ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2994/2011

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 427 din 11 noiembrie 2010 Tribunalul Maramureș a condamnat pe inculpatul B.I.-C. fiul lui I. și V., agent șef principal de poliție în cadrul I.P.J. Maramureș Poliția orașului Baia Sprie, căsătorit, cu un copil minor, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată cu aplicarea art. 74, 76 lit. d) C. pen. la pedeapsa de 5 luni închisoare. În temeiul art. 81, 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 5 luni și s-a atras atenția inculpatului asupra art. 83 C. pen.

În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului 600 RON, cheltuieli judiciare. Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul B.I.-C. În motivarea apelului s-a criticat sentința atacată susținându-se că se impune achitarea inculpatului și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, deoarece acesta este cadru activ în M.I., este căsătorit și are doi copii. Prin Decizia penală nr. 8/A din 20 ianuarie 2011, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat. Totodată a obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 250 RON, cheltuieli judiciare. În motivarea hotărârii, instanța de apel a constatat că instanța de fond, în mod temeinic a reținut situația de fapt, aceasta fiind necontestată de către apelant.

De asemenea, s-a reținut că fapta săvârșită de inculpat a fost corect încadrată juridic de instanța de fond, pedeapsa aplicată inculpatului fiind, de asemenea, corect individualizată de această instanță. Împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs inculpatul, reiterând motivele formulate în fața instanței de apel. Astfel, în temeiul cazului de casare prev. de art. 385 9 pct. 18 C. proc. pen. a solicitat admiterea recursului, apreciind că în cauză sunt incidente disp. art. 18 1 C. pen. În susținerea recursului s-a arătat că inculpatul nu are antecedente penale, are un loc de muncă stabil, fiind agent șef principal de poliție în carul I.P.J. Maramureș, orașul Baia Mare, iar din caracterizarea depusă la dosar rezultă că își îndeplinește corect sarcinile de serviciu, dând dovadă de integritate morală.

S-a mai arătat că nu a fost niciodată sancționat disciplinar, fiind recompensat de mai multe ori. De asemenea, s-a mai susținut că inculpatul are în întreținere un copil minor, că are o vechime neîntreruptă de peste 20 de ani în cadrul I.P.J. Maramureș, iar o eventuală condamnare chiar cu suspendarea condiționată a executării pedepsei ar avea repercursiuni negative importante atât din punct de vedere profesional cât și social. Criticile aduse nu sunt fondate. Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate, conform art. 385 6 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte reține că recursul declarat în cauză nu este fondat, urmând a fi respins, ca atare pentru considerentele ce urmează.

Înalta Curte apreciază că situația de fapt a fost corect stabilită în urma coroborării tuturor probelor administrate atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească, încadrarea juridică dată faptei corespunde situației de fapt reținute, în mod corect stabilind instanța de fond că în cauză sunt întrunite condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată cu aplicarea art. 74, art. 76 lit. d) C. pen. În fapt, s-a reținut că, în data de 18 noiembrie 2009, în jurul orelor 11,00, inculpatul B.I.C. conducea autoturismul proprietate personală marca pe strada H. din municipiul Baia Mare.

Datorită neatenției, a intrat în coliziune cu autoturismul marca "V.", condus de martorul M.D., care circula în aceeași direcție de mers, în fața autoturismului condus de inculpat. În urma coliziunii ambele autoturisme au avut avarii, iar două persoane, ocupante a autoturismului condus de martorul Magdău Dumitru, au acuzat unele tulburări privind starea de sănătate, fiind transportate la S.J.U. "Dr. C.O." cu ambulanța, dar nu au necesitat spitalizare și nici vătămări care să fie atestate prin acte medico-legale. Cu ocazia cercetării evenimentului rutier, ambii conducători auto au fost testați cu alcooltestul marca D., stabilindu-se că martorul M.D. nu a consumat băuturi alcoolice, testul de respirație a fost 0,00 mg/l, iar inculpatului i s-a stabilit la acest test constanta de 1,21 mg/l, fapt ce a determinat ca acesta să fie condus la S.J.U.

"Dr. C.O." Baia Mare unde i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Așa fiind, în mod corect instanța de fond a încadrat juridic fapta săvârșită de inculpatul B.I.C., care a condus pe drumul public un autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, în infracțiunea prevăzută de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată. Solicitarea inculpatului în sensul achitării acestuia în baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b 1 ) C. proc. pen. și art. 18 1 C. pen.

și aplicarea uneia din sancțiunile cu caracter administrativ prevăzute de art. 91 C. pen., nu poate fi primită favorabil de instanță pentru următoarele considerente: Fapta prezentând pericolul social al unei infracțiuni, pedeapsa aplicată inculpatului de 5 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei a fost corect individualizată de instanța de fond atât sub aspectul cuantumului cât și a modalității de executare. Instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuate, respectiv lipsa antecedentelor penale dar și poziția deosebit de sinceră de care a dat dovadă acesta pe tot parcursul derulării procesului penal. Neexistând alte împrejurări care luate în considerare din oficiu să facă posibilă reformarea deciziei recurate, Înalta Curte urmează ca în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., să respingă recursul declarat în cauză, ca nefondat. Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.I.C. împotriva Deciziei penale nr. 8/A din 20 ianuarie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 350 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 9 septembrie 2011.