ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5181/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5181/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată
sub nr. 242/64/2009, pe rolul Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ
și fiscal, reclamantul Consiliul Județean Covasna a solicitat, in contradictoriu
cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, constatarea nulității absolute
a hotărârii nr. 815 din 02 decembrie 2008 emisă de pârâtul Consiliul Național pentru
Combaterea Discriminării, respectiv anularea acestui act administrativ ca fiind
netemeinic și nelegal.
În motivarea acțiunii,
reclamantul a arătat că hotărârea atacată a fost emisă tardiv față de momentul sesizării
Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și prin raportare la prevederile
art. 20 alin. (7) și (8) din O.G. nr. 137/2000 privind combaterea discriminării.
Astfel, potrivit art. 20 alin. (7) și (8) din O.G. nr. 137/2000 Colegiul Director
adoptă hotărârea în termen de 90 de zile de la data sesizării, hotărâre pe care
o comunică părților în termen de 15 zile de la adoptare.
Prin urmare, sesizarea
din 22 august 2007 depusă de Forumul Civic al Românilor din Harghita și Covasna
ar fi trebuit soluționată până la data de 20 noiembrie 2007, dar a fost soluționată
după un an de la data depunerii, respectiv la 2 decembrie 2008.
Pe fondul cauzei, reclamantul
Consiliul Județean Covasna a solicitat admiterea contestației și anularea hotărârii
Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării atacată, întrucât modalitatea
de organizare și desfășurare a evenimentului „întâlnirea maghiarilor covăsneni de
pretutindeni" aprobată de Consiliul Județean Covasna prin Hotărârea nr.
153 din 27 decembrie 2007 nu ar avea caracter discriminatoriu.
Potrivit susținerilor
reclamantului, hotărârea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării este
nelegală și se impune a fi anulată pentru că reglementările europene aplicabile
în materia minorităților naționale, cum este Convenția-cadru pentru protecția minorităților
naționale din februarie 1998, au statuat faptul că un tratament care conferă unui
grup de persoane drepturi suplimentare, pe baza originii naționale sau din alte
motive, nu constituie discriminare față de persoanele ce exced unui astfel de grup,
persoane care vor continua să se bucure de propriile drepturi ale omului fără nici
o piedică sau restricție.
Convenția-cadru, ratificată
prin Legea nr. 33/1995, consacră dreptul minorităților naționale de a-și menține
și dezvolta cultura, elementele esențiale ale identității lor, religia, limba, tradițiile
și patrimoniul cultural.
Evenimentul cu titlul
de mai sus a fost organizat de reclamant pentru maghiarii din județul Covasna, fiind
mediatizat în limba maghiară.
Consiliul Național pentru
Combaterea Discriminării a apreciat greșit că evenimentul ar constitui o discriminare
la adresa românilor din Covasna și Harghita, făcând o interpretare excesivă a reglementărilor
europene în domeniul discriminării.
Reclamantul a mai susținut,
totodată ca, desfășurarea evenimentului menționat mai sus, s-a realizat în deplină
conformitate eu prevederile Convenției-cadru pentru protecția minorităților, în
sensul păstrării identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a populației
maghiare din județul Covasna.
În cauză a depus întâmpinare
pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând respingerea
acțiunii reclamantului Consiliul Județean Covasna și menținerea hotărârii Consiliului
Național pentru Combaterea Discriminării nr. 815 din 02 decembrie 2008.
Referitor la excepția
tardivității, pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a arătat
că potrivit art. 20 alin. (7) din O.G. nr. 137/2000, Consiliul Național pentru
Combaterea Discriminării adoptă hotărârile într-un termen de recomandare de 90 de
zile de la data sesizării și se comunică părților într-un alt termen de recomandare
de 15 zile de la adoptare. Pentru nerespectarea acestor termene legea nu prevede
sancțiuni, astfel că excepția tardivității nu se susține. Pârâtul a depus înscrisuri
pentru a dovedi că, pe fondul încărcăturii mari de cauze aflate pe rol, termenul
de 90 de zile de soluționare a fost depășit cu mult la majoritatea sesizărilor de
discriminare primite.
