ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4539/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ

și fiscal, prin sentința civilă nr. 31 din 26 ianuarie 2010, a admis acțiunea formulată

de reclamantul Sindicatul Administrației Publice „F.L.”, în calitate de reprezentant

legal al reclamanților membrii de sindicat C.I., G.M., P.L.M. și C.I., în contradictoriu

cu pârâții Primăria Orașului T.C. și Agenția Națională a Funcționarilor Publici,

a obligat pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici să avizeze favorabil

transformarea posturilor pentru care reclamanții au susținut examen de promovare,

precum și pe pârâta Primăria Orașului T.C. să promoveze reclamanții în funcțiile

publice pentru care au fost declarați admiși în urma susținerii examenului de promovare

în clasă.

Pentru a hotărî astfel,

instanța a analizat cu prioritate, în baza dispozițiilor art. 137 C. proc. civ.,

excepțiile invocate, prin întâmpinare, de pârâta Agenția Națională a Funcționarilor

Publici, respectiv excepția lipsei procedurii prealabile și excepția lipsei calității

procesuale active a Sindicatului Administrației Publice „F.L.”.

În acest sens s-a reținut

legea contenciosului administrativ arată în mod expres situațiile în care nu este

necesară plângerea prealabilă

[

art. 7 alin. (5)], iar din coroborarea dispozițiilor

art. 7, art. 8 și art. 11 din Lege, rezultă că procedura prealabilă este impusă

numai în cazul actului unilateral tipic și nu în cazul refuzului nejustificat de

soluționare a unei cereri ori al tăcerii autorității publice, cum este cazul în

speță, unde pârâta Primăria T.C., solicitată de reclamant să efectueze demersurile

necesare promovării în clasă a membrilor de sindicat menționați s-a adresat Agenției

Naționale a Funcționarilor Publici în vederea promovării acestora în clasa I, iar

aceasta a răspuns negativ demersului prin care i se solicita avizul.

Cu privire la cea de a

doua excepție invocată în cauză, instanța a apreciat că actele depuse la dosar,

respectiv adeziunile membrilor de sindicat, sentința civilă nr. 41 din 16

august 2008 a Judecătoriei Craiova și Statutul sindicatului reclamant, fac dovada

calității procesuale active a reclamantului.

Pe fondul pricinii, instanța

a reținut că membrii de sindicat reclamanți sunt absolvenți de studii superioare,

conform diplomelor depuse la dosar și, au susținut examenul de promovare în clasa

I a funcțiilor publice, din cadrul Primăriei T.C., organizat la data de 24 ianuarie

2008 în temeiul dispozițiilor art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 6/2007 și art. 1

alin. (1) din Ordinul nr. 1900/2007 al Președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor

Publici, fiind declarați admiși

S-a mai reținut că, prin

adresa din 19 noiembrie 2008, pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici

a refuzat să dea curs cererii Primăriei T.C. privind transformarea posturilor din

cadrul acestei primării ca efect al promovării examenului de către reclamanți, susținând

că dispozițiile legale menționate mai sus nu sunt aplicabile în cazul în care diplomele

de studii prezentate de candidați sunt anterioare intrării acestora în corpul funcționarilor

publici, refuz comunicat de primărie și reclamanților.

În acest context instanța

de fond a apreciat că refuzul pârâtei Agenția Națională a Funcționarilor Publici

de a aviza favorabil transformarea posturilor pentru care au concurat reclamanții

este nelegal, fiind întemeiat pe greșita interpretare a dispozițiilor art. 68

alin. (1) și (2) din Legea nr. 188/1999, invocate de Agenția Națională a Funcționarilor

Publici în adresa menționată mai sus, distincția făcută de pârâtă fiind excesivă

și în contradicție cu prevederile legii menționate, precum și în dezacord cu scopul

reglementării legale, mai mult decât atât reclamanților li s-a permis participarea

la examen în forma verificării condițiilor cerute de art. 6 din Ordinul nr. 1900/2007

al Președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și, întrucât au fost

declarați admiși, Agenția Națională a Funcționarilor Publici ar fi trebuit să emită

aviz favorabil transformării posturilor pe care aceștia le ocupau.

Pe cale de consecință,

prima instanță a dispus obligarea autorităților pârâte să acorde aviz favorabil

transformării posturilor și, respectiv, să promoveze reclamanții în funcțiile publice

pentru care au fost declarați admiși.

Împotriva acestei sentințe

a declarat recurs pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

În motivarea recursului

său, pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici a criticat sentința pentru

nelegalitate și netemeinicie, precum și pentru aplicarea greșită a legii.

Arată recurenta că instanța

de fond în mod greșit a interpretat prevederile art. 68 alin. (1) din Legea nr.

