ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3389/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin

Sentința civilă nr. 997 din 15 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr.

1948/107/2008, Tribunalul Alba, secția civilă, a admis acțiunea formulată de

reclamanta S.S., în contradictoriu cu pârâții Primăria și Primarul comunei

Șona, Societățile Agricole „A.", „V." și „T." cu sediul în

comuna Șona și, în consecință: a anulat Dispoziția nr. 164/2008 emisă la data

de 11 februarie 2008 de Primarul comunei Șona și a obligat pârâții să emită în

favoarea reclamantei o decizie sau dispoziție motivată în condițiile art. 25

sau art. 26 din Legea nr. 10/2001 pentru imobilul înscris în CFG X Șona nr. top

A și nr. top B, casă, curte și grădină de 1690 m.p., fiecare pârât pentru

parcela de teren deținută și a respins celelalte capete de cerere ale acțiunii

principale.

Împotriva acestei decizii a declarat apel

reclamanta S.S.

Prin Decizia civilă nr. 44/A din 25 martie

2010, Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, a admis apelul; a schimbat în

parte sentința și, în consecință: a constatat că imobilul înscris în CF Y Șona,

nr. top C, D, E a trecut în proprietatea pârâtelor societățile agricole A., V.

și T. Șona, fără titlu și a menținut în rest sentința atacată.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs

pârâta Societatea Agricolă „V." Șona.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, sub

nr. 5424/1/2010.

Prin Încheierea din 2 martie 2011, a

suspendat judecata recursului, potrivit dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2

C. proc. civ., pentru lipsa părților, fiind repus pe rol, din oficiu, la data

de 15 martie 2012, pentru discutarea excepției perimării.

Analizând cu prioritate această excepție

datorită caracterului său peremptoriu, Înalta Curte o apreciază ca fiind

fondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ.,

„orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și

orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar

împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un

an. Partea nu se socotește în vină, când actul de procedură urma să fie

îndeplinit din oficiu".

Termenul de perimare începe să curgă de la

data ultimului act de procedură făcut în cauză, iar cauzele de întrerupere și

suspendare a acestui termen sunt prevăzute de art. 249 și 250 C. proc. civ.

În prezenta cauză, prin Încheierea din 2

martie 2011 a fost s-a suspendată judecata recursului, potrivit art. 242 alin.

(1) pct. 2 C. proc. civ., iar de la data suspendării, procesul a rămas în

nelucrare mai mult de un an, fiind repus pe rol din oficiu.

Deoarece procesul a rămas în nelucrare mai

mult de un an din vina părților, care, după ce s-a dispus suspendarea pentru

lipsa acestora, nu au îndeplinit niciun act de procedură în vederea judecării

pricinii, nici nu au invocat și dovedit existența vreunei cauze de întrerupere

sau suspendare a cursului perimării, recursul urmează a fi constatat perimat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de pârâta

Societatea Agricolă V. Șona împotriva Deciziei nr. 44/A din 25 martie 2010 a

Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 mai

2012.

Procesat

de GGC - AZ