ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3412/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3412/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului penal de față,
Prin încheierea de la 15 octombrie 2009 Curtea de Apel
Craiova a dispus menținerea stării de arest a inculpatului M.C.
Pentru a dispune astfel, instanța de
fond a reținut că nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii
arestării preventive.
Se opinează că pericolul concret
pentru ordinea publică rezultă atât din natura și finalitatea faptei săvârșite,
dar și din aspectele privitoare la persoana inculpatului, iar lăsarea în
libertate a inculpatului ar avea un sentiment de insecuritate în rândul
membrilor societății.
Împotriva acestei încheieri, în
termen legal, a declarat recurs inculpatul M.C. solicitând înlocuirea măsurii
arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea arătând că
are o situație familială precară, că este la primul conflict cu legea penală,
aspecte în raport de care opinează că punerea sa în libertate nu prezintă
pericol pentru ordinea publică.
Critica adusă nu este fondată.
Analizând legalitatea și temeinicia
încheierii recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate cât și din oficiu
conform art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen. sub toate celelalte
aspecte, Curtea apreciază că recursul inculpatului nu este fondat urmând a fi
respins ca atare pentru considerentele ce urmează.
Inculpatul M.C. a fost trimis în
judecată, în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art. 197 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
constând în aceea că acesta a întreținut, în două rânduri, raport sexual cu
fiica surorii sale C.M. în vârstă de 13 ani prin constrângerea acesteia.
Prin Sentința penală nr. 184 din 7 iulie 2009,
Tribunalul Gorj a dispus condamnarea inculpatului M.C. la pedeapsa rezultantă
de 10 ani închisoare reținând că probele administrate în cauză dovedesc
indubitabil vinovăția inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunilor ce i se
rețin în sarcină.
În prezent cauza se află la Curtea
de Apel Craiova pentru soluționarea apelului declarat de inculpat împotriva
Sentinței penale nr. 184 din 7 iulie 2008 a Tribunalului Gorj.
În mod corect instanța de fond a
reținut că în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii
arestării preventive nu s-au schimbat și impun în continuare privarea de
libertate a inculpatului.
În cauză sunt îndeplinite condițiile
prevăzute de art. 143 C. proc. pen. existând la dosar probe și indicii temeinice
care justifică presupunerea că inculpatul a comis faptele reținute în sarcina
sa și condițiile prevăzute de art. 148
8
lit. f) C. proc. pen. sunt
întrunite cumulativ în cauză atât sub aspectul cuantumului pedepsei cât și sub
aspectul pericolului pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică punerea în
libertate a inculpatului, pericol analizat în raport de gravitatea deosebită a
faptelor reținute în sarcina sa, modalitatea și împrejurările comiterii
faptelor constând în aceea că inculpatul a profitat de inocența unui copil de
13 ani cu care, prin constrângere, a întreținut cu aceasta relații sexuale.
Se reține de asemenea că minora C.M.
este fiica surorii inculpatului, toate aceste aspecte conducând la concluzia că
motivele pentru care s-a dispus privarea de libertate a inculpatului subzistă
în continuare și nu se impune, în acest moment procesual, lăsarea în libertate
a inculpatului.
Față de considerentele arătate
Înalta Curte de Casație și Justiție urmează ca în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă recursul inculpatului ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192
alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul M.C. împotriva încheierii din 15 octombrie 2009 a Curții
de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul
nr. 3156/95/2009.
Obligă recurentul inculpat să
plătească statului suma de 200 RON cheltuieli judiciare, din care suma de 100
RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi
23 octombrie 2009.