ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3494/2013

Asupra recursului de

față;

Tribunalul Sibiu, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 412/C de la 3 aprilie

2012, a respins acțiunea formulată și precizată de reclamanta SC E.I.U. SRL în

contradictoriu cu pârâta SC H.I. SRL, a admis cererea reconvențională formulată

de SC H.I. SRL și a obligat reclamanta la plata sumei de 15.000 euro,

echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, plus taxa pe valoare adăugată

aferentă acestei sume și la plata de penalități de întârziere în procent de

0,15%/zi întârziere asupra sumei de 15.000 euro, de la data de 12 mai 2009 și

până la data plății efective.

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a reținut că obligația proiectantului, în speță a

pârâtei, este limitată la proiectul de arhitectură necesar aprobării

documentației PUD + DDE, pârâta și-a îndeplinit această obligație contractuală,

iar reclamanta a valorificat documentația întocmită de aceasta.

În ceea ce privește

cererea reconvențională, reținând că proiectantul și-a îndeplinit obligațiile

prevăzute de art. 2 din contract, se impune obligarea reclamantei la plata

sumei de 15.000 euro plus TVA. Aceasta având obligația corelativă de plată a

costului lucrărilor, prevăzută de dispozițiile art. 4 din contract, iar, față

de prevederile art. 6 din contract și art. 1066 C. civ. de la 1864 (preluate de

dispozițiile art. 1538 din actualul C. civ.), va obliga reclamanta și la plata

de penalități de întârziere în cuantum de 0,15%/zi de întârziere asupra sumei

de 15.000 euro, de la data de 12 mai 2009 și până la data plății efective.

Prin Decizia nr.

64/2012 de la 14 septembrie 2012, Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a

civilă, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta SC E.I.U. SRL

Sibiu, cu motivarea că instanța de fond a interpretat corect situația de fapt

existentă între părți, iar cuantumul penalităților de întârziere a fost corect

stabilit, acestea fiind generic calculate până la data plății efective,

dispozițiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 469/2002, în prezent abrogată,

fiind inadecvat invocate.

Împotriva acestei

decizii, reclamanta SC E.I.U. SRL a declarat recurs, solicitând admiterea

recursului, modificarea deciziei recurate, admiterea apelului, schimbarea în

tot a sentinței apelate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost

formulată și respingerii cererii reconvenționale, invocând drept temei

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În argumentarea

motivelor de recurs, SC E.I.U. SRL a învederat că instanțele au încălcat

prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 469/2002 privind unele măsuri pentru

întărirea disciplinei contractuale, deoarece contractul între părți a fost

încheiat sub imperiul acestui act normativ, iar, raportat la situația de fapt,

rezoluțiunea contractului de proiectare se impunea a fi dispusă în cauză

raportat la neîndeplinirea culpabilă a obligațiilor pârâtei trase din contract,

fiind întrunite exigențele prevăzute de art. 1020 - 1021 C. civ., neexecutarea

obligației de către pârâtă fiind importantă și gravă, iar culpa în neexecutarea

contractului aparținându-i în totalitate.

Analizând actele și

lucrările dosarului, Înalta Curte reține următoarele:

La data de 10 martie

2008, între reclamantă și pârâtă a intervenit Contractul din 10 martie 2008,

denumit Contract D., prin care SC H.I. SRL s-a obligat să elaboreze

documentație tehnică raportată strict la specialitatea arhitectură contra unui

preț, la art. 6 din contract fiind stabilit că, pentru întârzierea plății, se

vor plăti penalități în valoare de 0,15%/zi de întârziere.

În conformitate cu

prevederile art. 4 din contractul anterior menționat, etapele derulării

acestuia erau:

a. acont în cuantum

de 7.500 euro la care se adaugă TVA la momentul semnării contractului;

b. 15.000 euro la

care se adaugă TVA la momentul finalizării arhitecturii cu corecturi;

c. diferența de 7.500

euro la care se adaugă TVA la momentul obținerii autorizației de construire.

La momentul

introducerii acțiunii introductive, stadiul derulării contractului era cel al

finalizării arhitecturii, stadiu prealabil înaintării documentației pentru

obținerea autorizației de construire.

