ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3354/2012

Asupra recursului, din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, reclamanta SC P.I.P. SA a chemat în judecată pe pârâta SC B. SA, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 953.368 RON, reprezentând penalități de întârziere pentru execuția lucrărilor privind construcție sediu administrativ, cu cheltuieli de judecată. Prin sentința nr. 339 din data de 15 septembrie 2010, Tribunalul Prahova a admis acțiunea formulată de reclamanta SC P.I.P. SA, a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 953.368 RON, reprezentând penalități de întârziere pe perioada 22 august 2008-19 martie 2009. Totodată, pârâta a fost obligată la plata sumei de 13.650 RON cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că la data de 03 noiembrie 2005 între părți s-a încheiat contractul de execuție sediu în valoare de 3.306.251,29 RON, cu termen de execuție 10 luni, iar ulterior încă 5 acte adiționale, prelungindu-se durata contractului până la data de 30 iunie 2007. Prin hotărârea Adunării Generale a Acționarilor din 28 mai 2008 s-a aprobat calcularea penalităților de întârziere conform prevederilor contractuale, după recepția obiectivului, dar nu mai târziu de 31 iulie 2008. Din înscrisurile depuse la dosar, necontestate de părți, rezultă că recepția obiectivului s-a realizat după 9 luni, respectiv data de 19 martie 2009, astfel că în cauză, a fost depășit termenul de finalizare a lucrărilor, reclamanta fiind îndreptățită la penalități de întârziere potrivit dispozițiilor contractuale.

S-a mai reținut că, potrivit dispozițiilor art. 21.1 din contractul de execuție încheiat de părți, în cazul în care, din vina sa exclusivă, executantul nu reușește să își îndeplinească obligațiile asumate prin contract, achizitorul are dreptul de a deduce din prețul contractului, ca penalități, o sumă echivalentă cu 0,15% pentru fiecare zi de întârziere din valoarea contractului până la îndeplinirea efectivă a obligațiilor. În aceste condiții, părțile în litigiu și-au exprimat valabil consimțământul în condițiile art. 948 C. civ., prin stipularea unei clauze penale și au hotărât anticipat daunele interese moratorii pe care una din părți le-ar încerca ca urmare a executării cu întârziere a obligației principale.

Or, în speță, pârâta și-a executat cu întârziere obligațiile contractuale, lucrările fiind terminate și recepționate la data de 19 martie 2009, aspectul controversat al cauzei vizând însă culpa în executarea obligațiilor contractuale. Instanța de fond a constatat că susținerile pârâtei, în sensul că nu are o vină exclusivă în întârzierea lucrărilor și, prin urmare, nu poate fi obligată la penalități sunt lipsite de suport probator, apreciind că întârzierea în predarea obiectivului contractat s-a produs din vina exclusivă a pârâtei care nu a reușit să-și îndeplinească la termen obligațiile contractuale. În ceea ce privește cuantumul penalităților de întârziere, prima instanță a reținut că acestea au fost calculate pentru perioada 22 august 2008-19 martie 2009, în procent de 0,15%/zi de întârziere, conform clauzei contractuale și anexei, fiind o creanță certă, lichidă și exigibilă, cu consecința obligării pârâtei la plată.

Împotriva acestei sentințe, pârâta SC B. SA a formulat apel, care, prin decizia nr. 78 din 12 septembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a fost respins ca nefondat. Pentru a decide astfel, instanța de apel a admis pentru ambele părți proba cu înscrisuri, iar la cererea apelantei, s-a încuviințat proba cu expertiză tehnică construcții și cu expertiză contabilă ale căror obiective au fost stabilite prin încheierea de ședință de la data de 22 noiembrie 2012. Ulterior, la data de 31 ianuarie 2011, instanța de apel a încuviințat la cererea intimatei-reclamante suplimentarea obiectivelor la expertiza tehnică construcții și la cea contabilă.

