul Județean Argeș.
A respins excepția lipsei calității
procesuale pasive invocată de pârâtul Spitalul Județean de Urgență.
A respins excepția de nelegalitate,
invocată de reclamanta Policlinica cu Plată Pitești, cu privire la H.G. nr. 640 din 20 iunie 2002, ca nefondată.
A reținut
prima instanță că
H.G. nr.
640/2002 este legală, deoarece a fost adoptată conform prevederilor art. 107
din Constituția României și dispozițiilor art. 9 alin. (1) și art. 12 alin. (1)
și (3) din Legea nr. 213/1998, privind proprietatea publică și regimul juridic
al acesteia, cu modificările ulterioare, cu respectarea dispozițiilor H.G. nr. 555/2001,
pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile pentru supunerea
proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului (în vigoare la data
adoptării H.G. nr. 640/2002, în prezent abrogată).
A mai constatat că imobilul din
litigiu a fost inclus inițial în categoria bunurilor din domeniul public al
statului și, ulterior, transferat în domeniul public al județului Argeș, iar
susținerea reclamantei, în sensul că imobilul în discuție a fost construit din
fondurile proprii ale medicilor nu s-a dovedit, întrucât imobilul a fost
construit din fondurile statului în perioada 1979-1982, iar după finalizare, a
fost dat în administrarea Direcției Sanitare Argeș.
A mai reținut că în perioada de
derulare a investiției, reclamanta nu a existat ca subiect de drept, deoarece
policlinicile cu plată au fost desființate începând cu data de 1 octombrie
1978, conform art. 89 din Legea nr. 3/1978, privind asigurarea sănătății
populației, astfel încât, reclamanta nu avea capacitatea finanțării investiției
cu fonduri proprii și nici posibilitatea de a înregistra în patrimoniul său
acest obiectiv.
A concluzionat curtea de apel că din
actele depuse la dosar (filele 45-97), rezultă că imobilul a fost construit din
fondurile statului astfel: prin decizia nr. 233 din 23 iunie 1978 a Comitetului
Executiv al Consiliului Popular al Județului Argeș, a fost aprobat proiectul de
execuție pentru lucrări de construcții și instalații la investiția „Locuințe și
spații comerciale zona 1 Mai Pitești”, fiind prevăzută la parter și mezanin o
policlinică; în adresa din 22 iunie 1978 a I.J.G.C.L. Argeș, se menționează că
terenul pe care se execută investiția este în proprietatea statului, fiind
expropriat; autorizația pentru executare lucrări din 23 iunie 1978 a fost
eliberată beneficiarului I.J.G.C.L. Argeș; finanțarea a fost asigurată prin
Banca de Investiții, Secția Tehnică de Investiții din cadrul Consiliului
Popular al Județului Argeș transmițând instituției bancare dările de seamă
contabile trimestriale, însoțite de rapoartele explicative și deconturile
justificative.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs reclamanta Policlinica cu Plată Pitești, susținând că hotărârea
atacată este nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
- instanța de fond a interpretat greșit
actul de dus judecății, schimbând natura ori înțelesul lămurit și vădit
neîndoielnic al acestuia (motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc.
civ.). În mod greșit prima instanță a reținut că imobilul în litigiu ar fi
făcut parte din domeniul public al statului, deoarece acest imobil nu s-a
construit din fondurile statului, ci din fondurile proprii ale medicilor din
municipiul Pitești, în sumă totală de 9.870.540 lei, în perioada 1974 – 1978.
În acest sens au fost depuse la dosar Convenția nr. 123 din 5 ianuarie 1978
încheiată cu fostul I.J.G.C.L. Argeș prin care Policlinica cu plată Pitești a
dobândit calitatea de beneficiară de spații de deservire, adresa din 30
ianuarie 1978 a Direcției Sanitare Județene Argeș de afectarea pentru
Policlinica cu plată Pitești a unui plan de investiții în sumă de 9.870.540 lei
și procesul – verbal din 9 decembrie 1998 prin care se atestă că policlinica,
înainte de desființarea sa, începând cu data de 1 ianuarie 1978 avea finanțarea
asigurată;
- sentința atacată este dată cu
aplicarea greșită a legii (motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.
civ. ). În mod greșit prima instanță a aplicat greșit dispozițiile art. 107 din
Constituția României și dispozițiile art. 9 alin. (1) și art. 12 alin. (1) și (3)
din Legea nr. 213/1998, privind proprietatea publică și regimul juridic al
acesteia, cu modificările ulterioare, întrucât spațiile de deservire din
Pitești, nu au făcut parte din proprietatea publică a județului Argeș și
administrarea Consiliului Județean Argeș conform H.G. nr. 640/2002.
Analizând actele și lucrările dosarului
de fond, precum și motivele de recurs invocate, ce se încadrează în prevederile
art. 304 pct. 9 și art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte constată că
recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod neîntemeiat recurenta susține
că imobilul ce face obiectul cauzei nu ar fi făcut parte din domeniul public al
statului, pentru a fi transferat în domeniul public al județului; în realitate,
prin H.G. nr. 640/2002 (actul administrativ atacat) s-a modificat doar
titularul dreptului de proprietate publică, respectiv unele unități
spitalicești au trecut din domeniul public al statului și din administrarea
Ministerului Sănătății, în domeniul public al județului Argeș și în
administrarea Consiliului județean Argeș.
De asemenea, este nefondată
susținerea recurentei că imobilul în litigiu s-a aflat în patrimoniul Policlinicii
cu plată Pitești, din înscrisurile depuse rezultând că policlinica a fost
construită în perioada 1979 – 1982 de către stat, forma de proprietate a
acestui bun la acea dată neputând fi decât aceea de proprietate socialistă a
întregului popor, în administrarea Direcției Sanitare Argeș.
Modificarea titularului dreptului de
proprietate publică prin H.G. nr. 640 din 28 iunie 2002 s-a făcut în mod legal,
în conformitate cu prerogativele conferite guvernului prin prevederile art. 107
din Constituția României și dispozițiile art. 9 alin. (1) și art. 12 alin. (1)-(3)
din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al
acesteia, cu modificările ulterioare.
În ceea ce privește Dispoziția nr. 162
din 23 decembrie 1998 emisă de Președintele Consiliului Județean Argeș, prin
care recurenta susține că i s-ar fi constatat dreptul de proprietate asupra clădirii,
aceasta nu reprezintă un titlu de proprietate, iar emitentul dispoziției nu
avea capacitatea juridică de a dispune cu privire la dreptul de proprietate
asupra unui bun proprietate publică.
Pentru considerentele menționate,
constatând că hotărârea atacată este legală și temeinică, Înalta Curte, cu
referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul declarat de Policlinica cu Plată Pitești, împotriva sentinței nr.
347/F-CONT din 29 iunie 2011 a Curții de Apel Pitești – secția comercială,
contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 16 noiembrie 2011.