ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5561/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

a) Cererea de chemare

în judecată

Prin acțiunea înregistrată

pe rolul Tribunalului București, secția a IX-a contencios administrativ și

fiscal, la data de 30 iunie 2008 reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat constatarea

existentei calității de colaborator al Securității în ceea ce-l privește pe pârâtul

L.A.

În motivarea acțiunii

reclamantul a arătat că pârâtul a fost recrutat în calitate de colaborator la data

de 11 iunie 1983. S-a precizat că motivul recrutării l-a reprezentat supravegherea

unei clase formată din 35 elevi pentru calificare în funcția de ofițeri electricieni

pentru că în rândul acestora nu exista nicio sursă de informare cu ajutorul căreia

să fie cunoscuți elevii care eventual intenționează să fugă din țară, ascultă posturi

de radio străine și comentează asemenea emisiuni la școală, elevi care au rude în

străinătate sau întrețin relații neoficiale cu cetățeni străini, precum și comportarea

la orele pe care le predau la acest curs în scopul luării unor măsuri preventive.

În raportul cu propunerea

de recrutare în calitate de colaborator a pârâtului din data de 10 iunie 1983 se

arată că acesta, cu ocazia contactărilor, a furnizat un număr de trei note informative

de interes operativ pentru organele Securității, stabilind totodată atașamentul

acestuia pentru aceste organe și față de patrie, iar în raportul cu privire la modul

cum a decurs recrutarea se menționează că acesta a adus la cunoștință o serie de

aspecte interesante pentru organele Securității.

Reclamantul a arătat că

pârâtul a furnizat mai multe note informative pe durata colaborării, printre acestea

nota din data de 25 decembrie 1983 în care relatează despre o persoană pe care o

cunoaște de la începutul anului 1981 și care s-a întâlnit cu un student străin cazat

la blocurile studențești. Pârâtul a mai relatat despre întâlnirea dintre acest student

și alți doi cetățeni străini, unul dintre aceștia fiind comandantul unui remorcher,

iar al doilea marinar.

În nota informativă din

data de 20 mai 1984, pârâtul a relatat aspecte privind viața sa personală, iar în

nota informativă din 19 septembrie 1984, a relatat o serie de ilegalități pe care

le-a constatat mergând la o discotecă, ilegalități care constau în aceea că cele

două barmanițe întrețin frecvent relații cu navigatori străini de la care cumpără

diferite sume de dolari, bani care ulterior sunt plasați la navigatori români care

efectuează voiaje în străinătate. La una dintre acestea mergeau acasă diferiți navigatori

străini unde se făceau diferite petreceri și datorită acestor ilegalități aceasta

și-a schimbat trei autoturisme, ultimul fiind cumpărat cu suma de 130.000 ROL.

Reclamantul a făcut referire

și la nota din data de 01 septembrie 1988 în care pârâtul a relatat că în urmă cu

aproximativ 2 luni, în spatele restaurantului S. l-a surprins pe cetățeanul H. cu

un alt cetățean în mașină (...) l-a întâlnit pe numitul (...) de pe tancul Brazi

ce avea o mașină verde (...). Aceștia au lăsat mașina în fața I.P.J. și au coborât

în spatele restaurantului (...); s-ar putea să fi intrat într-un bloc.

În nota dată la 03

septembrie 1988 pârâtul a relatat despre o persoană pe care în nenumărate rânduri

a văzut-o transportând navigatori străini pe motocicleta cu ataș. Activitatea pârâtului

a fost analizată prin nota întocmită la data de 07 august 1987 în care se menționează

că el a fost de acord să colaboreze cu Securitatea și că i s-au trasat sarcini precise

pe lângă navigatorii și străinii ce vin în Portul Galați, iar în nota de analiză

din 12 septembrie 1988 s-a menționat că pârâtul a furnizat 4 materiale informative

care au fost exploatate după cum urmează: una la dosar de urmărire informativă „Călătorul”,

una la propunerea de atenționare a unei persoane, una exploatată la alte servicii

și una la mapa anexă.