Analizând concluziile raportului de expertiză construcții, instanța de apel a constatat că la sediul administrativ SC P.I.P. SA s-au efectuat lucrări suplimentare față de documentația tehnică inițială, însă expertul a precizat că numai pârâta poate da o explicație pentru nepredarea obiectivului respectiv în perioada 22 august 2008-19 martie 2009, aceasta negăsind nicio explicație. Astfel, la data de 03 noiembrie 2005 s-a semnat între părți contractul prin care pârâta s-a obligat să execute și să finalizeze lucrarea „Construcție sediu administrativ SC P.I.P. SA”, iar achizitorul s-a obligat să plătească executantului suma de 3.306.251,29 RON fără TVA, durata de execuție fiind stabilită la 10 luni calendaristice.

S-a constatat că ulterior, între aceleași părți s-au semnat mai multe acte adiționale, prin care s-a schimbat durata contractului, s-a revizuit și proiectul, s-a suplimentat valoarea contractului, iar termenul rezonabil pentru finalizarea ultimei note de comandă a lucrărilor suplimentare a fost 31 august 2008. După execuția ultimei solicitări pe 12 august 2008, executantul trebuia să predea întreg obiectivul beneficiarului, însă aceasta s-a realizat în data de 19 martie 2009, după circa 200 zile nejustificate. Analizând și expertiza contabilă, instanța de control judiciar a reținut că beneficiarul a efectuat plăți către executant atât cu întârziere față de termenul scadent, cât și înainte de termenul scadent, și prin urmare, apelanta în mod eronat a invocat excepția de neexecutare a contractului.

Instanța de control judiciar a constatat că expertizele efectuate în cauză, precum și înscrisurile din dosar au demonstrat că, în mod nejustificat, executantul nu a predat obiectivul la termenul stabilit, iar motivele de apel sunt nefondate. Astfel, excepția de neexecutare a contractului este neîntemeiată, iar termenul de predare a obiectivului a fost stabilit în august 2008, fiind depășit cu aproximativ nouă luni. În raport de considerentele anterior reținute și ținând cont și de prevederile art. 969 C. civ., potrivit cărora convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, instanța a respins apelul pârâtei, ca nefondat.

În termen legal, împotriva acestei decizii, pârâta SC B. SA București a declarat recurs solicitând în principal, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei la instanța de apel în vederea rejudecării apelului, iar în subsidiar, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii apelului, desființării în tot a sentinței instanței de fond și respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ. La termenul de astăzi, 12 septembrie 2012, părțile Iitigante au solicitat instanței să ia act de acordul de mediere încheiat între SC B. SA și SC P.I.P. SA la data de 22 august 2012 și să consfințească învoiala părților în temeiul art. 63 din Legea nr. 192/2006 privind medierea, coroborat cu art. 271 C. proc.

civ., sens în care au depus la dosarul cauzei acordul de mediere având următorul cuprins: „ACORD

DE MEDIERE

încheiat la data de 22 august 2012 în baza contractului de mediere din 23 aprilie 2012, Părțile: 1. SC B. SA, cu sediul în București, reprezentată prin O.D., în calitate de Director Juridic, pe de o parte, și 2. SC P.I.P. SA, cu sediul în mun. Ploiești, jud. Prahova, reprezentată prin F.I., în calitate Director General, prin A.T., în calitate de Director Economic, și prin P.L.D., în calitate de consilier juridic, pe de altă parte; Având în vedere cererea care face obiectul dosarului civil nr. 4356/105/2009 aflat pe rolul Înaltei Curti de Casație și Justiție cu termen de judecată la 12 septembrie 2012, părțile au decis de comun acord ca soluționarea litigiul dedus spre judecată instanței să se facă prin înțelegere amiabilă, respectiv prin mediere, drept pentru care am apelat la serviciile Cabinetului de mediere M.D.

