ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5181/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. 242/64/2009, pe rolul Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Județean Covasna a solicitat, in contradictoriu cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, constatarea nulității absolute a hotărârii nr. 815 din 02 decembrie 2008 emisă de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, respectiv anularea acestui act administrativ ca fiind netemeinic și nelegal. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că hotărârea atacată a fost emisă tardiv față de momentul sesizării Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și prin raportare la prevederile art. 20 alin. (7) și (8) din O.G.

nr. 137/2000 privind combaterea discriminării. Astfel, potrivit art. 20 alin. (7) și (8) din O.G. nr. 137/2000 Colegiul Director adoptă hotărârea în termen de 90 de zile de la data sesizării, hotărâre pe care o comunică părților în termen de 15 zile de la adoptare. Prin urmare, sesizarea din 22 august 2007 depusă de Forumul Civic al Românilor din Harghita și Covasna ar fi trebuit soluționată până la data de 20 noiembrie 2007, dar a fost soluționată după un an de la data depunerii, respectiv la 2 decembrie 2008. Pe fondul cauzei, reclamantul Consiliul Județean Covasna a solicitat admiterea contestației și anularea hotărârii Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării atacată, întrucât modalitatea de organizare și desfășurare a evenimentului „întâlnirea maghiarilor covăsneni de pretutindeni" aprobată de Consiliul Județean Covasna prin Hotărârea nr. 153 din 27 decembrie 2007 nu ar avea caracter discriminatoriu.

Potrivit susținerilor reclamantului, hotărârea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării este nelegală și se impune a fi anulată pentru că reglementările europene aplicabile în materia minorităților naționale, cum este Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale din februarie 1998, au statuat faptul că un tratament care conferă unui grup de persoane drepturi suplimentare, pe baza originii naționale sau din alte motive, nu constituie discriminare față de persoanele ce exced unui astfel de grup, persoane care vor continua să se bucure de propriile drepturi ale omului fără nici o piedică sau restricție. Convenția-cadru, ratificată prin Legea nr. 33/1995, consacră dreptul minorităților naționale de a-și menține și dezvolta cultura, elementele esențiale ale identității lor, religia, limba, tradițiile și patrimoniul cultural.

Evenimentul cu titlul de mai sus a fost organizat de reclamant pentru maghiarii din județul Covasna, fiind mediatizat în limba maghiară. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a apreciat greșit că evenimentul ar constitui o discriminare la adresa românilor din Covasna și Harghita, făcând o interpretare excesivă a reglementărilor europene în domeniul discriminării. Reclamantul a mai susținut, totodată ca, desfășurarea evenimentului menționat mai sus, s-a realizat în deplină conformitate eu prevederile Convenției-cadru pentru protecția minorităților, în sensul păstrării identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a populației maghiare din județul Covasna.

În cauză a depus întâmpinare pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând respingerea acțiunii reclamantului Consiliul Județean Covasna și menținerea hotărârii Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nr. 815 din 02 decembrie 2008. Referitor la excepția tardivității, pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a arătat că potrivit art. 20 alin. (7) din O.G. nr. 137/2000, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării adoptă hotărârile într-un termen de recomandare de 90 de zile de la data sesizării și se comunică părților într-un alt termen de recomandare de 15 zile de la adoptare. Pentru nerespectarea acestor termene legea nu prevede sancțiuni, astfel că excepția tardivității nu se susține.

Pârâtul a depus înscrisuri pentru a dovedi că, pe fondul încărcăturii mari de cauze aflate pe rol, termenul de 90 de zile de soluționare a fost depășit cu mult la majoritatea sesizărilor de discriminare primite. Pe fondul cauzei, pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a solicitat respingerea acțiunii și menținerea hotărârii atacate, susținând că Hotărârea nr. 815/2008 este legală și temeinică, prin „întâlnirea Maghiarilor C.P." fiind comise fapte de discriminare concretizate în îngrădirea dreptului cetățenilor de alte naționalități de a participa la aceste manifestări, defavorizându-se nejustificat comunitatea românească. Prin întâmpinarea depusă la dosar, Municipiul Sf.

Gheorghe a solicitat admiterea acțiunii depusă de către Consiliul Județean Covasna și anularea Hotărârii nr. 815 din 02 decembrie 2009 a Colegiului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării pentru următoarele motive: "întâlnirea Maghiarilor C.P.", eveniment cu caracter cultural, a avut ca scop principal adâncirea relațiilor dintre cei plecați din acest ținut și cei rămași acasă, unificarea resurselor spirituale, emoționale și financiare pentru a face cunoscute valorile zonei în Europa și pentru a stimula dezvoltarea județului. Prin Constituția României se garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, iar prin sprijinirea financiară a acestei manifestații culturale nu s-a încălcat legea fundamentală a României.

Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, ratificată de România prin Legea nr. 33/1995, consacră principiul conform căruia o societate pluralistă și cu adevărat democratică trebuie, nu numai să respecte identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă a fiecărei persoane aparținând unei minorități naționale, dar și deopotrivă, să creeze condiții corespunzătoare care să le permită sa­și exprime, să păstreze și să dezvolte această identitate. În Titlul II art. 4 alin. (2) Convenția-cadru prevede: ©Părțile se angajează să adopte, dacă este cazul, măsuri adecvate pentru a promova în toate domeniile vieții economice, sociale, politice și culturale, egalitatea deplină și efectivă între persoanele aparținând unei minorități naționale și cele aparținând majorității.

Ele vor ține seama în mod corespunzător, în această privință, de condițiile specifice în care se află persoanele aparținând minorităților naționale. Măsurile adoptate în conformitate cu parag. 2 nu vor fi considerate acte de discriminare. Părțile vor asigura respectarea drepturilor fiecărei persoane aparținând unei minorități naționale la libertatea de întrunire pașnică și la libertatea de asociere, la libertatea de expresie și la libertatea de gândire, conștiință și religie.

Părțile s-au angajat să nu aducă atingere dreptului persoanelor aparținând minorităților naționale de a stabili și a menține contacte libere și pașnice peste frontiere cu persoane care se află în mod legal în alte state, îndeosebi cu acelea cu care au în comun identitatea etnică, culturală, lingvistică sau religioasă, ori patrimoniul cultural, să nu aducă atingere dreptului persoanelor aparținând minorităților naționale de a participa la activitățile organizațiilor neguvernamentale, atât la nivel național cât și internațional.

În România și în Europa, a mai susținut aceasta parte, astfel de întâlniri au tradiție, cu titlu de exemplu fiind invocata „întâlnirea sașilor din Europa din Biertan", care în anul 2007 a fost mutată în Capitala Culturală Europeană respectiv Sibiu, „întâlnirea sașilor transilvăneni din M." etc. „Întâlnirea Maghiarilor C.P." a fost o întrunire pașnică, deschisă pentru țoală lumea, și era posibilă participarea tuturor cetățenilor interesați, fără discriminare. În concluziile scrise depuse de Forumul Civic al Românilor din Harghita și Covasna s-a solicitat respingerea ca nefondată a cererii reclamantului Consiliul Județean Covasna de anulare a Hotărârii nr. 815 din 02 decembrie 2008 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Forumul Civic al Românilor din Harghita și Covasna a susținut că motivele invocate de reclamant în cererea redactată de Consiliul Județean Covasna sunt neîntemeiate în fapt și în drept, întrucât se bazează doar pe interpretarea eronată a unor dispoziții legale și pe mistificarea realității care este evidențiată fără echivoc de lucrările dosarului și de caracterul flagrant discriminatoriu al manifestării în cauză. Excepția tardivității emiterii hotărârii contestate, invocate de reclamantul Consiliul Județean Covasna este neîntemeiată. Termenul de 90 de zile pentru adoptarea hotărârii de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, respectiv cel de 15 zile pentru comunicarea hotărârii nu sunt, conform legii, termene de decădere, cum eronat a susținut reclamantul, ci doar termene de recomandare, legea nesancționând depășirea lor cu nulitatea hotărârii.

Criticile aduse de către reclamant pe fondul hotărârii atacate sunt, deasemenea, nefondate, reprezentând doar interpretări proprii și eronate ale unor dispoziții legale naționale și internaționale, care nu sunt de natură a pune în discuție legalitatea și temeinicia soluției adoptate de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, ci împotrivă, sunt argumente normative în sprijinul soluției criticate. Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 25F din 1 februarie 2010 a respins excepția tardivității emiterii Hotărârii nr. 815 din 02 decembrie 2008 a Colegiului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, invocată de reclamantul Consiliul Județean Covasna.

A respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Consiliul Județean Covasna, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect anularea Hotărârii nr. 815 din 02 decembrie 2008 a Colegiului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Pentru a hotărî astfel prima instanța a reținut următoarele considerente: În privința tardivității adoptării hotărârii Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării atacate și a tardivității comunicării acesteia, prima instanța a constatat că Hotărârea nr. 815 din 02 decembrie 2008 a fost emisă în conformitate cu prevederile legale, cu întârziere față de termenul de 90 de zile de soluționare și de termenul de 15 zile de comunicare, însă ambele termene sunt termene de recomandare, pentru a căror depășire nu există sancțiune de ordin procedural, sancțiune care să atragă tardivitatea hotărârii, așa cum a solicitat reclamantul.