Pe fondul cauzei, pârâtul
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a solicitat respingerea acțiunii
și menținerea hotărârii atacate, susținând că Hotărârea nr. 815/2008 este legală
și temeinică, prin „întâlnirea Maghiarilor C.P." fiind comise fapte de discriminare
concretizate în îngrădirea dreptului cetățenilor de alte naționalități de a participa
la aceste manifestări, defavorizându-se nejustificat comunitatea românească.
Prin întâmpinarea depusă
la dosar, Municipiul Sf. Gheorghe a solicitat admiterea acțiunii depusă de către
Consiliul Județean Covasna și anularea Hotărârii nr. 815 din 02 decembrie 2009 a
Colegiului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării pentru
următoarele motive:
"întâlnirea Maghiarilor C.P.", eveniment
cu caracter cultural, a avut ca scop principal adâncirea relațiilor dintre cei plecați
din acest ținut și cei rămași acasă, unificarea resurselor spirituale, emoționale
și financiare pentru a face cunoscute valorile zonei în Europa și pentru a stimula
dezvoltarea județului.
Prin Constituția României
se garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea,
la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și
religioase, iar prin sprijinirea financiară a acestei manifestații culturale nu
s-a încălcat legea fundamentală a României.
Convenția-cadru pentru
protecția minorităților naționale încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, ratificată
de România prin Legea nr. 33/1995, consacră principiul conform căruia o societate
pluralistă și cu adevărat democratică trebuie, nu numai să respecte identitatea
etnică, culturală, lingvistică și religioasă a fiecărei persoane aparținând unei
minorități naționale, dar și deopotrivă, să creeze condiții corespunzătoare care
să le permită sași exprime, să păstreze și să dezvolte această identitate.
În Titlul II art. 4 alin.
(2) Convenția-cadru prevede: ©Părțile se angajează să adopte, dacă este cazul, măsuri
adecvate pentru a promova în toate domeniile vieții economice, sociale, politice
și culturale, egalitatea deplină și efectivă între persoanele aparținând unei minorități
naționale și cele aparținând majorității. Ele vor ține seama în mod corespunzător,
în această privință, de condițiile specifice în care se află persoanele aparținând
minorităților naționale.
Măsurile adoptate în conformitate
cu parag. 2 nu vor fi considerate acte de discriminare.
Părțile vor asigura respectarea
drepturilor fiecărei persoane aparținând unei minorități naționale la libertatea
de întrunire pașnică și la libertatea de asociere, la libertatea de expresie și
la libertatea de gândire, conștiință și religie.
Părțile s-au angajat să
nu aducă atingere dreptului persoanelor aparținând minorităților naționale de a
stabili și a menține contacte libere și pașnice peste frontiere cu persoane care
se află în mod legal în alte state, îndeosebi cu acelea cu care au în comun identitatea
etnică, culturală, lingvistică sau religioasă, ori patrimoniul cultural, să nu aducă
atingere dreptului persoanelor aparținând minorităților naționale de a participa
la activitățile organizațiilor neguvernamentale, atât la nivel național cât și internațional.
În România și în Europa,
a mai susținut aceasta parte, astfel de întâlniri au tradiție, cu titlu de exemplu
fiind invocata „întâlnirea sașilor din Europa din Biertan", care în anul 2007
a fost mutată în Capitala Culturală Europeană respectiv Sibiu, „întâlnirea sașilor
transilvăneni din M." etc.
„Întâlnirea Maghiarilor
C.P." a fost o întrunire pașnică, deschisă pentru țoală lumea, și era posibilă
participarea tuturor cetățenilor interesați, fără discriminare.
În concluziile scrise
depuse de Forumul Civic al Românilor din Harghita și Covasna s-a solicitat respingerea
ca nefondată a cererii reclamantului Consiliul Județean Covasna de anulare a Hotărârii
nr. 815 din 02 decembrie 2008 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Forumul Civic al Românilor
din Harghita și Covasna a susținut că motivele invocate de reclamant în cererea
redactată de Consiliul Județean Covasna sunt neîntemeiate în fapt și în drept, întrucât
se bazează doar pe interpretarea eronată a unor dispoziții legale și pe mistificarea
realității care este evidențiată fără echivoc de lucrările dosarului și de caracterul
flagrant discriminatoriu al manifestării în cauză.
Excepția tardivității
emiterii hotărârii contestate, invocate de reclamantul Consiliul Județean Covasna
este neîntemeiată.
