ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5561/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Prima instanță a) Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 30 iunie 2008 reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat constatarea existentei calității de colaborator al Securității în ceea ce-l privește pe pârâtul L.A.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că pârâtul a fost recrutat în calitate de colaborator la data de 11 iunie 1983. S-a precizat că motivul recrutării l-a reprezentat supravegherea unei clase formată din 35 elevi pentru calificare în funcția de ofițeri electricieni pentru că în rândul acestora nu exista nicio sursă de informare cu ajutorul căreia să fie cunoscuți elevii care eventual intenționează să fugă din țară, ascultă posturi de radio străine și comentează asemenea emisiuni la școală, elevi care au rude în străinătate sau întrețin relații neoficiale cu cetățeni străini, precum și comportarea la orele pe care le predau la acest curs în scopul luării unor măsuri preventive.

În raportul cu propunerea de recrutare în calitate de colaborator a pârâtului din data de 10 iunie 1983 se arată că acesta, cu ocazia contactărilor, a furnizat un număr de trei note informative de interes operativ pentru organele Securității, stabilind totodată atașamentul acestuia pentru aceste organe și față de patrie, iar în raportul cu privire la modul cum a decurs recrutarea se menționează că acesta a adus la cunoștință o serie de aspecte interesante pentru organele Securității. Reclamantul a arătat că pârâtul a furnizat mai multe note informative pe durata colaborării, printre acestea nota din data de 25 decembrie 1983 în care relatează despre o persoană pe care o cunoaște de la începutul anului 1981 și care s-a întâlnit cu un student străin cazat la blocurile studențești.

Pârâtul a mai relatat despre întâlnirea dintre acest student și alți doi cetățeni străini, unul dintre aceștia fiind comandantul unui remorcher, iar al doilea marinar. În nota informativă din data de 20 mai 1984, pârâtul a relatat aspecte privind viața sa personală, iar în nota informativă din 19 septembrie 1984, a relatat o serie de ilegalități pe care le-a constatat mergând la o discotecă, ilegalități care constau în aceea că cele două barmanițe întrețin frecvent relații cu navigatori străini de la care cumpără diferite sume de dolari, bani care ulterior sunt plasați la navigatori români care efectuează voiaje în străinătate. La una dintre acestea mergeau acasă diferiți navigatori străini unde se făceau diferite petreceri și datorită acestor ilegalități aceasta și-a schimbat trei autoturisme, ultimul fiind cumpărat cu suma de 130.000 ROL.

Reclamantul a făcut referire și la nota din data de 01 septembrie 1988 în care pârâtul a relatat că în urmă cu aproximativ 2 luni, în spatele restaurantului S. l-a surprins pe cetățeanul H. cu un alt cetățean în mașină (...) l-a întâlnit pe numitul (...) de pe tancul Brazi ce avea o mașină verde (...). Aceștia au lăsat mașina în fața I.P.J. și au coborât în spatele restaurantului (...); s-ar putea să fi intrat într-un bloc. În nota dată la 03 septembrie 1988 pârâtul a relatat despre o persoană pe care în nenumărate rânduri a văzut-o transportând navigatori străini pe motocicleta cu ataș.

Activitatea pârâtului a fost analizată prin nota întocmită la data de 07 august 1987 în care se menționează că el a fost de acord să colaboreze cu Securitatea și că i s-au trasat sarcini precise pe lângă navigatorii și străinii ce vin în Portul Galați, iar în nota de analiză din 12 septembrie 1988 s-a menționat că pârâtul a furnizat 4 materiale informative care au fost exploatate după cum urmează: una la dosar de urmărire informativă „Călătorul”, una la propunerea de atenționare a unei persoane, una exploatată la alte servicii și una la mapa anexă. Reclamantul a susținut că pârâtul a mai furnizat informații și despre o persoană semnalată pentru comportament necorespunzător în timpul efectuării serviciului militar, în intervalul 1979-1980, arătând despre aceasta că este o persoană instabilă, fără prea mult discernământ juridic și politic, fire visătoare și interesat mai tot timpul de a ajunge în posesia unor reviste străine, bunuri și obiecte de proveniență străină.

Despre soția acestuia a relatat că este de profesie artist plastic, având și ea unele idei fixe în ceea ce privește nivelul ridicat de viață și modă din țările occidentale. Reclamantul a apreciat că informațiile furnizate de către pârât organelor de Securitate au vizat îngrădirea următoarelor drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată: dreptul la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice, precum și dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzute de art. 28 din Constituția României din 1965 și art. 19 din Pactul sus-menționat. b) Întâmpinarea formulată în cauză Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția de neconstituționalitate a disp.

art. 8 lit. a) și art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii întrucât informațiile furnizate organelor de Securitate nu vizau îngrădirea unor drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată, ci se limitau doar la comunicări sumare despre aspecte care nu aveau legătură cu asemenea drepturi și libertăți. Pârâtul a mai făcut referire la presiunile incredibile pe care le-a suportat, amenințările și șantajul la care a fost supus de lucrătorii Securității, toate acestea făcându-l să semneze angajamentul în anul 1983. În cazul în care nu ar fi acceptat acest angajament risca să fie dat afară din meseria pentru care s-a pregătit, semnarea angajamentului fiind realizată sub imperiul forței, profitându-se de starea materială și familială foarte dificilă prin care trecea în acel moment.

