ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2672/2012

Asupra

recursului de față; Î

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 64 din 19 aprilie 2012 Curtea de Apel lași, s

ecția penală

și pentru cauze cu minori, a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de

petentul B.S. împotriva sentinței penale nr. 45 din 28 februarie 2012 a Curții

de Apel lași.

A obligat petentul la plata cheltuielilor

judiciare către stat în sumă

de 20 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a

reținut următoarele:

Prin plângerea

formulată de petentul B.S., acesta a contestat în baza dispozițiilor art. 278

1

C. proc. pen. sentința penală nr. 25 din data de 28 februarie 2012 pronunțată

de Curtea de Apel lași în dosarul nr. 731/45/2011 al Curții de Apel lași. Petentul

a fost

prezent în instanță și a fost

interpelat în legătură cu precizarea obiectului

plângerii formulate,

fiindu-i aduse la cunoștință dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen. Petentul B.S. nu a solicitat să fie

asistat

de apărătorul desemnat din oficiu; a depus înscrisuri la dosar,

respectiv rezoluția procurorului din data de 05 iulie 2011 dată în dosarul nr. 204/P/2011.Curtea

a pus în discuția părților excepția inadmisibilității

plângerii penale formulată de petentul B.S., atașând la dosarul

cauzei

și sentința penală nr. 25/2012 pronunțată de Curtea de Apel lași, constând

următoarele: Sentința penală nr. 25/2012 a Curții de Apel lași este o hotărâre

definitivă; iar raportat la dispozițiile art. 278

1

alin. (10) C.

proc. pen. - aceasta nu are cale de atac; nici calea de atac extraordinară a

revizuirii, conform dispozițiilor deciziei nr. 17/2007 a Înaltei Curți de

Casație și Justiție.

Decizia Înaltei

Curți de Casație și Justiție prevede că cererea de revizuire față de hotărârile

judecătorești pronunțate în baza dispozițiilor art. 278

1

C. proc.

pen. este inadmisibilă.

În același

sens, s-a constatat și prin referatul procurorului întocmit în cauză în baza

dispozițiilor art. 399 C. proc. pen.

Față de toate

aceste argumente, instanța a soluționat plângerea petentului B.S. pe calea

excepției invocate, astfel încât celelalte critici de fond susținute de petent

nu au putut fi supuse analizei instanței.

În baza

dispozițiilor art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen., urmează s-a

respins ca inadmisibilă plângerea petentului B.S. formulată împotriva sentinței

penale nr. 25 din data de 28 februarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel lași

în dosarul nr. 731/45/2011 al Curții de Apel lași.

Împotriva

acestei sentințe a declarat recurs petiționarul.

Recursul este inadmisibil.

Prin Legea nr.

202/2010 au fost aduse modificări Codului de procedură penală, de natură a

contribui la accelerarea soluționării proceselor, între acestea regăsindu-se și

suprimarea unor căi de atac, cum este cazul recursului împotriva hotărârilor

pronunțate în procedura prevăzută în art. 278

1

C. proc. pen.

În acest sens, potrivit art. 278

1

alin.

(10) C. proc. pen., astfel cum a

fost modificat prin art. XVIII pct. 39

din Legea nr. 202/2010, hotărârea prin care judecătorul soluționează plângerea

împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată

este definitivă.

Aceste

modificări au impus inserarea în cuprinsul legii a unor

dispoziții tranzitorii, care se regăsesc în dispozițiile art. XXIV.

În privința căilor de atac, singura normă

tranzitorie se regăsește în

alin. (1) al art. XXIV, iar aceasta

stabilește, cu claritate, drept criteriu pentru aplicarea modificărilor prevăzute

de lege, data pronunțării hotărârii ce se dorește a fi atacată.

Acest criteriu

corespunde atât principiului potrivit căruia legea procesual penală este de

imediată aplicare, cât și spiritului Legii nr.

202/2010, care s-a dorit a fi un instrument de simplificare și

accelerare a

procedurilor, cu efecte imediate.

În consecință,

constatând că în speță sentința instanței de fond a fost pronunțată la data

de19 aprilie 2012, așadar ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, Înalta

Curte de Casație și Justiție reține că această hotărâre este definitivă,

mențiune existentă de altfel atât în minuta, cât și dispozitivul sentinței

atacate.

În această

situație, întrucât petiționarul a formulat o cale de atac neprevăzută de legea

în vigoare, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibil,

recursul cu care a fost învestită, conform art. 385

15

pct. 1 lit. a)

C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de

revizuentul petiționar

B.S. împotriva sentinței penale nr. 64 din 19

aprilie 2012 a Curții de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă

recurentul revizuent petiționar la plata sumei de 200 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 05 septembrie 2012.