188/1998, privind Statutul funcționarilor publici.

Consideră recurenta că

legiuitorul a dispus în mod imperativ că funcționarii publici de execuție au dreptul

de a participa la examenul organizat pentru ocuparea unei funcții publice într-o

clasă superioară celei în care sunt încadrați, în urma dobândirii unei diplome de

studii de nivel superior în specialitatea în care își desfășoară activitatea.

Funcționarii publici reprezentați

de către intimatul–reclamant, au absolvit studii superioare, înainte de a dobândi

calitatea de funcționar public, ceea ce conduce la concluzia că prevederile

art. 68 alin. (1) din actul normativ, privind posibilitatea de promovare în clasă,

nu li se aplică.

S-a mai arătat că intimații

au ocupat când au intrat în corpul funcționarilor publici în mod ivit funcții publice

pentru care legea prevedea studii medii și dacă doreau ocuparea unei funcții publice

de execuție de clasa I aveau și au posibilitatea de a fi recrutați prin concurs

conform art. 57 din Legea nr. 188/1999.

În drept, cererea de recurs

se întemeiază pe dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ., Legea nr. 188/1999.

Reclamantul Sindicatul

Administrației Publice „F.L.” a formulat întâmpinare la cererea de recurs și a solicitat

respingerea acesteia ca neîntemeiată.

Înalta Curte analizând

cererea de recurs, constată că aceasta este nefondată pentru considerentele următoare:

Potrivit art. 68

alin. (1) din Legea nr. 188/1999 republicată privind Statutul funcționarilor publici

„în urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior în specialitatea în

care își desfășoară activitatea, funcționarii publici de execuție au dreptul de

a participa la examenul organizat pentru ocuparea unei funcții publice într-o clasă

superioară celei în care sunt încadrați, promovarea se face prin transformarea postului

ocupat de funcționarul public ca urmare a promovării examenului”.

În conformitate cu

art. 144 alin. (1) din H.G. nr. 611/2008, pentru aprobarea normelor privind organizarea

și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, „la examenul de promovare în clasă

a funcționarilor publici pot participa funcționarii publici încadrați pe funcții

publice cu nivel de studii inferior, care au absolvit o formă de învățământ superior

de lungă sau de scurtă durată în specialitatea în care își desfășoară activitatea.

Din coroborarea celor

două texte de lege rezultă că rațiunea pentru care legiuitorul le-a instituit a

avut în vedere nu elementul formal, a faptului că s-a urmat o instituție de învățământ

superior, ci aspectele de conținut care vizează faptul că studiile superioare absolvite

vor fi valorificate în activitatea de funcționar public, vor atrage creșterea calității

acestei activități. Se consideră deci că interpretarea recurentului este eronată,

discriminatorie și vine în contradicție cu scopul urmărit de legiuitor.

În chiar textul art. 144

alin. (1) din H.G. nr. 611/2008, arătat mai sus, se menționează faptul că pot participa

la examenul de promovare în clasă funcționarii publici „încadrați pe funcții publice

cu nivel de studii inferior”, nefiind susținută nici motivarea recurentei în sensul

că funcționarii publici au acceptat să ocupe funcții publice pentru care legea prevedea

studii medii. Aceasta este o realitate, după cum se observă luată în considerare

de textul normativ, iar Înalta Curte, consideră că acest aspect este nerelevant

în ceea ce privește interpretarea textelor legale incidente, respectiv pentru îndeplinirea

obligației recurentei de a acorda avizul pentru promovarea în clasă a reclamanților.

De asemenea, se reține

că, în raport de art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 6/2007 „promovarea în condițiile

legii, a funcționarilor publici încadrați pe funcții publice cu nivel de studii

inferior care au absolvit studii de nivel superior în specialitatea în care își

desfășoară activitatea, se face prin transformarea postului pe care aceștia sunt

încadrați, cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

Cum intimații–reclamanți,

membrii Sindicatului Administrației Publice „F.L.”, au participat la examenul de

promovare, prevăzut de lege, pe care l-au absolvit, urmează ca recurenta Agenția

Națională a Funcționarilor Publici, să avizeze potrivit legii rezultatele acestui

examen de promovare a reclamanților. Nu are nici o valoare juridică faptul că studiile

superioare au fost absolvite înainte sau după ocuparea funcției publice, legea nu

distinge și nu acesta este scopul urmărit de legiuitor. Ceea ce este important este

că acestea au legătură cu specialitatea în care-și desfășoară activitatea, va crește

eficiența serviciului public.

Față de cele arătate mai

sus, constatând că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică,

în conformitate cu art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Agenția Națională a Funcționarilor Publici împotriva sentinței civile nr. 31

din 26 ianuarie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 octombrie 2010.