Pe fondul cauzei, instanța a constatat că pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a reținut corect starea de fapt și a aplicat corect legea față de această stare de fapt, recomandând în mod temeinic și legal ca reclamantul Consiliul Județean Covasna să adopte acele măsuri care să elimine excluderea cetățenilor români și de alte naționalități decât cea maghiară de la manifestările organizate sub genericul „întâlnirea maghiarilor C.P.", reținând că modalitatea de organizare și desfășurare a acestui eveniment are caracter discriminatoriu conform art. 2 alin. (1) și (4) coroborat cu art. 15 din O.G nr. 137 2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată.

Prima instanța a constatat ca au fost încălcate mai multe prevederi constituționale și legale din materia drepturilor și libertăților fundamentale, cum ar fi art. 16 alin. (1) din Constituția României privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților, art. 20 alin. (1) din Constituție privind aplicarea prevederilor internaționale în materia drepturilor omului în dreptul intern, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ambele consacrate principiului nediscriminării. O.U.G.

nr. 137/2000, în art. 2 alin. (1), definește discriminarea ca fiind orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe bază de etnie sau naționalitate, limbă, religie (alături de alte criterii care nu au relevanță în cauză) care are ca scop sau ca efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. O.U.G. nr. 137/2000 stabilește, în art. 2 alin. (4), că se sancționează contravențional, dacă nu reprezintă infracțiune, orice comportament pasiv sau activ care prin efectele sale generează, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate față de alte persoane, grupuri de persoane ori comunități.

În speța dedusă judecății, a reținut prima instanța, discriminarea și implicit, incidența prevederilor O.U.G. nr. 137/2000, este dată de existența unui tratament diferențiat manifestat prin deosebire, excludere, restricție sau preferință a unor comunități etnice față de cea maghiară. Definiția legală a discriminării se regăsește în cauză, instanța constatând că tratamentul diferențiat este nejustificat și are drept scop restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării în condiții de egalitate a libertății întrunirilor, libertății de conștiință. Discriminarea există cu atât mai mult cu cât aceasta a fost generată de o activitate organizată, girată de o instituție publică - reclamantul Consiliul Județean Covasna - organizată și desfășurată exclusiv în limba maghiară, deși autoritatea publică era ținută de prevederile constituționale să utilizeze și limba oficială în stat, anume limba română.

Instanța a constatat că nu se poate reține apărarea reclamantului în sensul că prin Hotărârea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nr. 815/2008 s-ar încălca prevederile Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale, deoarece prin modul de organizare și desfășurare, reclamantul a nesocotit alte prevederi în materia discriminării, atât interne, cât și internaționale, iar promovarea unuia sau mai multor drepturi nu se poate realiza prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale altor persoane/grupuri de persoane. Motivele de recurs se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocându-se greșita aplicare a legii și se solicită modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.

Se invocă greșita aplicare a legii atât în ceea ce privește soluționarea excepției de tardivitate invocată de recurent privind emiterea Hotărârii nr. 815 din 2 decembrie 2008 a Colegiului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, cât și în ceea ce privește soluționarea fondului cauzei având ca obiect anularea Hotărârii nr. 815 din 2 decembrie 2008 prin care s-a admis sesizarea formulată la data de 22 august 2007 de Forumul Civic al Românilor din Harghita și Covasna. În ceea ce privește soluționarea excepției invocate recurentul apreciază în motivele de recurs că în mod nelegal a fost respinsă excepția tardivității emiterii Hotărârii nr. 815 din 02 decembrie 2008 fiind încălcate dispozițiile art. 20 alin. (7) și (8) din O.G.

nr. 137/2000. Dispozițiile legale sus-menționate impuneau adoptarea hotărârii în termenul de 90 de zile de la data sesizării 22 august 2007 și comunicarea în termen de 15 zile de la adoptare. În cauză instanța de fond a apreciat în mod greșit că termenele sunt de recomandare în condițiile în care sesizarea a fost soluționată la data de 02 decembrie 2008 cu depășirea termenului de decădere împlinit în opinia recurentului la data de 20 noiembrie 2007, iar hotărârea a fost comunicată la data de 17 martie 2009, cu o întârziere de aproape 3 luni față de termenul expres prevăzut de 15 zile. Iar depășirea nejustificată a acestor termene nu a fost motivată de autoritatea emitentă și de instanța de fond în mod concret în raport de complexitatea cauzei și de probatoriul administrat.