Reclamantul a susținut

că pârâtul a mai furnizat informații și despre o persoană semnalată pentru comportament

necorespunzător în timpul efectuării serviciului militar, în intervalul 1979-1980,

arătând despre aceasta că este o persoană instabilă, fără prea mult discernământ

juridic și politic, fire visătoare și interesat mai tot timpul de a ajunge în posesia

unor reviste străine, bunuri și obiecte de proveniență străină. Despre soția acestuia

a relatat că este de profesie artist plastic, având și ea unele idei fixe în ceea

ce privește nivelul ridicat de viață și modă din țările occidentale.

Reclamantul a apreciat

că informațiile furnizate de către pârât organelor de Securitate au vizat îngrădirea

următoarelor drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislația

în vigoare la acea dată: dreptul la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul

Internațional privind Drepturile Civile și Politice, precum și dreptul la libertatea

de exprimare și libertatea opiniilor prevăzute de art. 28 din Constituția României

din 1965 și art. 19 din Pactul sus-menționat.

b) Întâmpinarea formulată

în cauză

Pârâtul a formulat întâmpinare

prin care a invocat excepția de neconstituționalitate a disp. art. 8 lit. a) și

art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea

acțiunii întrucât informațiile furnizate organelor de Securitate nu vizau îngrădirea

unor drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislația în

vigoare la acea dată, ci se limitau doar la comunicări sumare despre aspecte care

nu aveau legătură cu asemenea drepturi și libertăți.

Pârâtul a mai făcut referire

la presiunile incredibile pe care le-a suportat, amenințările și șantajul la care

a fost supus de lucrătorii Securității, toate acestea făcându-l să semneze angajamentul

în anul 1983. În cazul în care nu ar fi acceptat acest angajament risca să fie dat

afară din meseria pentru care s-a pregătit, semnarea angajamentului fiind realizată

sub imperiul forței, profitându-se de starea materială și familială foarte dificilă

prin care trecea în acel moment.

Pârâtul a susținut că

din documentele aflate la dosar se poate constata caracterul minimal al pretinsei

sale colaborări, definit de numărul redus de comunicări și de informațiile sumare

conținute de aceste comunicări.

Prin încheierea din 05

decembrie 2008 Tribunalul București a dispus scoaterea de pe rol a cauzei și înaintarea

la Curtea de Apel București.

c) Soluția primei instanțe

Prin sentința nr. 4439

din 15 decembrie 2009 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S.,

în contradictoriu cu pârâtul L.A.

Pentru a pronunța această

sentință, prima instanță a apreciat că având în vedere informațiile cuprinse în

notele informative menționate, care au fost reținute în nota de constatare din

05 iunie 2008, în cauză nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de

art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a se constata calitatea pârâtului de

colaborator al Securității.

Potrivit acestor dispoziții

legale, colaborator al Securități este persoana care a furnizat informații, indiferent

sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii

Securității prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului

totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului.

A reținut prima instanță

că, în cauză nu este îndeplinită cea de-a doua condiție, în sensul că informațiile

date de pârât nu denunțau activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar

comunist, ele referindu-se la numărul navigatorilor îmbarcați pe Remorcherul Suceveni

4, la existența unui parc de nave al A.F.D.J. scoase din exploatare, la lipsa unei

cantități de motorină necesară pentru aprovizionarea unui tanc, la faptul că niște

barmanițe întrețineau relații cu navigatori străini.

Mai mult, informațiile

furnizate despre un pilot fluvial de la I.N.F. Navrom Galați au caracter pozitiv

acesta fiind descris ca o persoană care la locul de muncă dă dovadă de multă seriozitate

și nu comentează negativ politica partidului și statului.

Simplul fapt că o persoană

s-a întâlnit cu cetățeni străini nu reprezintă o atitudine potrivnică regimului

totalitar comunist.

Referitor la informațiile

furnizate despre titularul dosarului de urmărire informativă, se constată că acestea

au un caracter general, privesc firea și discernământul juridic și politic al acestuia,

fără a se indica în mod concret date referitoare la aspectele menționate în raportul

cu propunerea de deschidere a dosarului din 05 aprilie 1987 și în planul de combinație

din 29 septembrie 1988, respectiv date cu privire la intenția acestuia de a pleca

ilegal din țară.

