ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1559/2013

Deliberând asupra

recursului de față, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 30 din 15 ianuarie 2013,

pronunțată de

Curtea de Apel lași -

Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, s-a respins ca inadmisibil, recursul

formulat de revizuientul P.I., împotriva sentinței penale nr. 28/R din 19 iunie

2012 pronunțată de

Judecătoria lași, hotărâre care a fost menținută.

A fost obligat recurent să plătească statului suma

de 100 lei,

cheltuieli judiciare.

Pentru

a decide astfel, instanța a reținut că, prin sentința

penală nr. 28/R din 19 iunie 2012, Judecătoria lași, în baza art. 393

și următoarele C. proc. pen. a fost respins cererea de revizuire

a

sentinței penale nr. 50/R din 29 septembrie 2011 a Judecătoriei lași,

pronunțată în dosarul nr. 16937/245/2010,

formulată de revizuentul

P.I.,

ca

inadmisibilă.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a

fost obligat

revizuentul la plata

cheltuielilor judiciare avansate de către stat, în

cuantum de 100 lei.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut

următoarele:

Prin cererea înregistrată

la Parchetul de pe lângă Judecătoria

lași sub nr. 1057/lll/6/2011 din

data de 12 martie 2012, revizuentul P.I. a solicitat revizuirea sentinței

penale nr. 50/R din 29 septembrie 2011 a Judecătoriei lași, pronunțată în

dosarul nr. 16937/245/2010.

S-a reținut faptul că,

inițial, cererea a fost înregistrată pe rolul

Curții de Apel lași, în condițiile în care, în cuprinsul acesteia se

făcea vorbire despre o decizie din data de 01 martie 2012, prin care s-a

respins

ca inadmisibil recurs formulat de revizuent împotriva sentinței

pronunțate în dosarul anterior menționat. Cererea

a fost trimisă

administrativ la Parchetul de pe lângă Judecătoria lași

pentru efectuarea de cercetări.

În conformitate cu art. 399

C. proc. pen., în cauză au

fost

efectuate cercetări, în urma acestora întocmindu-se de către

Parchetul de pe lângă Judecătoria lași, referatul

prin care s-a reținut

că cererea este

inadmisibilă deoarece vizează o sentință ce nu a

soluționat fondul

cauzei.

Analizând cererea de

revizuire, sub aspectul admisibilității în

principiu, conform art. 403 C. proc. pen., Judecătoria lași a

reținut

următoarele:

Prin sentința penală nr. 50/R

din 29 septembrie 2011 a Judecătoriei lași,

pronunțată în dosarul nr. 16937/245/2010, s-a dispus respingerea

cererii

de revizuire a sentinței penale nr. 3230 din 02 decembrie 2010 a Judecătoriei

lași, formulată de revizuentul P.I.", însă prin sentința penală ultim

menționată s-a dispus respingerea ca

inadmisibilă

a cererii de revizuire formulată împotriva sentinței penale

nr. 1319 din 07 mai 2007 a Judecătoriei lași de

același petent. Practic, prin

cererea

ce a făcut obiectul dosarului nr. 16937/245/2010 s-a solicitat

revizuirea unei sentințe pronunțate într-o altă

cerere de revizuire.

În aceste condiții, instanța a avut în vedere

dispozițiile art. 394

alin. (2) C. proc. pen. potrivit cărora „Cazul de

la lit. a)

constituie motiv de revizuire,

daca pe baza faptelor sau împrejurărilor

noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a

procesului

penal ori de condamnare." Prin urmare, sunt supuse

revizuirii numai sentințele penale care conțin o rezolvare a fondului

cauzei,

prin care se dispune o soluție de achitare, de condamnare

sau de încetare a procesului penal. Per a

contrario, nu pot fi supuse

revizuirii hotărârile judecătorești prin

care nu se rezolvă fondul cauzei. În cauză, sentința a cărei revizuire se cere

este o sentință prin care s-a dispus cu privire la o altă cerere de revizuire,

împrejurare în care instanța, având în vedere

aspectele precizate, a

respins noua

cerere de aceeași natură, reținând aplicarea dispozițiilor

art. 403 alin.

(3) C. proc. pen.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

revizuentul a fost

obligat să

plătească statului cheltuielile judiciare avansate în cauză.

Sentința Judecătoriei lași

a fost recurată de revizuientul P.

I.

Curtea, verificând din oficiu hotărârea recurată și actele și

lucrările dosarului, a constatat că este

inadmisibil recursul promovat,

excepție care a fost pusă în discuția

părților.

Potrivit art. 407 C. proc.

pen., sentințele instanței de

revizuire, date potrivit art. 403 alin. (3)

C. proc. pen. sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile la care se

referă revizuirea. Întrucât hotărârea supusă revizuirii este definitive la

instant de fond, nici sentința instanței de revizuire nu poate fi analizată în

vreo cale de atac, conform art. 407 C. proc. pen.

Așa fiind, Curtea, în conformitate cu art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen.

, a

respins ca inadmisibil recursul promovat de

revizuentul P.I. împotriva sentinței penale nr. 28/R din 19 iunie

2012

pronunțată de Judecătoria lași.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost

obligat

revizuientul - recurent la

plata cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs

revizuentul P.

I.

Analizând cauza, prin prisma dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. a)

teza a II-a C. proc.

pen. raportat la art. 385

1

C. proc. pen.

, înalta Curte constată că recursul declarat este

inadmisibil,

deoarece;

Se

reține că sentința penală nr. 28/R din 19 iunie

2012, pronunțată de Judecătoria lași, în dosarul nr. 16937/245/2010,

sub imperiul modificărilor legislative prevăzute

de Legea nr. 202/2010,

nu face parte

din categoria hotărârilor supuse recursului.

Întrucât hotărârea supusă revizuirii este o

sentință împotriva

căreia nu se pot

exercita căi de atac, nici sentința instanței în cererea

de revizuire nu poate fi analizată în vreo cale de

atac, aceasta fiind

definitivă

conform dispozițiilor art. 407 C. proc. pen.

Potrivit art. 385 alin. (1) pct. e) C. proc. pen.,

se poate

formula recurs numai

împotriva deciziilor care au fost pronunțate de

curțile de apel ca instanțe de apel, situație care nu se regăsește în

cauza

analizată, ceea ce face ca, și din acest punct de vedere,

recursul promovat de către revizuent să fie

inadmisibil.

Totodată, deciziile

pronunțate în recurs sunt definitive, situație

care se regăsește în

cauza analizată, întrucât decizia penală nr. 30 din 15 ianuarie 2013 a fost

pronunțată de Curtea de Apel lași -

Secția

Penală și pentru Cauze cu Minori în recurs, ceea ce face ca,

și din acest punct de vedere, recursul promovat

de către revizuent să

fie inadmisibil.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

recurentul

revizuent va fi obligat

la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă

de 200 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de revizuentul

P.I.

împotriva

deciziei penale nr. 30 din 15 ianuarie 2013 a Curții de Apel lași - Secția

Penală și pentru Cauze cu Minori.

Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 200

lei cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 08 mai 2013.