Pârâtul a susținut că din documentele aflate la dosar se poate constata caracterul minimal al pretinsei sale colaborări, definit de numărul redus de comunicări și de informațiile sumare conținute de aceste comunicări. Prin încheierea din 05 decembrie 2008 Tribunalul București a dispus scoaterea de pe rol a cauzei și înaintarea la Curtea de Apel București. c) Soluția primei instanțe Prin sentința nr. 4439 din 15 decembrie 2009 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul L.A. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a apreciat că având în vedere informațiile cuprinse în notele informative menționate, care au fost reținute în nota de constatare din 05 iunie 2008, în cauză nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008 pentru a se constata calitatea pârâtului de colaborator al Securității. Potrivit acestor dispoziții legale, colaborator al Securități este persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. A reținut prima instanță că, în cauză nu este îndeplinită cea de-a doua condiție, în sensul că informațiile date de pârât nu denunțau activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, ele referindu-se la numărul navigatorilor îmbarcați pe Remorcherul Suceveni 4, la existența unui parc de nave al A.F.D.J.

scoase din exploatare, la lipsa unei cantități de motorină necesară pentru aprovizionarea unui tanc, la faptul că niște barmanițe întrețineau relații cu navigatori străini. Mai mult, informațiile furnizate despre un pilot fluvial de la I.N.F. Navrom Galați au caracter pozitiv acesta fiind descris ca o persoană care la locul de muncă dă dovadă de multă seriozitate și nu comentează negativ politica partidului și statului. Simplul fapt că o persoană s-a întâlnit cu cetățeni străini nu reprezintă o atitudine potrivnică regimului totalitar comunist.

Referitor la informațiile furnizate despre titularul dosarului de urmărire informativă, se constată că acestea au un caracter general, privesc firea și discernământul juridic și politic al acestuia, fără a se indica în mod concret date referitoare la aspectele menționate în raportul cu propunerea de deschidere a dosarului din 05 aprilie 1987 și în planul de combinație din 29 septembrie 1988, respectiv date cu privire la intenția acestuia de a pleca ilegal din țară.

Cât privește ultima condiție care vizează îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, Curtea de apel a considerat că într-adevăr, în unele dintre informațiile furnizate de pârât sunt relatate aspecte din viața privată a unor persoane, dar atâta timp cât prin respectivele informații nu sunt denunțate activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, ele nu se încadrează în categoria informațiilor în raport de care poate fi reținută calitatea unei persoane de colaborator al Securității. 2. Instanța de recurs Împotriva acestei sentințe a declarat recurs C.N.S.A.S..

Motivele de recurs În motivele de recurs s-a arătat că soluția instanței de fond este greșită, deoarece din notele informative rezultă că au fost furnizate organelor de Securitate informații de natură a încălca drepturile fundamentale ale cetățenilor și care priveau denunțarea unor atitudini potrivnice regimului comunist, ceea ce se circumscrie noțiunii de colaborator al Securității. S-a precizat că prin una dintre note a fost denunțată o persoană pentru că avea idei fixe în ceea ce privește nivelul ridicat de trai și modă din țările occidentale. De asemenea, într-o altă notă a informat despre întâlnirea unui cetățean român cu un cetățean străin, care a avut consecințe, în sensul că s-a propus schimbarea locului de muncă al cetățeanului român.

Recurentul a susținut că și prin nota informativă din 03 septembrie 1988 pârâtul a informat despre un alt cetățean român care transporta cetățeni străini cu motocicleta. b) Analiza motivelor de recurs Înalta Curte, examinând motivele de recurs, actele cauzei și legislația aplicabilă, reține: Pârâtul-intimat L.A. a semnat la 11 iunie 1983 un angajament de colaborare cu organele de Securitate. În cadrul acestei colaborări a furnizat o serie de informații prin care a denunțat activități și atitudini potrivnice regimului comunist și care vizau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În acest sens arătăm că informațiile furnizate se circumscriu reperelor stabilite de statul comunist ca fiind activități sau atitudini potrivnice regimului comunist și în același timp erau de natură a îngrădi drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Astfel, pârâtul a afirmat despre numitul P.A. că era preocupat să ajungă în posesia unor reviste străine, bunuri și obiecte de proveniență străină, că soția acestuia este preocupată de nivelul ridicat de viață și modă din țările occidentale. Într-o notă informativă a relatat că numitul I.M. a avut legături cu un student străin, indicând numele și locul de cazare al acestuia, precum și cu un cetățean iugoslav, comandant de navă. În nota informativă a relatat despre Ș.M. că deținea valută pe care încerca să o comercializeze. Toate notele analizate mai sus demonstrează că pârâtul a furnizat informații, cel mai adesea sub formă de note informative scrise prin care a denunțat relația unor cetățeni români cu cetățeni străini, deținători de valută, precum și simpatia unor apropiați pentru valorile occidentale.

Toate acestea se constituie în activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și erau de natură a îngrădi drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Trebuie precizat că pârâtul a furnizat și note informative care nu aveau acest caracter, ci vizau nereguli în activitatea unor întreprinderi, dar care nu se pot circumscrie prevederilor art. 2 alin. (1) lit. b) din O.U.G.nr. 24/2008. c) Soluția instanței de recurs Însă elementele analizate în precedent sunt în sensul reglementării cuprinse în art. 2 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, astfel că în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se va admite, se va modifica sentința și se va admite acțiune.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de C.N.S.A.S. împotriva sentinței nr. 4439 din 15 decembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată, în sensul că admite acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S. împotriva pârâtului L.A. Constată că pârâtul a avut calitatea de colaborator al Securității. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 decembrie 2010.