ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1559/2013

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele: Prin decizia penală nr. 30 din 15 ianuarie 2013, pronunțată de Curtea de Apel lași - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, s-a respins ca inadmisibil, recursul formulat de revizuientul P.I., împotriva sentinței penale nr. 28/R din 19 iunie 2012 pronunțată de Judecătoria lași, hotărâre care a fost menținută. A fost obligat recurent să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare. Pentru a decide astfel, instanța a reținut că, prin sentința penală nr. 28/R din 19 iunie 2012, Judecătoria lași, în baza art. 393 și următoarele C. proc. pen. a fost respins cererea de revizuire a sentinței penale nr. 50/R din 29 septembrie 2011 a Judecătoriei lași, pronunțată în dosarul nr. 16937/245/2010, formulată de revizuentul P.I., ca inadmisibilă.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat revizuentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat, în cuantum de 100 lei. Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele: Prin cererea înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria lași sub nr. 1057/lll/6/2011 din data de 12 martie 2012, revizuentul P.I. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 50/R din 29 septembrie 2011 a Judecătoriei lași, pronunțată în dosarul nr. 16937/245/2010. S-a reținut faptul că, inițial, cererea a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel lași, în condițiile în care, în cuprinsul acesteia se făcea vorbire despre o decizie din data de 01 martie 2012, prin care s-a respins ca inadmisibil recurs formulat de revizuent împotriva sentinței pronunțate în dosarul anterior menționat.

Cererea a fost trimisă administrativ la Parchetul de pe lângă Judecătoria lași pentru efectuarea de cercetări. În conformitate cu art. 399 C. proc. pen., în cauză au fost efectuate cercetări, în urma acestora întocmindu-se de către Parchetul de pe lângă Judecătoria lași, referatul prin care s-a reținut că cererea este inadmisibilă deoarece vizează o sentință ce nu a soluționat fondul cauzei. Analizând cererea de revizuire, sub aspectul admisibilității în principiu, conform art. 403 C. proc.

pen., Judecătoria lași a reținut următoarele: Prin sentința penală nr. 50/R din 29 septembrie 2011 a Judecătoriei lași, pronunțată în dosarul nr. 16937/245/2010, s-a dispus respingerea cererii de revizuire a sentinței penale nr. 3230 din 02 decembrie 2010 a Judecătoriei lași, formulată de revizuentul P.I.", însă prin sentința penală ultim menționată s-a dispus respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire formulată împotriva sentinței penale nr. 1319 din 07 mai 2007 a Judecătoriei lași de același petent. Practic, prin cererea ce a făcut obiectul dosarului nr. 16937/245/2010 s-a solicitat revizuirea unei sentințe pronunțate într-o altă cerere de revizuire. În aceste condiții, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 394 alin. (2) C. proc.

pen. potrivit cărora „Cazul de la lit. a) constituie motiv de revizuire, daca pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare." Prin urmare, sunt supuse revizuirii numai sentințele penale care conțin o rezolvare a fondului cauzei, prin care se dispune o soluție de achitare, de condamnare sau de încetare a procesului penal. Per a contrario, nu pot fi supuse revizuirii hotărârile judecătorești prin care nu se rezolvă fondul cauzei. În cauză, sentința a cărei revizuire se cere este o sentință prin care s-a dispus cu privire la o altă cerere de revizuire, împrejurare în care instanța, având în vedere aspectele precizate, a respins noua cerere de aceeași natură, reținând aplicarea dispozițiilor art. 403 alin. (3) C. proc.

pen. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. revizuentul a fost obligat să plătească statului cheltuielile judiciare avansate în cauză. Sentința Judecătoriei lași a fost recurată de revizuientul P. I. Curtea, verificând din oficiu hotărârea recurată și actele și lucrările dosarului, a constatat că este inadmisibil recursul promovat, excepție care a fost pusă în discuția părților. Potrivit art. 407 C. proc. pen., sentințele instanței de revizuire, date potrivit art. 403 alin. (3) C. proc. pen. sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile la care se referă revizuirea. Întrucât hotărârea supusă revizuirii este definitive la instant de fond, nici sentința instanței de revizuire nu poate fi analizată în vreo cale de atac, conform art. 407 C. proc.

pen. Așa fiind, Curtea, în conformitate cu art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. , a respins ca inadmisibil recursul promovat de revizuentul P.I. împotriva sentinței penale nr. 28/R din 19 iunie 2012 pronunțată de Judecătoria lași. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat revizuientul - recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat. Împotriva acestei decizii, a declarat recurs revizuentul P. I. Analizând cauza, prin prisma dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen. raportat la art. 385 1 C. proc. pen. , înalta Curte constată că recursul declarat este inadmisibil, deoarece; Se reține că sentința penală nr. 28/R din 19 iunie 2012, pronunțată de Judecătoria lași, în dosarul nr. 16937/245/2010, sub imperiul modificărilor legislative prevăzute de Legea nr. 202/2010, nu face parte din categoria hotărârilor supuse recursului.

Întrucât hotărârea supusă revizuirii este o sentință împotriva căreia nu se pot exercita căi de atac, nici sentința instanței în cererea de revizuire nu poate fi analizată în vreo cale de atac, aceasta fiind definitivă conform dispozițiilor art. 407 C. proc. pen. Potrivit art. 385 alin. (1) pct. e) C. proc. pen., se poate formula recurs numai împotriva deciziilor care au fost pronunțate de curțile de apel ca instanțe de apel, situație care nu se regăsește în cauza analizată, ceea ce face ca, și din acest punct de vedere, recursul promovat de către revizuent să fie inadmisibil. Totodată, deciziile pronunțate în recurs sunt definitive, situație care se regăsește în cauza analizată, întrucât decizia penală nr. 30 din 15 ianuarie 2013 a fost pronunțată de Curtea de Apel lași - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori în recurs, ceea ce face ca, și din acest punct de vedere, recursul promovat de către revizuent să fie inadmisibil.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul revizuent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 200 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca inadmisibil recursul declarat de revizuentul P.I. împotriva deciziei penale nr. 30 din 15 ianuarie 2013 a Curții de Apel lași - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori. Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 08 mai 2013.