ÎCCJ, Secția penală

Asupra conflictului negativ de

competență,

În baza lucrărilor dosarului, instanța

constată următoarele:

La data de 14 aprilie 2011 Înalta

Curte a fost sesizată de Tribunalul Harghita cu soluționarea conflictului

negativ de competență ivit între această instanță și Tribunalul Vâlcea.

Prin sentința penală nr. 72 din 25

martie 2011, Tribunalul Harghita, secția penală, în baza art. 42 C. proc. pen.,

a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul B.A.V. în

favoarea Tribunalului Vâlcea.

În baza art. 43 C. proc. pen., a

constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Harghita și

Tribunalul Vâlcea, urmând a fi înaintat dosarul instanței superioare comune,

respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului

negativ de competență.

În baza art. 300

2

raportat

la art. 160

b

alin. (3) și art. 44 C. proc. pen., a fost înlocuită

măsurii arestării preventive a inculpatului B.A.V. cu măsura obligării de a nu

părăsi țara .

Pentru a decide astfel Tribunalul

Harghita a reținut că motivul invocat de Tribunalul Vâlcea, precum că

strămutarea operează de drept, nu poate fi însușit, întrucât interpretează

greșit decizia de strămutare, atribuindu-i o dispoziție inexistentă.

Interpretarea deciziei ar da

posibilitatea instanței să o aplice în cazuri inexistente la data luării

acesteia. La data luării deciziei de strămutare, instanța nu a fost sesizată cu

privire la inculpatul B.A.V., ca urmare aplicarea acestei decizii de strămutare

în cazul acestui inculpat ar însemna luarea unei hotărâri de strămutare de

către o instanță necompetentă.

Normele de procedură penală nu pot fi interpretate

largo senso, tocmai pentru a preveni situațiile abuzive.

De asemenea, nu se poate reține că

motivele strămutării cauzei operează automat și în cazul acestui inculpat.

Constatând că Tribunalul Harghita nu

este competent să judece dosarul privind pe inculpatul B.A.V. după nici un

criteriu, în baza art. 42 C. proc. pen. a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.

Tribunalul Vâlcea prin sentința penală

nr. 46 din 9 martie 2011 a declinat competența de soluționare a cauzei în

favoarea Tribunalului Harghita reținând următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 77D/P/2010 al

DIICOT - Biroul Teritorial Vâlcea, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare

de arest preventiv a inculpatului B.A.V. pentru săvârșirea infr. prev. de art.

7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen., art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41

alin. (2) C. pen. și art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplic. art.

41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a), b) C. pen.

S-a reținut în actul de sesizare că în

jurul numitului P.N. s-a constituit o grupare infracțională, din care făcea

parte și inculpatul B.A.V., axată pe comiterea de fapte penale din sfera

criminalității informatice, pentru obținerea de foloase materiale, care

acționa, în principal, în România, Cehia și Statele Unite ale Americii.

În cadrul acestui grup s-au creat mai

multe „ nuclee" , acestea fiind reprezentate , fie de coordonatori ai

persoanelor care postează oferte dolosive, intră în contact cu victimele și le

determină să încheie tranzacții frauduloase, fie de coordonatori ai persoanelor

care au rolul de a încasa sumele de bani expediate de victime, transferate atât

prin sisteme rapide de bani , cât și în conturi bancare.

În activitatea de coordonare, P.N.,

era sprijinit direct de B.D.D., acesta asigurând logistic activitatea membrilor

grupului, iar T.C.M. și N.A., apropiați ai acestuia, aveau rolul de a rula sume

de bani provenite din fraude informatice.

Privitor la prima activitate descrisă,

rol de coordonator a avut I.S., care supraveghea activitatea desfășurată și de

V.V.N. și B.F.V.

Tot astfel, F.I.O., cu sprijinul lui

I.L.C. și T.M.R., coordona activitatea desfășurată, printre alții, de C.M.,

D.C.I., G.M.S., D.M.A.

De asemenea, inculpatul B.A.V.,

G.M.A., C.A.C., fie efectuau direct activități de introducere sau modificare de

date informatice prin care rezultau date necorespunzătoare adevărului, în

vederea fraudării unor cetățeni străini cu ocazia încheierii de tranzacții prin

internet, fie sprijineau aceste activități nemijlocit prin punerea la

dispoziție a mijloacelor materiale, inclusiv tehnice și altor resurse prin care

să fie comise faptele, având în supraveghere alte persoane .

Activități de introducere sau

modificare de date informatice prin care au rezultat date necorespunzătoare

adevărului , în vederea fraudării cetățenilor străini, au fost desfășurate și

de C.O.V., P.M.L., I.C.A., cel din urmă coordonând și activitatea lui C.I.D.

Nu în ultimul rând, în ceea ce

privește ridicarea sumelor de bani transferate de victime, F.C.C. a colaborat

cu N.E.M., cei doi coordonând activitatea desfășurată în S.U.A. de mai multe

persoane , printre care S.C.G., N.C.J., ș.a.

