ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3714/2010

Asupra recursului

penal de față;

Prin încheierea din 12 octombrie 2010 a

Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în

Dosarul nr. 16362/95/2008, în baza art. 300

2

rap. la art. 160

b

C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului P.D.

S-a reținut că nu

s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării

preventive, deoarece în continuare sunt probe că inculpatul a săvârșit fapta

pentru care este cercetat, iar lăsarea sa în libertate prezintă un pericol

concret pentru ordinea publică, fapt ce rezultă atât din natura și gravitatea

faptei săvârșite, dar și din aspectele privitoare la persoana inculpatului,

care ar mai putea săvârși alte fapte antisociale, cu atât mai mult cu cât

inculpatul are antecedente penale.

Pe de altă parte, s-a

constatat că s-au respectat drepturile inculpatului prev. de art. 5 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Împotriva acestei

încheieri a declarat recurs inculpatul P.D., solicitând casarea încheierii

atacate, iar pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și punerea

inculpatului, de îndată, în libertate, arătând că nu mai subzistă temeiurile

avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

Examinând încheierea

atacată prin prisma criticilor formulate și din oficiu conform art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Din actele și

lucrările dosarului rezultă că inculpatul P.D. a fost trimis în judecată în

stare de arest pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 180, 189 alin.

(2) și 20 rap. la art. 174 - 175 lit. i) și art. 176 lit. c) C. pen., toate cu

aplic. art. 37 lit. a) C. pen., fiind condamnat în primă instanță doar pentru

primele două infracțiuni la o pedeapsă rezultantă de 7 ani și 6 luni

închisoare, reținându-se că împreună cu fratele său P.N. au exercitat acte de

violență împotriva părții vătămate B.D., lovind-o cu pumnii și cu o bâtă, după

care l-au forțat să urce în autoturismul condus de inculpatul P.N.

Inculpatul P.D. a

fost arestat preventiv începând cu data de 29 octombrie 2008, fiind incidente

disp. art. 148 lit. a) și f) C. proc. pen.

Înalta Curte

apreciază că temeiurile de fapt și de drept avute în vedere la luarea măsurii

arestării preventive împotriva inculpatului subzistă și impun privarea de

libertate în continuare a acestuia.

Astfel, în cauză

există mai mult decât o presupunere rezonabilă că inculpatul a comis faptele

pentru care este cercetat (în condițiile în care împotriva sa a fost pronunțată

o hotărâre de condamnare, chiar nedefinitivă), iar natura violentă a acestora,

circumstanțele în care au fost comise, ca și împrejurarea că inculpatul nu se

află la primul conflict cu legea penală, justifică aprecierea că lăsarea în

libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică,

fiind de natură a afecta buna desfășurare în continuare a procesului penal, cu atât

mai mult cu cât inițial inculpatul s-a sustras cercetărilor, fiind încarcerat

după o săptămâna de la emiterea mandatului de arestare preventivă.

În ce privește durata

arestării, Curtea constată că aceasta nu a depășit o limită rezonabilă, în

condițiile în care a fost judecat și condamnat în primă instanță după 10 luni

de la data arestării sale.

În consecință, Înalta

Curte apreciază recursul inculpatului ca fiind nefondat și-l va respinge

conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu obligarea recurentului

la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat P.D. împotriva încheierii

din 12 octombrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze

cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 16362/95/2008.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de 100 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 21 octombrie 2010.

Procesat

de GGC - CT