Recurentul apreciază că motivele generale invocate nu au legătură cu soluționarea sesizării formulate în raport de actele depuse și de pozițiile părților, iar volumul activității autorității emitente pârâte nu justifică neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de art. 20 alin. (7) și (8) din O.G. nr. 137/2000. În ceea ce privește fondul cauzei se arată că instanța de fond în mod greșit și nelegal a apreciat ca legal emisă Hotărârea nr. 815 din 2 decembrie 2008 emisă de Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Prin Hotărârea nr. 815/2008 s-a constatat faptul că modalitatea de organizare și desfășurare a evenimentului – întâlnirea maghiarilor covăsneni de pretutindeni – aprobată de Consiliul Județean Covasna prin Hotărârea nr. 153 din 27 decembrie 2007 are caracter discriminatoriu, conform art. 2 alin. (1) și (4) coroborat cu art. 15 din O.G.

nr. 137/2000, republicată. Pin aceeași hotărâre Colegiul „Recomandă Consiliului Județean Covasna să adopte acele măsuri care să elimine excluderea cetățenilor români de alte naționalități decât cea maghiară de la manifestările organizate sub genericul „Întâlnirea Maghiarilor C.P.”. Această hotărâre și soluția instanței de fond prin care a fost respinsă acțiunea sentința nelegală deoarece nu s-a ținut cont că la data de 1 februarie 1995 a fost adoptată la Stasbourg Convenția–cadru pentru Protecția Minorităților Naționale ratificată de România prin Legea nr. 33/1995 aplicabilă în prezenta cauză art. 5 alin. (1) care prevede că părțile se angajează să promoveze condițiile de natură să permită persoanelor aparținând minorităților naționale să-și mențină și să-și dezvolte cultura, precum și să-și păstreze elementele esențiale ale identității lor, respectiv religia, limba, tradițiile și patrimoniul cultural.

Prin organizarea evenimentului sub genericul „Întâlnirea C.P.” nu au fost încălcate drepturile niciunui cetățean român, nimeni nu a fost exclus de la a participa la acest eveniment nimeni nu a fost îngrădit în exercitarea în orice fel a drepturilor sale, constituționale, iar la acea întrunire era posibilă participarea tuturor cetățenilor interesați, fără discriminare. Se solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și constatarea faptului că, modalitatea de organizare și desfășurare a evenimentului în perioada 17–20 august 2007 nu are caracter discriminatoriu. Intimatul-pârât Forumul Civic al Românilor din Covasna și Harghita și Municipiul Sfântu Gheorghe a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul declarat în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază ca nefondat pentru următoarele considerente. Sentința atacată este legală și temeinică fiind dată cu aplicarea corectă a legii atât sub aspectul respingerii excepției tardivității emiterii Hotărârii nr. 815 din 2 decembrie 2008 cât și în ceea ce privește soluția pe fond dispusă de respingerea acțiunii formulate de recurent. În cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. sentința atacată fiind dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor art. 2 și art. 20 alin. (7) și (8) din O.U.G. nr. 137/2000. În mod corect a fost respinsă excepția tardivității emiterii Hotărârii nr. 815/2000 și a tardivității comunicării acestei hotărâri față de recurent.

Aceasta deoarece deși au fost depășite termenul de 90 de zile de emitere și respectiv 15 zile de comunicare al hotărârii contestate, în cauză nu operează excepția de tardivitate pe motiv că termenele menționate de dispozițiile art. 20 alin. (7) și (8) din O.G. nr. 137/2000 sunt termene de recomandare și nu de decădere. În concret recurentul invocă depășirea acestor termene care nu este de natură a vătăma un drept al recurentului, acesta exercitându-și dreptul de a contesta, în termen hotărârea conform Legii nr. 554/2004. În raport de obiectul sesizării și de volumul sesizărilor înregistrate pe rolul autorității pârâte în mod corect s-a apreciat de instanța de fond că a fost justificară depășirea termenului de soluționare a sesizării și respectiv termenul de comunicare a hotărâri contestate.

Motivul de recurs privind soluționarea pe fond a acțiunii nu este întemeiat. Instanța de fond a contestat în mod corect legalitatea Hotărârii nr. 153 din 27 decembrie 2007 emisă de autoritatea pârâtă prin care Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării autoritate competentă a stabilit că modalitatea de organizare și desfășurare a evenimentului „Întâlnirea Maghiarilor C.P.” aprobate și sponsorizată în parte de recurent, are caracter discriminatoriu conform art. 2 alin. (1) și (4) coroborat cu art. 15 din O.G. nr. 137/2000 republicată. S-a reținut în mod corect că s-a produs o discriminare a cetățenilor români pe baza criteriului etnic deoarece s-a adresat pe de o parte numai maghiarilor, scopul manifestat fiind acela de a „adânci relațiile dintre cei plecați din acest ținut și cei rămași acasă”, iar pe de altă parte publicitatea evenimentului s-a făcut exclusiv în limba maghiară.

În cauză nu au fost încălcate prevederile Convenției–cadru pentru protecția minorităților naționale, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 prin existența unui tratament diferențiat nejustificat al comunității române minoritară în zonă, față de cea maghiară majoritară. Aceasta în condițiile în care recurentul ca instituție publică era ținută de prevederile constituționale privind utilizarea și a limbii oficiale în stat și anume limba română. Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Consiliul Județean Covasna împotriva sentinței nr. 25/F din 1 februarie 2010 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 23 noiembrie 2010.