ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 553/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată pe calea contenciosului administrativ, reclamantul Consiliul Județean Covasna a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării (C.N.C.D.), anularea Hotărârii nr. 775 din 16 decembrie 2008, emisă de Colegiul Director al C.N.C.D., privind soluționarea petiției formulate de D.T. pentru motivul că s-a impus abuziv de către Consiliul Județean Covasna cunoașterea limbii maghiare la concursul organizat pentru ocuparea postului de director al Bibliotecii Județene Covasna. Motivându-și acțiunea, reclamantul a arătat că, urmare sesizării formulate petentul D.T., pârâtul a emis hotărârea atacată, prin care a constatat existența unui tratament diferențiat, discriminatoriu, potrivit art. 2 alin. (1) și (5) din O.G.

nr. 137/2000 pentru prevenirea și sancționarea formelor de discriminare, republicată și a sancționat cu avertisment președintele Consiliului Județean Covasna. Reclamantul a susținut că hotărârea atacată este nelegală, deoarece Consiliul Județean Covasna nu a încălcat legea, ci a respectat prevederile Legii nr. 33/1995 de ratificare de către România a Convenției-cadru privind protecția minorităților naționale, adoptată la Strasbourg, la 01 februarie 1995. Reclamantul a susținut că nu a aplicat un tratament discriminatoriu, convenția menționată statuând obligația părților semnatare de a promova condiții de natură să permită persoanelor aparținând minorităților naționale să-și mențină și să-și dezvolte cultura, precum și să-și păstreze religia, limba, tradițiile și patrimoniul cultural, ca elemente esențiale ale identităților.

Au mai fost invocate prevederile Legii bibliotecilor nr. 334/2002, susținându-se că este obligatoriu ca directorul bibliotecii, ca instituție destinată tuturor membrilor unei comunități locale și zonale, să cunoască limba maghiară în scopul îndeplinirii în mod profesionist a atribuțiilor sale de serviciu.

A subliniat faptul că naționalitatea maghiară nu a fost impusă ca o condiție esențială pentru înscrierea la concursul organizat și nici un anumit nivel de cunoaștere a limbii maghiare, care să îngrădească dreptul de participare la concurs . Prin sentința nr. 65/F din 30 martie 2009,Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de Consiliul Județean Covasna . Pentru a pronunța o asemenea soluție, instanța de fond a reținut că , potrivit anunțului publicat în vederea organizării concursului pentru ocuparea postului de director al Bibliotecii Județene Covasna „B.P.B.P.M.K.", printre condițiile de participare la concurs a fost înscrisă și "cunoașterea, pe lângă limba română, a limbii maghiare și a altei limbi oficiale în U.E.". Ca urmare a sesizării formulate de petentul - D.T.

din Sf.Gheorghe, C.N.C.D. a pronunțat Hotărârea nr. 775 din 16 decembrie 2008, constatând aplicarea unui tratament discriminatoriu din partea Consiliului Județean Covasna și a sancționat cu avertisment președintele acestui consiliu. Curtea de Apel Brașov a mai reținut că, din analiza dispozițiilor legale incidente, nu rezultă că, potrivit atribuțiilor directorului biblioteci , acesta trebuie să fie neapărat cunoscător al limbii maghiare, neavând de exercitat atribuții de serviciu cu publicul, chiar dacă are și program de audiențe. Impunerea condiției cunoașterii limbii maghiare pentru ocuparea postului respectiv nu este conformă prevederilor legale, aducându-se atingere unui drept fundamental.

S-a apreciat că, C.N.C.D. a soluționat în mod corect sesizarea făcută de petentul D.T., reținând crearea unui tratament discriminatoriu, în sensul prevăzut de O.G. nr. 137/2000. Instanța fondului a mai reținut că limba oficială în România este limba română, neputându-se impune condiția cunoașterii limbii maghiare pentru ocuparea funcției de director de bibliotecă, chiar și în condițiile în care, în județul Covasna, populația majoritară este de etnie maghiară. î mpotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel Brașov a declarat recurs reclamantul Consiliul Județean Covasna, invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., „hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii”.

