ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5164/2011

Asupra conflictului negativ

de competență de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

negativ de competență

Prin acțiunea înregistrată

pe rolul Tribunalului Dolj sub nr. 19366/63/2010, în data de 21 decembrie 2010,

reclamantul C.M.O. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației

și Internelor, Direcția Pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de

Date și Ministerul Economiei și Finanțelor obligarea Ministerului Administrației

și Internelor și a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor

de Date la plata diferenței dintre salariile cuvenite potrivit contractului individual

de muncă și salariile plătite efectiv, diminuate prin Legea nr. 118/2010 precum

și la plata începând cu data introducerii acțiunii și pe viitor a salariului integral

potrivit Legii nr. 330/2009, sume actualizate cu rata inflației până la plata efectivă.

De asemenea, a solicitat

obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la asigurarea fondurilor

necesare pentru ceilalți 2 pârâți (Ministerul Administrației și Internelor și Direcția

pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date), ordonatori de credite.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a precizat că este agent în cadrul Direcției pentru Administrarea Bazelor

de Date și Evidența Persoanelor București, Biroul județean de Administrare a Bazelor

de Date și Evidența Persoanelor Dolj, fiind salarizat conform prevederilor Legii

nr. 330/2009.

A mai arătat reclamantul

că potrivit art. 1 din Legea nr. 118/2010, privind unele măsuri necesare în vederea

restabilirii echilibrului bugetar s-a dispus ca indemnizația lunară de încadrare,

sporurile și alte drepturi salariale așa cum au fost prevăzute de Legea nr. 330/2009,

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, pe perioada

3 iulie 2010-31 decembrie 2010 să se achite diminuate cu 25%.

Reclamantul a menționat

faptul că reducerea cuantumului salariului este nelegală, fiind contrară jurisprudenței

C.E.D.O.

Pentru termenul de judecată

din data de 3 februarie 2011 pârâtul Ministerul Administrației și Internelor a depus

întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată, iar

pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a depus întâmpinare, prin care a solicitat

respingerea acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate

procesuală pasivă, invocând și excepția inadmisibilității acțiunii.

Pentru același termen

de judecată, pârâta Direcția pentru Evidenta persoanelor și Administrarea Bazelor

de Date a depus întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat excepția necompetentei

materiale a Tribunalului Dolj de a soluționa cauza.

Prin sentința nr. 633

din 17 martie 2011 Tribunalul Dolj a admis excepția necompetenței materiale invocată

de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.

S-a reținut că potrivit

principiului disponibilității reclamantul este cel care stabilește cadrul procesual

dedus judecății atât sub aspectul obiectului cât și sub aspectul părților, instanța

neputând introduce în cauză alte părți, iar în speță toți cei trei pârâți reprezintă

autorități publice centrale, astfel că instanța competentă în a soluționa acțiunea

este Curtea de apel.

Cauza a fost înregistrată

pe rolul Curții de Apel Craiova sub nr. 774/54/2011.

Prin sentința nr. 369

din 4 iulie 2011 Curtea de Apel Craiova a admis excepția de necompetență materială

a instanței, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului

Dolj, secția contencios administrativ și fiscal și a constatat ivit conflictul negativ

de competență.

S-a reținut că în cazul

de față competența aparține Tribunalului, întrucât acțiunea are ca obiect executarea

unei obligații ce revin potrivit atribuțiilor legale unei autorități publice de

interes local, neavând relevanță personalitatea juridică, ci capacitatea de a emite

acte sau de a îndeplini o anume atribuție legală.

de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca regulator

de competență

Înalta Curte, având în

vedere dispozițiile art. 20 din C. proc. civ., apreciază că în mod legal a fost

învestită cu prezentul conflict negativ de competență.

Analizând conflictul negativ

de competență, reține că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie obligarea

pârâților Ministerul Administrației și Internelor, Direcția Pentru Evidența Persoanelor

și Administrarea Bazelor de Date și Ministerul Economiei și Finanțelor la plata

diferenței dintre salariile cuvenite reclamantului și salariile plătite efectiv,

diminuate prin Legea nr. 118/2010, precum și la plata începând cu data introducerii

acțiunii și pe viitor a salariului integral, potrivit Legii nr. 330/2009, sume actualizate

cu rata inflației până la plata efectivă.

Reclamantul C.M.O. îndeplinește

funcția de agent în cadrul Direcției privind Administrarea Bazelor de Date și Evidența

Persoanelor București,  Biroul Județean de Administrare a Bazelor de Date privind

Evidența Persoanelor Dolj.

Potrivit art. 1 din H.G.

nr. 1367/2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției pentru

Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, această direcție se organizează

și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu

personalitate juridică, în subordinea Ministerului Administrației și Internelor,

finanțată integral de la bugetul de stat, prin bugetul administrației și internelor.

Conform art. 4 din același

act normativ, în subordinea Direcției funcționează structurile județene de administrare

a bazelor de date, de evidență a persoanelor, respectiv a Municipiului București.

Cum reclamantul are calitatea

de funcționar public cu statut special (polițist), fiind angajat în cadrul Direcției

pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Biroul Județean de

Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor Dolj, rezultă că raporturile

juridice dintre acesta și structura județeană al cărei funcționar este, sunt supuse

prevederilor din Legea nr. 188/1999, republicată.

Conform art. 1 alin. (1)

din Legea nr. 188/1999, republicată, prin acest act normativ se „reglementează regimul

general al raporturilor juridice dintre funcționarii publici și stat sau administrația

publică locală, prin autoritățile administrative autonome ori prin autoritățile

și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, denumite

în continuare raporturi de serviciu”.

Art. 109 din același act

normativ stabilește competența instanțelor de contencios administrativ în soluționarea

litigiilor având ca obiect raporturile de serviciu ale funcționarilor publici.

Față de aceste dispoziții

legale, prin care s-a instituit competența de soluționare a litigiilor având ca

obiect raportul de serviciu al funcționarului public sau cereri derivate din acest

raport, în favoarea instanței de contencios administrativ, se impune a se face aplicarea

prevederilor art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Potrivit art. 10

alin. (1) din acest din urmă act normativ, tribunalele sunt instanțe cu plenitudine

de competență în materia contenciosului administrativ, soluționând cauzele al căror

obiect îl constituie actele administrative ale autorităților publice locale și județene

(teza I), iar curțile de apel judecă în primă instanță procesele și cererile în

materie de contencios administrativ și fiscal privind actele autorităților și instituțiilor

centrale (teza a II-a).

Cum, în speță, obligația

de plată a drepturilor solicitate de reclamant aparține unei autorități la nivel

județean, respectiv structurii județene Dolj de administrare a bazelor de date de

evidență a persoanelor în cadrul căreia își desfășoară activitatea reclamantul,

conform art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și art. 2 din

C. proc. civ., competența materială de soluționare a cauzei aparține tribunalului

ca instanță de contencios administrativ.

Pentru aceste considerente,

Înalta Curte, în temeiul art. 22 pct. 5 din C. proc. civ., va stabili competența

de soluționare a cauzei privind pe reclamantul C.M.O. și pârâții Ministerul Administrației

și Internelor, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de

Date și Ministerul Finanțelor Publice, în favoarea Tribunalului Dolj, secția de

contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei

privind pe reclamantul C.M.O. și pârâții Ministerul Administrației și Internelor,

Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date și Ministerul

Finanțelor Publice, în favoarea Tribunalului Dolj, secția de contencios administrativ

și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 noiembrie

2011.