Cât privește ultima condiție

care vizează îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, Curtea

de apel a considerat că într-adevăr, în unele dintre informațiile furnizate de pârât

sunt relatate aspecte din viața privată a unor persoane, dar atâta timp cât prin

respectivele informații nu sunt denunțate activități sau atitudini potrivnice regimului

totalitar comunist, ele nu se încadrează în categoria informațiilor în raport de

care poate fi reținută calitatea unei persoane de colaborator al Securității.

Împotriva acestei sentințe

a declarat recurs C.N.S.A.S..

Motivele de recurs

În motivele de recurs

s-a arătat că soluția instanței de fond este greșită, deoarece din notele informative

rezultă că au fost furnizate organelor de Securitate informații de natură a încălca

drepturile fundamentale ale cetățenilor și care priveau denunțarea unor atitudini

potrivnice regimului comunist, ceea ce se circumscrie noțiunii de colaborator al

Securității.

S-a precizat că prin una

dintre note a fost denunțată o persoană pentru că avea idei fixe în ceea ce privește

nivelul ridicat de trai și modă din țările occidentale.

De asemenea, într-o altă

notă a informat despre întâlnirea unui cetățean român cu un cetățean străin, care

a avut consecințe, în sensul că s-a propus schimbarea locului de muncă al cetățeanului

român.

Recurentul a susținut

că și prin nota informativă din 03 septembrie 1988 pârâtul a informat despre un

alt cetățean român care transporta cetățeni străini cu motocicleta.

b) Analiza motivelor de

recurs

Înalta Curte, examinând

motivele de recurs, actele cauzei și legislația aplicabilă, reține:

Pârâtul-intimat L.A. a

semnat la 11 iunie 1983 un angajament de colaborare cu organele de Securitate.

În cadrul acestei colaborări

a furnizat o serie de informații prin care a denunțat activități și atitudini potrivnice

regimului comunist și care vizau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului.

În acest sens arătăm că

informațiile furnizate se circumscriu reperelor stabilite de statul comunist ca

fiind activități sau atitudini potrivnice regimului comunist și în același timp

erau de natură a îngrădi drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Astfel, pârâtul a afirmat

despre numitul P.A. că era preocupat să ajungă în posesia unor reviste străine,

bunuri și obiecte de proveniență străină, că soția acestuia este preocupată de nivelul

ridicat de viață și modă din țările occidentale.

Într-o notă informativă

a relatat că numitul I.M. a avut legături cu un student străin, indicând numele

și locul de cazare al acestuia, precum și cu un cetățean iugoslav, comandant de

navă.

În nota informativă a

relatat despre Ș.M. că deținea valută pe care încerca să o comercializeze.

Toate notele analizate

mai sus demonstrează că pârâtul a furnizat informații, cel mai adesea sub formă

de note informative scrise prin care a denunțat relația unor cetățeni români cu

cetățeni străini, deținători de valută, precum și simpatia unor apropiați pentru

valorile occidentale.

Toate acestea se constituie

în activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și erau de natură

a îngrădi drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Trebuie precizat că pârâtul

a furnizat și note informative care nu aveau acest caracter, ci vizau nereguli în

activitatea unor întreprinderi, dar care nu se pot circumscrie prevederilor

art. 2 alin. (1) lit. b) din O.U.G.nr. 24/2008.

c) Soluția instanței de

recurs

Însă elementele analizate

în precedent sunt în sensul reglementării cuprinse în art. 2 alin. (1) lit. b) din

O.U.G. nr. 24/2008, astfel că în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se va admite,

se va modifica sentința și se va admite acțiune.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de C.N.S.A.S. împotriva sentinței nr. 4439 din 15 decembrie 2009 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată,

în sensul că admite acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S. împotriva pârâtului

L.A.

Constată că pârâtul a

avut calitatea de colaborator al Securității.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 decembrie 2010.