În cererea de recurs sunt reluate argumentele pentru care prin cererea introductivă, a solicitat anularea Hotărârii nr. 775 din 16 decembrie 2008 a Colegiului Director al Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării adoptată în dosarul nr. 655/2008 având ca obiect Petiția nr. 12198 din 19 septembrie 2008 formulată de D.T. privind impunerea abuzivă de către Consiliul Județean Covasna a cunoașterii limbii maghiare la concursul pentru ocuparea postului de director al Bibliotecii Județene Covasna. Susține recurentul că instanța de fond a omis să analizeze normele legale invocate de Consiliul județean Covasna, respectiv Convenția – cadru pentru Protecția Minorităților Naționale, ratificată de România prin Legea nr. 33 din 29 aprilie 1995, publicată în "M.Of.", Partea I, nr. 82 din 4 mai 1995, Legea bibliotecilor nr. 334/2002 republicată, ceea ce condus la pronunțarea unei sentințe cu încălcarea esențială și aplicarea greșită a legii.

Arată că în cazul Bibliotecii Județene B.P.B.P.M.K., conducătorul instituției, adică directorul trebuia ca în mod obligatoriu să cunoască limba maghiară în scopul îndeplinirii în mod profesional a atribuțiilor sale de serviciu, în caz contrar activitatea sa nu s-ar putea extinde și concentra în mod corespunzător asupra „dezvoltării personalității utilizatorilor, fără deosebire de statut social sau economic, vârstă, sex, apartenență politică, religie ori naționalitate", așa cum prevede Legea bibliotecilor și așa cum a fost statuat prin Convenția - Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale. Recurentul subliniază faptul că nu s-a impus naționalitatea maghiară ca și condiție esențială în scopul înscrierii la concursul organizat pentru ocuparea funcției de director al Bibliotecii Județene "B.P.B.P.M.K.

ci doar cunoașterea limbii maghiare. Prin întâmpinarea înregistrată la data de 27 octombrie 2009 intimatul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Răspunzând criticilor cuprinse în memoriul de recurs, acesta a arătat, în esență că, în mod corect prima instanță a respins acțiunea cu motivarea că prin modul impus de către Consiliul Județean Covasna s-a creat un tratament discriminatoriu în sensul prevăzut de art. 2 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Dat fiind faptul că limba oficială în România este limba română, nu se putea în mod echitabil, egal pentru orice cetățean să se impună cunoașterea limbii maghiare pentru ocuparea funcției de director al Bibliotecii Județene Covasna, chiar dacă majoritatea populației din județul Covasna este de etnie maghiară.

Referitor la susținerea privind omisiunea analizării actelor normative invocate în acțiune, intimatul afirmă că este neîntemeiată și că atât Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cât și instanța de fond a reținut pe baza susținerilor părților raportate la obiectul sesizării, motivele de fapt și de drept care au format convingerea constatării existenței unui tratament diferențiat, discriminatoriu potrivit art. 2 alin. (1) și (5) din O.G. nr. 137/2000. Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, a apărărilor cuprinse în întâmpinare, cât și sub toate aspectele, în baza art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este legală așa încât o va menține.

Recurentul-reclamant Consiliul Județean Covasna a supus controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ Hotărârea nr. 775 din 16 decembrie 2008 a Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării prin care s-a stabilit că faptele sesizate reprezintă discriminare conform O.G. nr. 137/2000 pentru prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. La data de 19 septembrie 2008, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a fost sesizat de D.T. care reclamă faptul că recurentul Consiliul Județean Covasna a comis fapte de discriminare prin impunerea condiției de cunoaștere a limbii maghiare la concursul pentru ocuparea postului de director al Bibliotecii județene Covasna.

