ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4539/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 31 din 26 ianuarie 2010, a admis acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Administrației Publice „F.L.”, în calitate de reprezentant legal al reclamanților membrii de sindicat C.I., G.M., P.L.M. și C.I., în contradictoriu cu pârâții Primăria Orașului T.C. și Agenția Națională a Funcționarilor Publici, a obligat pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici să avizeze favorabil transformarea posturilor pentru care reclamanții au susținut examen de promovare, precum și pe pârâta Primăria Orașului T.C. să promoveze reclamanții în funcțiile publice pentru care au fost declarați admiși în urma susținerii examenului de promovare în clasă.

Pentru a hotărî astfel, instanța a analizat cu prioritate, în baza dispozițiilor art. 137 C. proc. civ., excepțiile invocate, prin întâmpinare, de pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici, respectiv excepția lipsei procedurii prealabile și excepția lipsei calității procesuale active a Sindicatului Administrației Publice „F.L.”.

În acest sens s-a reținut legea contenciosului administrativ arată în mod expres situațiile în care nu este necesară plângerea prealabilă [ art. 7 alin. (5)], iar din coroborarea dispozițiilor art. 7, art. 8 și art. 11 din Lege, rezultă că procedura prealabilă este impusă numai în cazul actului unilateral tipic și nu în cazul refuzului nejustificat de soluționare a unei cereri ori al tăcerii autorității publice, cum este cazul în speță, unde pârâta Primăria T.C., solicitată de reclamant să efectueze demersurile necesare promovării în clasă a membrilor de sindicat menționați s-a adresat Agenției Naționale a Funcționarilor Publici în vederea promovării acestora în clasa I, iar aceasta a răspuns negativ demersului prin care i se solicita avizul.

Cu privire la cea de a doua excepție invocată în cauză, instanța a apreciat că actele depuse la dosar, respectiv adeziunile membrilor de sindicat, sentința civilă nr. 41 din 16 august 2008 a Judecătoriei Craiova și Statutul sindicatului reclamant, fac dovada calității procesuale active a reclamantului. Pe fondul pricinii, instanța a reținut că membrii de sindicat reclamanți sunt absolvenți de studii superioare, conform diplomelor depuse la dosar și, au susținut examenul de promovare în clasa I a funcțiilor publice, din cadrul Primăriei T.C., organizat la data de 24 ianuarie 2008 în temeiul dispozițiilor art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 6/2007 și art. 1 alin. (1) din Ordinul nr. 1900/2007 al Președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, fiind declarați admiși S-a mai reținut că, prin adresa din 19 noiembrie 2008, pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici a refuzat să dea curs cererii Primăriei T.C.

privind transformarea posturilor din cadrul acestei primării ca efect al promovării examenului de către reclamanți, susținând că dispozițiile legale menționate mai sus nu sunt aplicabile în cazul în care diplomele de studii prezentate de candidați sunt anterioare intrării acestora în corpul funcționarilor publici, refuz comunicat de primărie și reclamanților.

În acest context instanța de fond a apreciat că refuzul pârâtei Agenția Națională a Funcționarilor Publici de a aviza favorabil transformarea posturilor pentru care au concurat reclamanții este nelegal, fiind întemeiat pe greșita interpretare a dispozițiilor art. 68 alin. (1) și (2) din Legea nr. 188/1999, invocate de Agenția Națională a Funcționarilor Publici în adresa menționată mai sus, distincția făcută de pârâtă fiind excesivă și în contradicție cu prevederile legii menționate, precum și în dezacord cu scopul reglementării legale, mai mult decât atât reclamanților li s-a permis participarea la examen în forma verificării condițiilor cerute de art. 6 din Ordinul nr. 1900/2007 al Președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și, întrucât au fost declarați admiși, Agenția Națională a Funcționarilor Publici ar fi trebuit să emită aviz favorabil transformării posturilor pe care aceștia le ocupau.

Pe cale de consecință, prima instanță a dispus obligarea autorităților pârâte să acorde aviz favorabil transformării posturilor și, respectiv, să promoveze reclamanții în funcțiile publice pentru care au fost declarați admiși. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici. În motivarea recursului său, pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, precum și pentru aplicarea greșită a legii. Arată recurenta că instanța de fond în mod greșit a interpretat prevederile art. 68 alin. (1) din Legea nr. 188/1998, privind Statutul funcționarilor publici.

