ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1467/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 440/A din 2 martie 2011, Curtea de Apel Timișoara, secția civilă a respins apelul declarat de reclamanții C.T. și C.L., împotriva sentinței civile nr. 1720 din 25 iunie 2010, pronunțată de Tribunalul Timiș, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de D.G.F.P. Timiș. Pentru a pronunța această decizie, Curtea a reținut că în mod corect prima instanță a constatat inadmisibilitatea acțiunii reclamanților pentru despăgubirile materiale solicitate în baza Legii nr. 221/2009. În primul rând, nu există nicio legătură între măsura administrativă cu caracter politic a deportării în Bărăgan a antecesoarelor reclamantelor și trecerea imobilului în proprietatea statului, nefiind aplicabile în speță dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009.

În al doilea rând, antecesoarele reclamanților au solicitat măsuri reparatorii pentru același imobil în condițiile Legii nr. 10/2001, procedura administrativă a acestei legi fiind finalizată prin dispoziția nr. 38 din 4 octombrie 2001 (dosarul de fond), prin care s-a respins cererea de restituire în natură și s-a făcut propunerea pentru despăgubiri prin echivalent, înaintându-se dosarul Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului Timiș. Dispoziția Primarului comunei Jamu Mare a fost contestată de către notificatoare, însă acțiunea acestora a fost respinsă irevocabil. Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții C.T., C.L. și B.I., care urmează a fi constatat nul de Înalta Curte, în considerarea următoarelor argumente: Conform art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc.

civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. Recursul se motivează, conform art. 303 C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs,care este potrivit art. 301 de 15 zile de la comunicarea deciziei – 8 aprilie 2011 potrivit dovezilor, iar art. 306 alin. (1) din același cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) care se referă la motive de ordine publică. La data de 28 iunie 2012 s-a depus o cerere la dosar din partea reclamantului C.T., prin care solicita instanței să ia măsurile care impun întrucât a luat cunoștință de faptul că se va demola moara solicitată în prezentul litigiu.

Această cerere a fost formulată cu mult peste termenul de motivare și nu cuprinde motive de ordine publică. După închiderea dezbaterilor și după terminarea ședinței publice s-a depus la dosar o cerere indicată ca reprezentând motive de recurs, cerere care nu va fi avută în vedere de instanță, întrucât nu s-au respectat condițiile procedurale de formulare. În considerarea acestor argumente, Înalta Curte va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de reclamanții C.T., C.L. și B.I. împotriva deciziei civile nr. 440/A din 02 martie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 02 martie 2012.