Recurentul-reclamant a organizat un concurs pentru ocuparea postului de director la Biblioteca județeană Covasna B.P.B.P.M.K., iar în anunțul publicitar făcut în acest sens, printre condițiile de participare la concurs a fost înscrisă și condiția de cunoaștere a limbii maghiare. Definind discriminarea, art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 arată că aceasta vizează „orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limba, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență ia o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în don.

politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice”. Astfel pentru ca o faptă să fie calificată drept faptă de discriminare, aceasta, trebuie să îndeplinească, cumulativ ,mai multe condiții: existența unui tratament diferențiat, manifestat prin deosebire, excludere, restricție sau preferință (existența unor persoane sau situații aflate în poziții comparabile); existența unui criteriu de discriminare, potrivit art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, republicată, tratamentul diferențiat să nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop să nu fie adecvate și necesare; tratamentul diferențiat să aibă drept scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a unui drept recunoscut de lege.

Tratamentul diferențiat trebuie să urmărească sau să aibă ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. Prima instanță analizând dispozițiile Legii nr. 33/1995, a Legii nr. 334/2002 și cele ale Regulamentului de organizare și funcționare a Bibliotecii județene Covasna, în mod corect a constatat că directorul bibliotecii nu trebuie neapărat să fie cunoscător de limbă maghiară.

Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală în art. 76 alin. (2) prevede că "în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale și cu aparatul propriu de specialitate, aceștia se pot adresa, oral sau în scris și în limba lor maternă și vor primi răspunsul atât în limba română" cât și "în condițiile prevăzute la alin. (2) în posturile care au atribuții privind relațiile cu publicul, vor fi încadrate și persoane care cunosc limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective ". În consecință, cunoașterea limbii maghiare de către angajații administrației publice locale, este necesară numai în cazul în care angajații au atribuții privind relațiile cu publicul.

Totodată, prima instanță a avut în vedere și dispozițiile Legii nr. 33/1995 privind ratificarea Convenției – cadru pentru Protecția Minorităților Naționale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, în raport de care a apreciat că recurentul-reclamant nu își poate justifica fapta prin impunerea condiției cunoașterii limbii maghiare în vederea ocupării postului de director al Bibliotecii Județene Covasna, întrucât prin aceasta se aduce atingere unui drept fundamental al cetățenilor din România, respectiv din orice stat din Uniunea Europeană pentru a candida la concurs și pentru a putea ocupa acel post. Principiul nediscriminării este înscris în toate tratatele și documentele internaționale de protecție a drepturilor omului.

Acest principiu presupune aplicarea unui tratament egal tuturor indivizilor care sunt egali în drepturi. Astfel, este interzisă orice formă de discriminare, indiferent de criteriul care stă la baza ei. În cauză nu se justifică obiectiv nici impunerea cunoașterii limbii maghiare în condițiile O.G. nr. 137/2000 pentru că nu este justificată obiectiv de un scop legitim în condițiile în care directorul unei biblioteci județene, care nu are atribuții de serviciu cu publicul, astfel cum rezultă în cuprinsul Legii nr. 334/2002 privind Legea bibliotecilor și O.G. nr. 2/2005 privind managementul instituțiilor publice de cultură. Susținerile recurentului potrivit cărora în vederea înscrierii la examene nu s-ar fi impus naționalitatea maghiară, nu au legătură cu obiectul sesizării Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în care s-a reclamat faptul că s-a contestat condiția obligatorie a cunoașterii limbii maghiare pentru înscrierea la concurs.

Sintetizând, Înalta Curte reține că recurentul Consiliul Județean Covasna a săvârșit fapte de discriminare prin impunerea condiției obligatorii le cunoaștere a limbii maghiare în vederea ocupării postului de director al Bibliotecii Județene "B.P." și în consecință Hotărârea nr. 775 din 16 decembrie 2008 emisă de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării este temeinică și legală, iar criticile ce vizează sentința primei instanțe care a menținut-o sunt nefondate. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) - (3) C. proc. civ. și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, recursul va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Consiliul Județean Covasna împotriva sentinței nr. 65/F din 30 martie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 3 februarie 2010.