O implicare similară în activitățile

de încasare a sumelor de bani din S.U.A., prin supravegherea de conturi bancare

deschise de mai multe persoane pe nume fictive, a fost desfășurată, printre

alții, de F.C.A., în timp ce T.F.T. coordona astfel de activități pe teritoriul

Marii Britanii.

Inițial, inculpatul B.A.V., alături de

persoanele amintite, presupus implicate în activitatea infracțională descrisă ,

a fost cercetat în dosarul nr. 69D/P/2008 instrumentat de DIICOT - Biroul

Teritorial Vâlcea.

Ulterior, prin rechizitoriul din 23

septembrie 2010 întocmit de DIICOT - Biroul teritorial Vâlcea în dosarul nr.

69D/P/2008, s-a dispus trimiterea în judecată a persoanelor menționate

anterior, sub aspectul săvârșirii, după caz, infracțiunilor prev. de art. 7

alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art.

41 alin. (2) C. pen., art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin.

(2) C. pen. și art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplic. art. 41

alin. (2) c. pen. și art. 23 din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., cauza fiind înregistrată, mai întâi, pe rolul Tribunalului Vâlcea

și mai apoi, urmare strămutării, pe rolul Tribunalului Harghita (dosar nr.

3468/90/2010).

Totodată, s-a dispus disjungerea

cauzei și continuarea cercetărilor față de inculpatul B.A.V., la acel moment

arestat preventiv în lipsă, formându-se, astfel, dosarul nr. 77/D/P/2010, la

rându-i trimis ulterior în judecată, sesizat în acest sens fiind Tribunalul

Vâlcea ( dosar nr. 132/90/2011).

Tribunalul Vâlcea a reținut că

strămutarea judecării cauzelor penale constituie un caz de prorogare judiciară

a competenței teritoriale, producându-se o deplasare a acesteia între instanțe

de același grad.

Într-o asemenea situație, are loc o

deviere a traseului procesului penal de la traseul teritorial firesc,

competența teritorială legală fiind înlocuită cu una judiciară delegată.

Așa cum s-a decis în practica

judiciară , admiterea cererii de strămutare produce efecte

in rem

și

erga

omnes

, cauza penală fiind strămutată în întregul ei și pentru toate

părțile.

Din perspectiva acestor considerații

Tribunalul Vâlcea a apreciat că se impune declinarea competenței de soluționare

a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita.

Înalta Curte sesizată cu soluționarea

conflictului negativ de competență ivit

între

Tribunalul Vâlcea și Tribunalul Harghita constată că instanța competentă să

soluționeze cauza privind pe inculpatul B.A.V. trimis în judecată pentru

săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din legea nr. 39/2003, art.

48 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 49 din

Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 215 alin. (1), (2),

(3), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit.

a), b) C. pen. este Tribunalul Vâlcea pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 30 alin. (2) C. proc.

pen. Judecarea cauzei revine aceleia dintre instanțele competente potrivit

alin. (1) în a cărei rază teritorială s-a efectuat urmărirea penală.

Urmărirea penală a fost efectuată de

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT- Biroul

Teritorial Vâlcea , unitate aflată în raza de competență teritorială a

Tribunalului Vâlcea . Inițial Tribunalul Vâlcea a fost sesizat cu rechizitoriul

nr. 69/D/P/2008 al DIICOT Vâlcea formându-se dosarul nr. 3468/90/2010, cauză

care ulterior a fost strămutată la Tribunalul Harghita.

Față de inculpat a fost disjunsă

cauza, fiind trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 77/D/P/2010 al DIIICOT

Vâlcea din data de 02 ianuarie 2011.

Este indubitabil că a fost trimis în

judecată pentru fapte săvârșite împreună cu inculpații trimiși în judecată prin

rechizitoriul nr. 69/D/P/2008, care face obiectul dosarului nr. 3468/90/2010,

însă Înalta Curte apreciază că hotărârea de strămutare operează numai în ce

privește dosarul nr. 3468/90/2010 neproducând nici un efect asupra prezentei

cauze.

Înalta Curte constată cu în prezenta

cauză nu se regăsește niciunul din cazurile de indivizibilitate prevăzute

expres și limitativ de legiuitor în dispozițiile art. 33 C. proc. pen. pentru a

se stabili competența de soluționare în favoarea Tribunalului Harghita.

Ca atare în situația de față operează

prevederile art. 30 alin. (2) C. proc. pen. referitoare la competența

teritorială, Tribunalul Vâlcea fiind instanța competentă să soluționeze pricina

ce formează obiectul dosarului 132/90/2011, instanță căreia îi va trimite cauza

spre competentă soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P UN E

Stabilește competența de soluționare a

cauzei privind pe inculpatul B.A.V. în favoarea Tribunalului Vâlcea.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 19

aprilie 2011.