Declarăm că în urma procedurii de mediere intermediată de mediator autorizat D.M., autorizat în baza Legii nr. 192/2006 prin hotărârea Consiliului de Mediere nr. 1560 din 12 aprilie 2009, am consimțit la încheierea prezentului acord liber exprimat și neafectat de niciun viciu de consimțământ și am ajuns la o înțelegere totală cu privire la litigiul ce face obiectul dosarului civil nr. 4356/105/2009 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform art. 61 alin. (1) și (2) din Legea nr. 192/2006.

Ca urmare a declanșării litigiului aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect pretenții, aflat în stadiul de recurs, cu termen de judecată stablit la data de 12 septembrie 2012, Noi, părțile, am convenit de comun acord sa soluționam litigiul descris mai sus prin mediere, astfel încât am decis, conform înțelegerii noastre, după cum urmează: Preambul: Între părți s-a încheiat contractul de execuție lucrări din 03 noiembrie 2005, completat prin 5 acte adiționale, (în care SC P.I.P. SA are calitatea de echizitor și SC B. SA are calitatea de executant) având ca obiect „construcție sediu administrativ SC P.I.P. SA”. Fiecare parte a considerat că celalalt contractant nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile contractuale, și anume executarea cu întârziere a obligațiilor asumate pentru execuția lucrărilor și respectiv pentru plata facturilor.

Având în vedere că există o diferență mare între pretențiile părților, conform proceselor-verbale încheiate în cadrul procedurii medierii, acestea, de comun acord au stabilit să efectueze expertize de specialitate, respectiv expertiza tehnică specialitatea construcții și expertiza contabilă. Concluziile expertizelor efectuate în cadrul procedurii medierii au fost următoarele: a) Expertiza tehnică specialitatea construcții efectuată de expert tehnic judiciar ing. N.D. din Ploiești: - Executantul SC B. SA a executat lucrările contractate, inclusiv lucrările suplimentare, cu o întârziere reală nejustifcată de 137 de zile. b) Expertiza contabilă efectuată de d-na expert contabil K.E.

din Ploiești: - Valoare totală a lucrărilor executate în baza contractului de execuție lucrări din 03 noiembrie 2005: 3.517.840,13 RON fără TVA, respectiv 4.070.800,34 RON inclusiv TVA; Valoarea penalităților pentru plata cu întârziere de către achizitor a facturilor acceptate, este în cuantum de 419.479,75 RON, calculate conform art. 18.1, 18.2 și 21.2 din contractul încheiat între părți. - Valoarea penalităților pentru execuția cu 137 de zile de întârziere de către executant a lucrărilor, calculate la valoarea contractului de 3.517.840,13 RON fără TVA, este în cuantum de 722.916,12 RON, calculate conform art. 21.1 din contractul încheiat între părți. Drept urmare, părțile convin și se obligă la următoarele: Art. 1 Penalitățile de întârziere datorate de SC B. SA către SC P.I.P.

SA pentru cele 137 de zile de întârziere în execuția lucrărilor, sunt în cuantum de 722.916,12 RON. Art. 2 Penalitățile de întârziere datorate de SC P.I.P. SA către SC B. SA pentru plata cu întarziere a facturilor, sunt în cuantum de 419.479,75 RON. Art. 3 În vederea stingerii integrale a pretențiilor reciproce, părțile convin ca SC B. SA să plătească către SC P.I.P. SA suma de 303.436,37 RON, reprezentând diferența între valoarea penalităților de întârziere datorate de executant și valoarea penalităților de întârziere datorate de achizitor. Plata se va efectua azi, 22 august 2012, data încheierii prezentului acord de mediere, în contul SC P.I.P. SA deschis la B.R.D. - Sucursala Ploiești. Dovada plății se face cu ordin de plată vizat de bancă și extras bancar.