Termenul de 90 de zile
pentru adoptarea hotărârii de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării,
respectiv cel de 15 zile pentru comunicarea hotărârii nu sunt, conform legii, termene
de decădere, cum eronat a susținut reclamantul, ci doar termene de recomandare,
legea nesancționând depășirea lor cu nulitatea hotărârii.
Criticile aduse de către
reclamant pe fondul hotărârii atacate sunt, deasemenea, nefondate, reprezentând
doar interpretări proprii și eronate ale unor dispoziții legale naționale și internaționale,
care nu sunt de natură a pune în discuție legalitatea și temeinicia soluției adoptate
de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, ci împotrivă, sunt argumente
normative în sprijinul soluției criticate.
Curtea de Apel Brașov,
secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 25F din 1 februarie
2010 a respins excepția tardivității emiterii Hotărârii nr. 815 din 02
decembrie 2008 a Colegiului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării,
invocată de reclamantul Consiliul Județean Covasna.
A respins acțiunea în
contencios administrativ formulată de reclamantul Consiliul Județean Covasna, în
contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având
ca obiect anularea Hotărârii nr. 815 din 02 decembrie 2008 a Colegiului Director
al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Pentru a hotărî astfel
prima instanța a reținut următoarele considerente:
În privința tardivității
adoptării hotărârii Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării atacate
și a tardivității comunicării acesteia, prima instanța a constatat că Hotărârea
nr. 815 din 02 decembrie 2008 a fost emisă în conformitate cu prevederile legale,
cu întârziere față de termenul de 90 de zile de soluționare și de termenul de 15
zile de comunicare, însă ambele termene sunt termene de recomandare, pentru a căror
depășire nu există sancțiune de ordin procedural, sancțiune care să atragă tardivitatea
hotărârii, așa cum a solicitat reclamantul.
Pe fondul cauzei, instanța
a constatat că pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a reținut
corect starea de fapt și a aplicat corect legea față de această stare de fapt, recomandând
în mod temeinic și legal ca reclamantul Consiliul Județean Covasna să adopte acele
măsuri care să elimine excluderea cetățenilor români și de alte naționalități decât
cea maghiară de la manifestările organizate sub genericul „întâlnirea maghiarilor
C.P.", reținând că modalitatea de organizare și desfășurare a acestui eveniment
are caracter discriminatoriu conform art. 2 alin. (1) și (4) coroborat cu art. 15
din O.G nr. 137 2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare,
republicată.
Prima instanța a constatat
ca au fost încălcate mai multe prevederi constituționale și legale din materia drepturilor
și libertăților fundamentale, cum ar fi art. 16 alin. (1) din Constituția României
privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților, art. 20 alin.
(1) din Constituție privind aplicarea prevederilor internaționale în materia drepturilor
omului în dreptul intern, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și
art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ambele consacrate principiului
nediscriminării.
O.U.G. nr. 137/2000, în
art. 2 alin. (1), definește discriminarea ca fiind orice deosebire, excludere, restricție
sau preferință pe bază de etnie sau naționalitate, limbă, religie (alături de alte
criterii care nu au relevanță în cauză) care are ca scop sau ca efect restrângerea,
înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate,
a drepturilor omului și libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute
de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii
ale vieții publice.
O.U.G. nr. 137/2000 stabilește,
în art. 2 alin. (4), că se sancționează contravențional, dacă nu reprezintă infracțiune,
orice comportament pasiv sau activ care prin efectele sale generează, favorizează
sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o
persoană, un grup de persoane sau o comunitate față de alte persoane, grupuri de
persoane ori comunități.
În speța dedusă judecății,
a reținut prima instanța, discriminarea și implicit, incidența prevederilor O.U.G.
nr. 137/2000, este dată de existența unui tratament diferențiat manifestat prin
deosebire, excludere, restricție sau preferință a unor comunități etnice față de
cea maghiară.
Definiția legală a discriminării
se regăsește în cauză, instanța constatând că tratamentul diferențiat este nejustificat
și are drept scop restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării
în condiții de egalitate a libertății întrunirilor, libertății de conștiință.