Raportat la situația

de fapt stabilită, instanța de apel, în mod judicios, a apreciat că nu sunt

îndeplinite condițiile care angajează răspunderea contractuală a pârâtei prin

raportare la prevederile art. 1020 - 1021 C. civ., reținând că SC H.I. SRL și-a

executat obligațiile contractuale asumate și nu a existat o culpă a acesteia.

Critica privind

reanalizarea probatoriului administrat în cauză (înscrisuri și expertiză)

vizează netemeinicia deciziei recurate și nu nelegalitatea acesteia, or, sub

acest aspect, hotărârea instanței de apel nu mai poate fi cenzurată de către

instanța de recurs, pct. 10 și 11 ale art. 304 C. proc. civ. fiind abrogate

prin O.U.G. nr. 138/2000.

Însă, Înalta Curte,

față de data semnării contractului D. - 10 martie 2008 și a emiterii facturii

nr. AA/2009 - 6 mai 2009 - cuprinzând plata sumei de 74.264,93 RON reprezentând

echivalentul în lei a diferenței de 15.000 euro, reține că, la acel moment, era

în vigoare Legea nr. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei

contractuale, act normativ abrogat la data de 3 iulie 2009.

Potrivit art. 4 alin.

(3) din această lege, totalul penalităților pentru întârziere prevăzute de

părți în cazul neîndeplinirii până la scadență sau până la un termen ulterior a

obligațiilor contractuale asumate nu poate depăși cuantumul sumei asupra căreia

sunt calculate, cu excepția cazului în care, prin contract, s-a stipulat

contrariul.

Întrucât din

contractul încheiat între părți nu rezultă o prevedere contrară în sensul

stabilit de teza ultimă a art. 4 alin. (3) din Legea nr. 469/2002, instanța de

recurs, constatând că instanța de fond și de apel au nesocotit dispozițiile

legale anterior menționate, va reține incidența motivului de recurs prevăzut de

art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și va stabili cuantumul penalităților de

întârziere în procent de 0,15%/zi de întârziere asupra sumei de 15.000 euro de

la data de 12 mai 2009 și până la data plății efective, dar fără a depăși

cuantumul debitului de 15.000 euro.

Față de aceste

considerente, constatând fondată numai critica vizând încălcarea prevederilor art.

4 alin. (3) din Legea nr. 469/2002, Înalta Curte va admite recursul declarat de

reclamanta SC E.I.U. SRL Sibiu împotriva Deciziei nr. 64/2012 din 14 septembrie

2012 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă, va modifica

în parte decizia recurată, va admite apelul reclamantei, va schimba în parte

Sentința nr. 412/C de la 3 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția

a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în sensul că va obliga

reclamanta-pârâtă - reconvenționala la plata de penalități de întârziere în

procent de 0,15%/zi de întârziere asupra sumei de 15.000 euro de la data de 12

mai 2009 și până la data plății efective, dar fără a depăși cuantumul debitului

de 15.000 euro, va păstra restul dispozițiilor sentinței și va menține restul

dispozițiilor deciziei.

În temeiul art. 274

C. proc. civ., obligă intimata-pârâtă SC H.I. SRL la plata sumei de 3.000 RON,

reprezentând cheltuieli de judecată către SC E.I.U. SRL Sibiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de reclamanta SC E.I.U. SRL Sibiu împotriva Deciziei nr. 64/2012 din

14 septembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a

civilă, modifică în parte decizia recurată, admite apelul, schimbă în parte

Sentința nr. 412/C de la 3 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția

a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în sensul că obligă

reclamanta-pârâtă - reconvenționala la plata de penalități de întârziere în

procent de 0,15%/zi de întârziere asupra sumei de 15.000 euro de la data de 12

mai 2009 și până la data plății efective, dar fără a depăși cuantumul debitului

de 15.000 euro. Păstrează restul dispozițiilor sentinței. Menține restul

dispozițiilor deciziei.

Obligă

intimata-pârâtă SC H.I. SRL la plata sumei de 3.000 RON, reprezentând

cheltuieli de judecată către SC E.I.U. SRL Sibiu.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 24 octombrie 2013.

Procesat

de GGC - AZ