Art. 4 În caz de neîndeplinire a obligației de plată conform art. 3 din prezentul acord, părțile vor fi repuse în situația anterioară. Art. 5 Prezentul acord este supus și întocmit în conformitate cu legislația din România, iar disputele între părți ce vor apărea din sau în legătură cu prezentul acord de mediere vor fi soluționate de instanța de drept comun competentă de la sediul părților. Art. 6 Prezentul acord de mediere constituie titlu executoriu, conform prevederilor din Legea nr. 192/2006. Art. 7 Cheltuielile ocazionate de încheierea prezentului acord de mediere reprezentând onorariu mediator și onorariu expertize au fost suportate de către SC B. SA. Art. 8 Prezentul acord de mediere constituie noul acord de voința al părților, ce stinge litigiu ce face obiectul dosarului civil nr. 4356/105/2009 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Art. 9 De asemenea, părțile declară că nu mai au nicio altă pretenție născută din interpretarea și executarea contractului de execuție lucrări din 03 noiembrie 2005, din actele adiționale aferente și din lucrările suplimentare executate. Art. 10 Prevederi finale: (1) Soluționarea litigiului s-a făcut corespunzător voinței și intenției comune, între noi, părțile semnatare ale acordului de mediere, nemaiexistând nicio pretenție reciprocă cu privire la pretențiile ce au format obiectul prezentului dosar de mediere. (2) Noi, părțile, declarăm pe propria răspundere că prevederile prezentului acord reprezintă voința reală a noastră și nu este afectată de niciun viciu de consimțământ. (3) Prezentul acord de mediere are valoarea unui înscris sub semnătură privată și nu conține clauze care să aducă atingere legii.

(4) Noi, părțile, am convenit ca acordul să fie depus la instanță, împreună cu dovada efectuării plății, în vederea pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile conform art. 63 din Legea nr. 192/2006 coroborat cu art. 271 și urm. C. proc. civ. Prezentul acord de mediere s-a încheiat azi, 22 august 2012, în 4 exemplare originale, câte un exemplar pentru fiecare parte, un exemplar pentru mediator și un exemplar pentru instanță. Mediator autorizat M.D. PĂRȚILE, SC P.I.P. SA Prin Director General, Ec. F.I. Director Economic, Ec. A.T. Consilier Juridic, P.L.D. SC B. SA Prin Director Juridic O.D.” Potrivit dispozițiilor art. 63 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 privind medierea, „în cazul în care litigiul a fost soluționat pe calea medierii, instanța va pronunța, la cererea părților, cu respectarea condițiilor legale, o hotărâre, dispozițiile art. 432-434 C. proc.

civ. fiind aplicabile în mod corespunzător, iar conform alin. (3) al aceluiași text de lege „hotărârea de expedient pronunțată conform prevederilor prezentei legi constituie titlu executoriu”. Având în vedere manifestarea de voință a părților în sensul pronunțării unei hotărâri de expedient și învoiala acestora exprimată prin acordul de mediere încheiat la data de 22 august 2012, act de dispoziție care nu este suspus cenzurii instanței, Înalta Curte constată ca fiind îndeplinite cerințele art. 63 din Legea nr. 192/2006 privind medierea, coroborat cu art. 271 C. proc. civ., motiv pentru care, în raport de textele legale anterior evocate, cu respectarea principiului disponibilității părților în procesul civil, urmează să admită recursul declarat de pârâta SC B. SA București împotriva deciziei nr. 78 din 12 septembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Va modifica în tot decizia recurată, în sensul că va admite apelul declarat de apelanta SC B. SA București împotriva sentinței nr. 339 din 15 septembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Prahova. Va schimba în tot sentința apelată și pe fond va lua act și va consfinți învoiala părților exprimată prin acordul de mediere încheiat la data de 22 august 2012 la sediul biroului de mediator D.M. În raport de solicitarea recurentei-pârâte vizând restituirea taxei de timbru aferentă căii de atac exercitate, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 63 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea, va dispune restituirea taxei judiciare de timbru în cuantum de 6.822,34 RON către SC B. SA.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta SC B. SA București împotriva deciziei nr. 78 din 12 septembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal. Modifică în tot decizia recurată în sensul că admite apelul declarat de apelanta SC B. SA București împotriva sentinței nr. 339 din 15 septembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Prahova. Schimbă în tot sentința apelată și, pe fond, ia act și consfințește învoiala părților exprimată prin acordul de mediere încheiat la data de 22 august 2012 la sediul biroului de mediator D.M., care are următorul cuprins: „ACORD

