ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 575/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 575/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Deliberând asupra recursului penal
de față, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 155/PI din 10 iunie 2009, Curtea de
Apel Timișoara, secția penală, în temeiul art. 278
1
alin. (8) lit.
a) C. proc. pen., a luat act de retragerea plângerii formulate de petentul B.I.
împotriva Rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 216/P/2008 din 17
august 2008 și a Rezoluției de respingere a plângerii nr. 1119/II/2/2008 din 11
noiembrie 2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc.
pen., petentul a fost obligat să plătească 250 RON cheltuieli judiciare către
stat.
Pentru a hotărî astfel, prima
instanță a reținut că petentul B.I. a formulat, în condițiile art. 278
1
C. proc. pen., plângere împotriva Rezoluției nr. 216/P/2008 din 17 octombrie
2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara prin care, în temeiul
art. 228 C. proc. pen. și art. 10 lit. a) C. proc. pen. neînceperea urmăririi
penale față de intimații T.G. și I.E., judecători în cadrul Tribunalului Arad,
sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen. și art. 264
C. pen.
La termenul la care au avut loc
dezbaterile în fond ale cauzei, petentul B.I., personal, a arătat că își
retrage plângerea formulată.
Împotriva acestei sentințe, în
termen legal, a formulat recurs petentul B.I., recurs care nu a fost motivat în
scris, iar recurentul, legal citat, nu s-a prezentat în instanță pentru a-l
susține.
Înalta Curte constată că recursul
formulat nu este fondat.
Petentul, personal, a declarat în
fața primei instanțe că înțelege să-și retragă plângerea formulată împotriva
soluției de neurmărire penală dispusă de procuror.
Prima instanță, în mod corect, a
luat act de această manifestare de voință a petentului, situație în raport de
care instanța de recurs nu mai poate examina cauza sub alte aspecte.
În consecință, având în vedere și
decizia în interesul legii 27/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și
Justiție, în temeiul art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va
respinge recursul formulat de petentul B.I.
Văzând și dispozițiile art. 192
alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de petiționarul B.I. împotriva Sentinței penale nr. 155/PI din 10
iunie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.
Obligă recurentul petiționar la
plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
15 februarie 2010.