ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2994/2011

Asupra recursului de

față:

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 427 din 11 noiembrie

2010 Tribunalul Maramureș a condamnat pe inculpatul B.I.-C. fiul lui I. și V.,

agent șef principal de poliție în cadrul I.P.J. Maramureș Poliția orașului Baia

Sprie, căsătorit, cu un copil minor, fără antecedente penale, pentru săvârșirea

infracțiunii prev. de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată cu

aplicarea art. 74, 76 lit. d) C. pen. la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În temeiul art. 81, 82 C. pen. s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2

ani și 5 luni și s-a atras atenția inculpatului asupra art. 83 C. pen.

În baza art. 191 C.

proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului 600

RON, cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei

sentințe a declarat apel inculpatul B.I.-C.

În motivarea apelului

s-a criticat sentința atacată susținându-se că se impune achitarea inculpatului

și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, deoarece acesta este

cadru activ în M.I., este căsătorit și are doi copii.

Prin Decizia penală

nr. 8/A din 20 ianuarie 2011, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori,

a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat. Totodată a obligat

inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 250 RON, cheltuieli

judiciare.

În motivarea

hotărârii, instanța de apel a constatat că instanța de fond, în mod temeinic a

reținut situația de fapt, aceasta fiind necontestată de către apelant. De

asemenea, s-a reținut că fapta săvârșită de inculpat a fost corect încadrată

juridic de instanța de fond, pedeapsa aplicată inculpatului fiind, de asemenea,

corect individualizată de această instanță.

Împotriva acestei din

urmă decizii a declarat recurs inculpatul, reiterând motivele formulate în fața

instanței de apel.

Astfel, în temeiul

cazului de casare prev. de art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen. a

solicitat admiterea recursului, apreciind că în cauză sunt incidente disp. art.

18

1

C. pen.

În susținerea

recursului s-a arătat că inculpatul nu are antecedente penale, are un loc de

muncă stabil, fiind agent șef principal de poliție în carul I.P.J. Maramureș,

orașul Baia Mare, iar din caracterizarea depusă la dosar rezultă că își

îndeplinește corect sarcinile de serviciu, dând dovadă de integritate morală.

S-a mai arătat că nu a fost niciodată sancționat disciplinar, fiind recompensat

de mai multe ori. De asemenea, s-a mai susținut că inculpatul are în

întreținere un copil minor, că are o vechime neîntreruptă de peste 20 de ani în

cadrul I.P.J. Maramureș, iar o eventuală condamnare chiar cu suspendarea condiționată

a executării pedepsei ar avea repercursiuni negative importante atât din punct

de vedere profesional cât și social.

Criticile aduse nu

sunt fondate.

Analizând legalitatea

și temeinicia deciziei recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate, conform

art. 385

6

alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte reține că recursul

declarat în cauză nu este fondat, urmând a fi respins, ca atare pentru

considerentele ce urmează.

Înalta Curte apreciază că situația de fapt a fost

corect stabilită în urma coroborării tuturor probelor administrate atât în faza

de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească, încadrarea

juridică dată faptei corespunde situației de fapt reținute, în mod corect

stabilind instanța de fond că în cauză sunt întrunite condițiile tragerii la

răspundere penală a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.

87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată cu aplicarea art. 74, art. 76

lit. d) C. pen.

În fapt, s-a reținut

că, în data de 18 noiembrie 2009, în jurul orelor 11,00, inculpatul B.I.C.

conducea autoturismul proprietate personală marca pe strada H. din municipiul

Baia Mare. Datorită neatenției, a intrat în coliziune cu autoturismul marca

"V.", condus de martorul M.D., care circula în aceeași direcție de

mers, în fața autoturismului condus de inculpat. În urma coliziunii ambele

autoturisme au avut avarii, iar două persoane, ocupante a autoturismului condus

de martorul Magdău Dumitru, au acuzat unele tulburări privind starea de

sănătate, fiind transportate la S.J.U. "Dr. C.O." cu ambulanța, dar

nu au necesitat spitalizare și nici vătămări care să fie atestate prin acte

medico-legale.

Cu ocazia cercetării

evenimentului rutier, ambii conducători auto au fost testați cu alcooltestul

marca D., stabilindu-se că martorul M.D. nu a consumat băuturi alcoolice,

testul de respirație a fost 0,00 mg/l, iar inculpatului i s-a stabilit la acest

test constanta de 1,21 mg/l, fapt ce a determinat ca acesta să fie condus la

S.J.U. "Dr. C.O." Baia Mare unde i s-au recoltat probe biologice în

vederea stabilirii alcoolemiei.

Așa fiind, în mod

corect instanța de fond a încadrat juridic fapta săvârșită de inculpatul

B.I.C., care a condus pe drumul public un autovehicul având în sânge o

îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, în infracțiunea

prevăzută de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.

Solicitarea

inculpatului în sensul achitării acestuia în baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a)

rap. la art. 10 lit. b

1

) C. proc. pen. și art. 18

1

C.

pen. și aplicarea uneia din sancțiunile cu caracter administrativ prevăzute de

art. 91 C. pen., nu poate fi primită favorabil de instanță pentru următoarele

considerente:

Fapta prezentând

pericolul social al unei infracțiuni, pedeapsa aplicată inculpatului de 5 luni

închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei a fost corect

individualizată de instanța de fond atât sub aspectul cuantumului cât și a

modalității de executare. Instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului

circumstanțe atenuate, respectiv lipsa antecedentelor penale dar și poziția

deosebit de sinceră de care a dat dovadă acesta pe tot parcursul derulării

procesului penal.

Neexistând alte

împrejurări care luate în considerare din oficiu să facă posibilă reformarea

deciziei recurate, Înalta Curte urmează ca în baza art. 385

15

pct. 1

lit. b) C. proc. pen., să respingă recursul declarat în cauză, ca nefondat.

Văzând și disp. art.

192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul B.I.C. împotriva Deciziei penale nr.

8/A din 20 ianuarie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 350 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parțial al apărătorului

desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 9 septembrie 2011.