DE MEDIERE

încheiat la data de 22 august 2012 în baza contractului de mediere din 23 aprilie 2012, Părțile: 1. SC B. SA, cu sediul în București, reprezentată prin O.D., în calitate de Director Juridic, pe de o parte, și 2. SC P.I.P. SA, cu sediul în mun. Ploiești, jud. Prahova, reprezentată prin F.I., în calitate Director General, prin A.T., în calitate de Director Economic, și prin P.L.D., în calitate de consilier juridic, pe de altă parte; Având în vedere cererea care face obiectul dosarului civil nr. 4356/105/2009, aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu termen de judecată la 12 septembrie 2012, părțile au decis de comun acord ca soluționarea litigiul dedus spre judecată instanței să se facă prin înțelegere amiabilă, respectiv prin mediere, drept pentru care am apelat la serviciile Cabinetului de mediere M.D.

Declarăm că în urma procedurii de mediere intermediată de mediator autorizat D.M., autorizat în baza Legii nr. 192/2006, prin hotărârea Consiliului de Mediere nr. 1560 din 12 aprilie 2009, am consimțit la încheierea prezentului acord liber exprimat și neafectat de niciun viciu de consimțământ și am ajuns la o înțelegere totală cu privire la litigiul ce face obiectul dosarului civil nr. 4356/105/2009 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform art. 61 alin. (1) și (2) din Legea nr. 192/2006.

Ca urmare a declanșării litigiului aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect pretenții, aflat în stadiul de recurs, cu termen de judecată stablit la data de 12 septembrie 2012, Noi, părțile, am convenit de comun acord să soluționăm litigiul descris mai sus prin mediere, astfel încât am decis, conform înțelegerii noastre, după cum urmează: Preambul: Între părți s-a încheiat contractul de execuție lucrări din 03 noiembrie 2005, completat prin 5 acte adiționale, (în care SC P.I.P. SA are calitatea de achizitor și SC B. SA are calitatea de executant) având ca obiect „construcție sediu administrativ SC P.I.P. SA”. Fiecare parte a considerat că celălalt contractant nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile contractuale, și anume executarea cu întârziere a obligațiilor asumate pentru execuția lucrărilor și respectiv pentru plata facturilor.

Având în vedere că există o diferență mare între pretențiile părților, conform proceselor-verbale încheiate în cadrul procedurii medierii, acestea, de comun acord, au stabilit să efectueze expertize de specialitate, respectiv expertiza tehnică specialitatea construcții și expertiza contabilă. Concluziile expertizelor efectuate în cadrul procedurii medierii au fost următoarele: a) Expertiza tehnică specialitatea construcții efectuată de expert tehnic judiciar ing. N.D. din Ploiești: - Executantul SC B. SA a executat lucrările contractate, inclusiv lucrările suplimentare, cu o întârziere reală nejustifcată de 137 de zile. b) Expertiza contabilă efectuată de d-na expert contabil K.E.

din Ploiești: - Valoare totală a lucrărilor executate în baza contractului de execuție lucrări din 03 noiembrie 2005: 3.517.840,13 RON fără TVA, respectiv 4.070.800,34 RON inclusiv TVA; Valoarea penalităților pentru plata cu întârziere de către achizitor a facturilor acceptate, este în cuantum de 419.479,75 RON, calculate conform art. 18.1, 18.2 și 21.2 din contractul încheiat între părți. - Valoarea penalităților pentru execuția cu 137 de zile de întârziere de către executant a lucrărilor, calculate la valoarea contractului de 3.517.840,13 RON fără TVA, este în cuantum de 722.916,12 RON, calculate conform art. 21.1 din contractul încheiat între părți. Drept urmare, părțile convin și se obligă la următoarele: Art. 1 Penalitățile de întârziere datorate de SC B. SA către SC P.I.P.