Consideră recurenta că legiuitorul a dispus în mod imperativ că funcționarii publici de execuție au dreptul de a participa la examenul organizat pentru ocuparea unei funcții publice într-o clasă superioară celei în care sunt încadrați, în urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior în specialitatea în care își desfășoară activitatea. Funcționarii publici reprezentați de către intimatul–reclamant, au absolvit studii superioare, înainte de a dobândi calitatea de funcționar public, ceea ce conduce la concluzia că prevederile art. 68 alin. (1) din actul normativ, privind posibilitatea de promovare în clasă, nu li se aplică. S-a mai arătat că intimații au ocupat când au intrat în corpul funcționarilor publici în mod ivit funcții publice pentru care legea prevedea studii medii și dacă doreau ocuparea unei funcții publice de execuție de clasa I aveau și au posibilitatea de a fi recrutați prin concurs conform art. 57 din Legea nr. 188/1999.

În drept, cererea de recurs se întemeiază pe dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ., Legea nr. 188/1999. Reclamantul Sindicatul Administrației Publice „F.L.” a formulat întâmpinare la cererea de recurs și a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată. Înalta Curte analizând cererea de recurs, constată că aceasta este nefondată pentru considerentele următoare: Potrivit art. 68 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 republicată privind Statutul funcționarilor publici „în urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior în specialitatea în care își desfășoară activitatea, funcționarii publici de execuție au dreptul de a participa la examenul organizat pentru ocuparea unei funcții publice într-o clasă superioară celei în care sunt încadrați, promovarea se face prin transformarea postului ocupat de funcționarul public ca urmare a promovării examenului”.

În conformitate cu art. 144 alin. (1) din H.G. nr. 611/2008, pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, „la examenul de promovare în clasă a funcționarilor publici pot participa funcționarii publici încadrați pe funcții publice cu nivel de studii inferior, care au absolvit o formă de învățământ superior de lungă sau de scurtă durată în specialitatea în care își desfășoară activitatea. Din coroborarea celor două texte de lege rezultă că rațiunea pentru care legiuitorul le-a instituit a avut în vedere nu elementul formal, a faptului că s-a urmat o instituție de învățământ superior, ci aspectele de conținut care vizează faptul că studiile superioare absolvite vor fi valorificate în activitatea de funcționar public, vor atrage creșterea calității acestei activități.

Se consideră deci că interpretarea recurentului este eronată, discriminatorie și vine în contradicție cu scopul urmărit de legiuitor. În chiar textul art. 144 alin. (1) din H.G. nr. 611/2008, arătat mai sus, se menționează faptul că pot participa la examenul de promovare în clasă funcționarii publici „încadrați pe funcții publice cu nivel de studii inferior”, nefiind susținută nici motivarea recurentei în sensul că funcționarii publici au acceptat să ocupe funcții publice pentru care legea prevedea studii medii. Aceasta este o realitate, după cum se observă luată în considerare de textul normativ, iar Înalta Curte, consideră că acest aspect este nerelevant în ceea ce privește interpretarea textelor legale incidente, respectiv pentru îndeplinirea obligației recurentei de a acorda avizul pentru promovarea în clasă a reclamanților.

De asemenea, se reține că, în raport de art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 6/2007 „promovarea în condițiile legii, a funcționarilor publici încadrați pe funcții publice cu nivel de studii inferior care au absolvit studii de nivel superior în specialitatea în care își desfășoară activitatea, se face prin transformarea postului pe care aceștia sunt încadrați, cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Cum intimații–reclamanți, membrii Sindicatului Administrației Publice „F.L.”, au participat la examenul de promovare, prevăzut de lege, pe care l-au absolvit, urmează ca recurenta Agenția Națională a Funcționarilor Publici, să avizeze potrivit legii rezultatele acestui examen de promovare a reclamanților.

Nu are nici o valoare juridică faptul că studiile superioare au fost absolvite înainte sau după ocuparea funcției publice, legea nu distinge și nu acesta este scopul urmărit de legiuitor. Ceea ce este important este că acestea au legătură cu specialitatea în care-și desfășoară activitatea, va crește eficiența serviciului public. Față de cele arătate mai sus, constatând că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică, în conformitate cu art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici împotriva sentinței civile nr. 31 din 26 ianuarie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 octombrie 2010.