Discriminarea există cu
atât mai mult cu cât aceasta a fost generată de o activitate organizată, girată
de o instituție publică - reclamantul Consiliul Județean Covasna - organizată și
desfășurată exclusiv în limba maghiară, deși autoritatea publică era ținută de prevederile
constituționale să utilizeze și limba oficială în stat, anume limba română.
Instanța a constatat că
nu se poate reține apărarea reclamantului în sensul că prin Hotărârea Consiliului
Național pentru Combaterea Discriminării nr. 815/2008 s-ar încălca prevederile Convenției-cadru
pentru protecția minorităților naționale, deoarece prin modul de organizare și desfășurare,
reclamantul a nesocotit alte prevederi în materia discriminării, atât interne, cât
și internaționale, iar promovarea unuia sau mai multor drepturi nu se poate realiza
prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale altor persoane/grupuri
de persoane.
Motivele de recurs se
încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocându-se greșita aplicare
a legii și se solicită modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii
de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.
Se invocă greșita aplicare
a legii atât în ceea ce privește soluționarea excepției de tardivitate invocată
de recurent privind emiterea Hotărârii nr. 815 din 2 decembrie 2008 a Colegiului
Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, cât și în ceea
ce privește soluționarea fondului cauzei având ca obiect anularea Hotărârii nr.
815 din 2 decembrie 2008 prin care s-a admis sesizarea formulată la data de 22
august 2007 de Forumul Civic al Românilor din Harghita și Covasna.
În ceea ce privește soluționarea
excepției invocate recurentul apreciază în motivele de recurs că în mod nelegal
a fost respinsă excepția tardivității emiterii Hotărârii nr. 815 din 02
decembrie 2008 fiind încălcate dispozițiile art. 20 alin. (7) și (8) din O.G.
nr. 137/2000.
Dispozițiile legale sus-menționate
impuneau adoptarea hotărârii în termenul de 90 de zile de la data sesizării 22
august 2007 și comunicarea în termen de 15 zile de la adoptare. În cauză instanța
de fond a apreciat în mod greșit că termenele sunt de recomandare în condițiile
în care sesizarea a fost soluționată la data de 02 decembrie 2008 cu depășirea termenului
de decădere împlinit în opinia recurentului la data de 20 noiembrie 2007, iar hotărârea
a fost comunicată la data de 17 martie 2009, cu o întârziere de aproape 3 luni față
de termenul expres prevăzut de 15 zile.
Iar depășirea nejustificată
a acestor termene nu a fost motivată de autoritatea emitentă și de instanța de fond
în mod concret în raport de complexitatea cauzei și de probatoriul administrat.
Recurentul apreciază că motivele generale invocate nu au legătură cu soluționarea
sesizării formulate în raport de actele depuse și de pozițiile părților, iar volumul
activității autorității emitente pârâte nu justifică neîndeplinirea obligațiilor
prevăzute de art. 20 alin. (7) și (8) din O.G. nr. 137/2000.
În ceea ce privește fondul
cauzei se arată că instanța de fond în mod greșit și nelegal a apreciat ca legal
emisă Hotărârea nr. 815 din 2 decembrie 2008 emisă de Colegiul Director al Consiliului
Național pentru Combaterea Discriminării.
Prin Hotărârea nr. 815/2008
s-a constatat faptul că modalitatea de organizare și desfășurare a evenimentului
– întâlnirea maghiarilor covăsneni de pretutindeni – aprobată de Consiliul Județean
Covasna prin Hotărârea nr. 153 din 27 decembrie 2007 are caracter discriminatoriu,
conform art. 2 alin. (1) și (4) coroborat cu art. 15 din O.G. nr. 137/2000, republicată.
Pin aceeași hotărâre Colegiul
„Recomandă Consiliului Județean Covasna să adopte acele măsuri care să elimine excluderea
cetățenilor români de alte naționalități decât cea maghiară de la manifestările
organizate sub genericul „Întâlnirea Maghiarilor C.P.”.
Această hotărâre și soluția
instanței de fond prin care a fost respinsă acțiunea sentința nelegală deoarece
nu s-a ținut cont că la data de 1 februarie 1995 a fost adoptată la Stasbourg Convenția–cadru
pentru Protecția Minorităților Naționale ratificată de România prin Legea nr.
