ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2206/2010

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 31 din 2 aprilie 2009, Tribunalul Sălaj a condamnat pe inculpata M.L. la o pedeapsă de 5.000 RON amendă pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 139 9 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe. În temeiul art. 14, 346 C. proc. pen. și art. 998 C. civ., inculpata a fost obligată la plata sumei de 11.775 euro, despăgubiri civile, către partea civilă A.I. și, respectiv, suma de 4.196 euro, despăgubiri civile către partea civilă M.C. În esență, prima instanță a reținut că inculpata, în calitate de administrator la SC M.B.

SRL Șimleul Silvaniei, a reprodus neautorizat pe mai multe calculatoare, cedate și folosite în cadrul societății comerciale, programe de calculator W.X.P., O. și A. Curtea de Apel Cluj, secția penală, prin Decizia penală nr. 24/A din 25 februarie 2010, admițând apelul declarat de inculpată, împotriva sentinței sus-menționate, a desființat sentința atacată, sub aspectul soluționării acțiunii civile, în sensul că a admis, în parte, cererea celor două părți civile și a obligat-o pe inculpată să plătească 3.744,23 euro părții civile A.I. și 2.690,8 euro părții civile M.C. Prin recursul declarat, inculpata a solicitat, în principal, achitarea, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc.

pen., cu motivarea că dintre cele cinci calculatoare găsite la sediul firmei, în momentul controlului, două calculatoare erau proprietatea SC M.B. SRL, iar celelalte trei erau proprietatea inculpatei, așa cum rezultă din dovada achiziționării acestora din Germania. Referitor la nevalabilitatea licențelor asupra programelor de calculator, achiziționate în Germania, recurenta a învederat că acestea sunt valabile, atât în România, cât și în Germania, precum și în orice alt stat membru al Uniunii Europene. Recursul inculpatei este fondat, dar pentru alte motive decât cele invocate. Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele nu au evaluat corect gradul de pericolul social al faptei, care prin conținutul ei concret, prin urmările produse, scopul avut în vedere și datele ce caracterizează persoana inculpatei, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Astfel, în raport cu modul de folosire a programelor de calculator W.X.P., O. și A., de scopul urmărit și de rezultatul produs, precum și de datele privind persoana și conduita inculpatei, care are studii superioare, este căsătorită și nu are antecedente penale, cu o activitate și conduită bună anterior săvârșirii faptei, instanțele ar fi trebuit să constate că, prin conținutul ei concret, fapta săvârșită nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, datorită atingerii minime aduse valorilor sociale protejate de lege, fiind lipsită în mod vădit de importanță și că este suficientă aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ pentru a asigura reeducarea inculpatei. Totodată, din examinarea lucrărilor dosarului, se constată că instanțele au soluționat greșit latura civilă a cauzei.

Sub acest aspect, instanțele au obligat-o pe inculpată să plătească despăgubiri celor două părți civile, deși la dosar există probe, care justifică obligarea inculpatei doar la plata sumei de 1.122 euro către partea civilă M.C. Așa fiind, instanțele au pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică, motiv pentru care urmează să fie admis recursul inculpatei și să fie casate hotărârile atacate, privitor la condamnarea inculpatei și la modul de rezolvare a laturii civile a cauzei. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b 1 ) C. proc. pen. cu referire la art. 18 1 C. pen., urmează a se dispune achitarea inculpatei M.L. pentru infracțiunea prevăzută de art. 139 9 alin. (9) din Legea nr. 8/1996, modificată, de reproducere neautorizată pe sisteme de calcul a programelor pe calculator.

În baza art. 91 lit. c) cu referire la art. 18 1 C. pen. și la art. 13 C. pen., se va aplica inculpatei M.L. amenda administrativă, în cuantum de 1.000 RON. Se va admite, în parte, cererea părții civile M.C. și va fi obligată inculpata la plata sumei de 1.122 euro sau echivalentul în lei la data plății și înlăturată dispoziția de obligarea a inculpatei la plata celorlalte sume cu titlu de despăgubiri civile.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de recurenta inculpată M.L. împotriva Deciziei penale nr. 24/A din 25 februarie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori. Casează decizia penală atacată și Sentința penală nr. 31 din 2 aprilie 2009 a Tribunalului Sălaj, secția penală, privitor la condamnarea inculpatei M.L. și la modul de rezolvare a laturii civile a cauzei. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b 1 ) C. proc. pen. cu referire la art. 18 1 C. pen., achită pe inculpata M.L. pentru infracțiunea prevăzută de art. 139 9 alin. (9) din Legea nr. 8/1996, modificată, de reproducere neatorizată pe sisteme de calcul a programelor pe calculator. În baza art. 91 lit. c) cu referire la art. 18 1 C. pen.

și la art. 13 C. pen., aplică inculpatei M.L. amenda administrativă, în cuantum de 1.000 RON. Admite, în parte, cererea părții civile M.C. și obligă inculpata la plata sumei de 1.122 sau echivalentul în lei la data plății. Respinge celelalte pretenții formulate de părțile civile A.I. și M.C. În baza art. 129 alin. (1) pct. 1 lit. d) C. proc. pen., obligă inculpata la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 7 iunie 2010.