SA pentru cele 137 de zile de întârziere în execuția lucrărilor, sunt în cuantum de 722.916,12 RON. Art. 2 Penalitățile de întârziere datorate de SC P.I.P. SA către SC B. SA pentru plata cu întârziere a facturilor, sunt în cuantum de 419.479,75 RON. Art. 3 În vederea stingerii integrale a pretențiilor reciproce, părțile convin ca SC B. SA să plătească către SC P.I.P. SA suma de 303.436,37 RON, reprezentând diferența între valoarea penalităților de întârziere datorate de executant și valoarea penalităților de întarziere datorate de achizitor. Plata se va efectua azi, 22 august 2012, data încheierii prezentului acord de mediere, în contul SC P.I.P. SA deschis la B.R.D. - Sucursala Ploiești. Dovada plății se face cu ordin de plată vizat de bancă și extras bancar.

Art. 4 În caz de neîndeplinire a obligației de plată conform art. 3 din prezentul acord, părțile vor fi repuse în situația anterioară. Art. 5 Prezentul acord este supus și întocmit în conformitate cu legislația din România, iar disputele între părți ce vor apărea din sau în legătură cu prezentul acord de mediere vor fi soluționate de instanța de drept comun competentă de la sediul părților. Art. 6 Prezentul acord de mediere constituie titlu executoriu, conform prevederilor din Legea nr. 192/2006. Art. 7 Cheltuielile ocazionate de încheierea prezentului acord de mediere reprezentând onorariu mediator și onorariu expertize au fost suportate de către SC B. SA. Art. 8 Prezentul acord de mediere constituie noul acord de voință al părților, ce stinge litigiul ce face obiectul dosarului civil nr. 4356/105/2009 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Art. 9 De asemenea, părțile declară că nu mai au nicio altă pretenție născută din interpretarea și executarea contractului de execuție lucrări din 03 noiembrie 2005, din actele adiționale aferente și din lucrările suplimentare executate. Art. 10 Prevederi finale: (1) Soluționarea litigiului s-a făcut corespunzător voinței și intenției comune, între noi, părțile semnatare ale acordului de mediere, nemaiexistând nicio pretenție reciprocă cu privire la pretențiile ce au format obiectul prezentului dosar de mediere. (2) Noi, părțile, declarăm pe propria răspundere că prevederile prezentului acord reprezintă voința reală a noastră și nu este afectată de niciun viciu de consimțământ. (3) Prezentul acord de mediere are valoarea unui înscris sub semnătură privată și nu conține clauze care să aducă atingere legii.

(4) Noi, părțile, am convenit ca acordul să fie depus la instanță, împreună cu dovada efectuării plății, în vederea pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile conform art. 63 din Legea nr. 192/2006, coroborat cu art. 271 și urm. C. proc. civ. Prezentul acord de mediere s-a încheiat azi, 22 august 2012, în 4 exemplare originale, câte un exemplar pentru fiecare parte, un exemplar pentru mediator și un exemplar pentru instanță. Mediator autorizat M.D. Părțile, SC P.I.P. SA Prin Director General, Ec. F.I. Director Economic, Ec. A.T. Consilier Juridic, P.L.D. SC B. SA Prin Director Juridic O.D.” Dispune restituirea taxei judiciare de timbru în cuantum de 6.822,34 RON către SC B. SA.

Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 septembrie 2012.