33/1995 aplicabilă în prezenta cauză art. 5 alin. (1) care prevede că părțile se
angajează să promoveze condițiile de natură să permită persoanelor aparținând minorităților
naționale să-și mențină și să-și dezvolte cultura, precum și să-și păstreze elementele
esențiale ale identității lor, respectiv religia, limba, tradițiile și patrimoniul
cultural.
Prin organizarea evenimentului
sub genericul „Întâlnirea C.P.” nu au fost încălcate drepturile niciunui cetățean
român, nimeni nu a fost exclus de la a participa la acest eveniment nimeni nu a
fost îngrădit în exercitarea în orice fel a drepturilor sale, constituționale, iar
la acea întrunire era posibilă participarea tuturor cetățenilor interesați, fără
discriminare.
Se solicită admiterea
acțiunii astfel cum a fost formulată și constatarea faptului că, modalitatea de
organizare și desfășurare a evenimentului în perioada 17–20 august 2007 nu are caracter
discriminatoriu.
Intimatul-pârât Forumul
Civic al Românilor din Covasna și Harghita și Municipiul Sfântu Gheorghe a formulat
întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul declarat
în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază ca nefondat pentru următoarele
considerente.
Sentința atacată este
legală și temeinică fiind dată cu aplicarea corectă a legii atât sub aspectul respingerii
excepției tardivității emiterii Hotărârii nr. 815 din 2 decembrie 2008 cât și în
ceea ce privește soluția pe fond dispusă de respingerea acțiunii formulate de recurent.
În cauză nu sunt îndeplinite
condițiile prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. sentința atacată fiind dată
cu aplicarea corectă a dispozițiilor art. 2 și art. 20 alin. (7) și (8) din O.U.G.
nr. 137/2000.
În mod corect a fost respinsă
excepția tardivității emiterii Hotărârii nr. 815/2000 și a tardivității comunicării
acestei hotărâri față de recurent. Aceasta deoarece deși au fost depășite termenul
de 90 de zile de emitere și respectiv 15 zile de comunicare al hotărârii contestate,
în cauză nu operează excepția de tardivitate pe motiv că termenele menționate de
dispozițiile art. 20 alin. (7) și (8) din O.G. nr. 137/2000 sunt termene de recomandare
și nu de decădere.
În concret recurentul
invocă depășirea acestor termene care nu este de natură a vătăma un drept al recurentului,
acesta exercitându-și dreptul de a contesta, în termen hotărârea conform Legii
nr. 554/2004.
În raport de obiectul
sesizării și de volumul sesizărilor înregistrate pe rolul autorității pârâte în
mod corect s-a apreciat de instanța de fond că a fost justificară depășirea termenului
de soluționare a sesizării și respectiv termenul de comunicare a hotărâri contestate.
Motivul de recurs privind
soluționarea pe fond a acțiunii nu este întemeiat.
Instanța de fond a contestat
în mod corect legalitatea Hotărârii nr. 153 din 27 decembrie 2007 emisă de autoritatea
pârâtă prin care Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării autoritate competentă
a stabilit că modalitatea de organizare și desfășurare a evenimentului „Întâlnirea
Maghiarilor C.P.” aprobate și sponsorizată în parte de recurent, are caracter discriminatoriu
conform art. 2 alin. (1) și (4) coroborat cu art. 15 din O.G. nr. 137/2000 republicată.
S-a reținut în mod corect că s-a produs o discriminare a cetățenilor români pe baza
criteriului etnic deoarece s-a adresat pe de o parte numai maghiarilor, scopul manifestat
fiind acela de a „adânci relațiile dintre cei plecați din acest ținut și cei rămași
acasă”, iar pe de altă parte publicitatea evenimentului s-a făcut exclusiv în limba
maghiară.
În cauză nu au fost încălcate
prevederile Convenției–cadru pentru protecția minorităților naționale, fiind îndeplinite
condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 prin existența unui
tratament diferențiat nejustificat al comunității române minoritară în zonă, față
de cea maghiară majoritară.
Aceasta în condițiile
în care recurentul ca instituție publică era ținută de prevederile constituționale
privind utilizarea și a limbii oficiale în stat și anume limba română.
Față de cele expuse mai
sus, Curtea în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ. va respinge recursul
ca nefondat menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de
fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de Consiliul Județean Covasna împotriva sentinței nr. 25/F din 1 februarie 2010
a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 23 noiembrie 2010.