ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4788/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Tribunalul Constanța, secția civilă, prin sentința civilă nr. 1953 din 26 noiembrie 2010, a respins excepția lipsei de interes invocată de pârât ca nefondată; a admis acțiunea formulată de reclamantele B.E. și N.M.D., în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Constanța, prin primar, și pe cale de consecință: pârâtul a fost obligat să emită dispoziție motivată de soluționare a notificării nr. 98382 din 19 iulie 2011 privind imobilul situat în Constanța, str. Dr. A.K., compus din teren în suprafață de 950 m.p. Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut următoarele : Prin notificarea înregistrată sub nr. 1386 din 18 iulie 2001 la B.E.J. - S.C.A., reclamantele au înaintat Primarului Municipiului Constanța o notificare în temeiul Legii nr. 10/2001, prin care au solicitat restituirea în natură a terenului în suprafață de 950 mp situat în Constanța, str. Dr.

A.K. Potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art. 22 unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, asupra cererii de restituire în natură. Obligația autorității administrației publice locale notificate de a emite o dispoziție motivată a primarului, în sensul recunoașterii dreptului la restituirea în natură sau la măsuri reparatorii prin echivalent ori, dimpotrivă, în sensul respingerii cererii formulate, cu motivație fundamentată pe situația juridică și pe documentele prezentate, rezidă astfel din lege. Mai mult, prin adresa nr. 64292 din 11 mai 2009 pârâtul a consemnat considerentele pentru care apreciază că notificarea nu poate fi soluționată favorabil.

Autoritatea locală va putea cuprinde aceste aspecte prin dispoziția motivată, în măsura în care apreciază că reclamantele nu sunt îndrituite la statuarea unei măsuri pe temeiul Legii nr. 10/2001 pentru imobilul din Constanța, str. Dr. A.K. , la care se referă notificarea. Pe cale de consecință, lipsa unui răspuns al persoanei juridice deținătoare poate constitui temeiul unei acțiuni având ca obiect obligația de a face, pârâtul urmând să se conformeze prevederii legale privind emiterea dispoziției motivate de soluționare a notificării nr. 114538 din 28 august 2001, privind imobilul situat în Constanța, str. Dr. A.K., compus din teren în suprafață de 950 mp.

Curtea de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale, prin decizia civilă nr. 252 din 20 aprilie 2011, a respins apelul formulat de pârâtul Municipiul Constanța, prin primar, împotriva sentinței civile nr. 1953 din 26 noiembrie 2010 a Tribunalului Constanța, în contradictoriu cu intimații-reclamanți B.E. și N.M.D., ca nefondat. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut următoarele: Prin notificarea nr. 1386 din 18 iulie 2001 pe care reclamantele B.E. și N.M.D. au formulat-o în temeiul Legii nr. 10/2001, acestea s-au adresat unității deținătoare a bunului notificat, astfel cum a fost determinată de legea specială de reparație, respectiv unității administrativ teritoriale.

Chiar dacă, prin Legea nr. 10/2001, în art. 21 alin. (4), se indică în mod expres că, în cazul imobilelor deținute de unitățile administrativ teritoriale, restituirea în natură sau prin echivalent se face prin dispoziția motivată a primarilor, aceasta nu înseamnă că unitatea administrativ teritorială nu are nicio calitate procesuală. Dimpotrivă, potrivit textului legal indicat, unitatea administrativ teritorială, în speță municipiul Constanța, este singura persoană juridică ce are calitatea de unitate deținătoare, astfel încât calitatea procesuală pasivă se recunoaște în favoarea acestei entități cu deplină capacitate juridică, primarul care are obligația de a emite dispoziție de soluționare a notificării acționând în calitate de reprezentant al persoanei juridice.

În exercitarea atribuțiilor ce îi revin în această calitate de reprezentant legal al persoanei juridice de drept public, primarul exercită și atribuția stabilită de art. 67 din Legea nr. 215/2001, în sensul că emite o dispoziție motivată, intenția legiuitorului fiind aceea de a desemna, în mod expres, actul procedural prin care se soluționează notificările, în niciun caz de a stabili o obligație în nume propriu. Ca atare, menținerea în proces a municipiului Constanța de către instanța de fond este o soluție legală, critica fiind neîntemeiată. Pe fond, susținerea apelantului-pârât că nu are culpă în nesoluționarea notificării este lipsită de orice motivare.

De la depunerea notificării, respectiv din iulie 2001 și până la data formulării acțiunii, 11 mai 2010, au trecut 9 ani, astfel că nu numai termenul legal de 60 de zile prevăzut de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 a fost depășit, dar orice termen considerat rezonabil a fost încălcat, intervalul de 9 ani pentru soluționarea unei notificări neputând fi justificat în niciun fel de către pârâtul-apelant. De altfel, apelantul nu a arătat prin motivele de apel nicio cauză care să înlăture culpa proprie, motiv pentru care apelul său va fi respins ca nefondat. Împotriva deciziei civile mai sus menționată a declarat recurs Municipiul Constanța, prin primar, criticând-o ca fiind nelegală, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., deoarece: - Hotărârea instanței de fond a fost pronunțată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Doar primarul poate fi obligat să soluționeze o notificare prin dispoziție, în virtutea atribuțiilor stabilite de Legea nr. 10/2001. Recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Prin Notificarea nr. 1386 din 18 iulie 2001, reclamantele B.E. și N.M.D., au solicitat restituirea în natură a terenului în suprafață de 950 m.p., situat în Constanța, str. Dr. A.K. Chiar dacă prin Legea nr. 10/2001, art. 21 alin. (4) se prevede în mod expres că în cazul imobilelor deținute de unitățile administrativ-teritoriale, restituirea în natură sau prin echivalent, se face prin dispoziție motivată a primarilor, aceasta nu înseamnă că unitatea administrativ-teritorială nu are nicio calitate procesuală.

Dimpotrivă, potrivit textului legal indicat, unitatea administrativ-teritorială, în speță municipiul Constanța, este singura persoană juridică ce are calitatea de unitate deținătoare, astfel încât, calitatea procesuală pasivă se recunoaște în favoarea acestei entități, cu deplină capacitate juridică, primarul care are obligația de a emite dispoziție de soluționare a notificării acționând în calitate de reprezentant al persoanei juridice. În exercitarea atribuțiilor ce revin în această calitate de reprezentant legal al persoanei juridice de drept public, primarul exercită și atribuția stabilită de art. 67 din Lega nr. 215/2001, în sensul că emite o dispoziție motivată, intenția legiuitorului fiind aceea de a semna, în mod expres, actul procedural prin care se soluționează notificările, în niciun caz de a stabili o obligație în nume propriu.

Prin urmare, instanța de apel în mod judicios a statuat că menținerea în proces a municipiului Constanța este o soluție legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Municipiul Constanța prin Primar împotriva deciziei nr. 252/ C din 20 aprilie 2011 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 iunie 2012.