ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1563/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1563/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prin Sentința penală nr. 7/F din 14 ianuarie 2010 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, s-a admis excepția tardivității plângerii formulată de petenții B.A. și B.M.D.
În baza art. 278
1
alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins ca tardivă plângerea formulată de petenții B.A. și B.M.D. împotriva rezoluției procurorului dată în Dosarul nr. 96/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța la data de 18 iunie 2009, confirmată prin rezoluția procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța dată în Dosarul nr. 259/II/2/2009 la data de 31 iulie 2009, pe care a menținut-o.
În baza art. 192 alin. (2), (4) C. proc. pen., Curtea a obligat pe petenții B.A. și B.M.D. la câte 50 RON fiecare cheltuieli judiciare avansate de către stat.
S-a reținut că pe rolul Curții de Apel Constanța s-a înregistrat plângerea formulată de către petenții B.A. și B.M.D. împotriva rezoluției procurorului dată în Dosarul nr. 96/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța la data de 18 iunie 2009, confirmată prin rezoluția procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța în Dosarul nr. 259/11/2/2009 la data de 31 iulie 2009.
La termenul din data de 14 ianuarie 2010, Curtea a pus în discuția părților tardivitatea plângerii la instanță formulate de petenții.
Prin rezoluția procurorului dată în Dosar nr. 96/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța la data de 18 iunie 2009, confirmată prin rezoluția procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Constanța dată în Dosar nr. 259/11/2/2009 la data de 31 iulie 2009, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc M.A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 246 C. pen., neînceperea urmăririi penale față de R.M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art 209 C. pen., neînceperea urmăririi penale față de A.C. și V., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 180 alin. (2) C. pen., neînceperea urmăririi penale față de O.A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 290 C. pen.
Curtea reține că, potrivit art. 278
1
C. proc. pen., "după respingerea plângerii făcute conform art. 275 - 278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale.. persoana vătămată poate face plângere în termen de 20 de zile de la data de comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță."
Din mențiunea efectuată pe dovada de îndeplinire a procedurii de comunicare a rezoluției procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța dată în Dosar nr. 259/II/2/2009 la data de 31 iulie 2009, prin care a fost respinsă plângerea petenților împotriva rezoluției procurorului, reiese că petenții au semnat personal în sensul primirii unui exemplar la data de 27 septembrie 2009 (Dosar nr. 259/II/2/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța).
Curtea mai reține că petenta B.A. a confirmat personal la termenul din data de 14 ianuarie 2010 semnătura de pe dovada de comunicare aflată în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, care atestă că rezoluția procurorului general a primit-o la data de 27 septembrie 2009, aspect menționat în practicaua acestei hotărâri.
Curtea reține că petenții au formulat plângere potrivit art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen. la data de 12 noiembrie 2009, aceasta fiind data de înregistrare a plângerii la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
În consecință, Curtea constată că petenții au formulat plângere la instanță, potrivit art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen., la 43 zile după ce au primit personal comunicarea rezoluției procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, prin care s-a respins plângerea formulată de petenți împotriva rezoluției procurorului, fiind astfel depășit termenul de 20 de zile prevăzut de art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen. pentru formularea plângerii la instanța competentă, plângerea fiind astfel tardiv formulată.
Față de considerentele expuse, Curtea va admite excepția tardivității plângerii formulată de petenții B.A. și B.M.D..
În baza art. 278
1
alin. (8) lit. a) C. proc. pen., Curtea va respinge ca tardivă plângerea formulată de petenții B.A. și B.M.D. împotriva rezoluției procurorului dată în Dosar nr. 96/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța la data de 18 iunie 2009, confirmată prin rezoluția procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța dată în Dosar nr. 259/II/2/2009 la data de 31 iulie 2009, pe care o menține.
II. Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs petenta B.A., criticând-o ca netemeinică, solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, întrucât în mod greșit s-a respins, ca tardivă, plângerea petentei, aceasta fiind formulată în termenul legal, dar adresată altor instituții ale statului.
Examinând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivul de critică invocat, cât și din oficiu sub toate aspectele, așa cum prevăd dispozițiile art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte are în vedere că recursul de față declarat de petenta B.A. se privește ca nefondat și urmează a fi respins ca atare în temeiul dispozițiilor art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Aceasta, întrucât în mod justificat de dispozițiile imperative ale art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen. care statuează că "după respingerea plângerii făcute conform art. 275 - 278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale.. persoana vătămată poate face plângere în termen de 20 de zile de la data de comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță."
Din mențiunea efectuată pe dovada de îndeplinire a procedurii de comunicare a rezoluției procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța dată în Dosar nr. 259/II/2/2009 la data de 31 iulie 2009, prin care a fost respinsă plângerea petenților împotriva rezoluției procurorului, rezultă că petenții au semnat personal în sensul primirii unui exemplar la data de 27 septembrie 2009 (Dosar nr. 259/II/2/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța).
Înalta Curte mai reține că petenta B.A. a confirmat personal la termenul din data de 14 ianuarie 2010 semnătura de pe dovada de comunicare aflată în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, care atestă că rezoluția procurorului general a primit-o la data de 27 septembrie 2009, aspect menționat în practicaua acestei hotărâri.
Se mai are în vedere că petenții au formulat plângere potrivit art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen. la data de 12 noiembrie 2009, aceasta fiind data de înregistrare a plângerii la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
În consecință, Înalta Curte constată că petenții au formulat plângere la instanță, potrivit art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen., la 43 zile după ce au primit personal comunicarea rezoluției procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, prin care s-a respins plângerea formulată de petenți împotriva rezoluției procurorului, fiind astfel depășit termenul de 20 de zile prevăzut de art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen. pentru formularea plângerii la instanța competentă, plângerea fiind astfel tardiv formulată.
Așa fiind, văzând că soluția de respingere ca tardivă a plângerii formulate de petenta B.A. și B.M.D. împotriva rezoluției nr. 96/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța din 18 iunie 2009, menținută prin rezoluția procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, dată în Dosarul nr. nr. 259/II/2/2009 la 31 iulie 2009 este legală și temeinică, recursul de față va fi respins ca nefondat, în temeiul textului de lege deja indicat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenta B.A. împotriva Sentinței penale nr. 7/F din 14 ianuarie 2010 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.
Obligă recurenta petentă la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 aprilie 2010.