ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3508/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 311din 30 ianuarie 2006 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, în dosarul nr. 7204/3/2003 a fost admisă cererea precizată și completată a reclamantului D.F., dispunându-se obligarea în solidar a pârâților Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Fondul Național de Investiții și SC S.O.V.I. SA la plata sumei de 2.552.124.580 ROL în favoarea reclamantului, reprezentând contravaloarea unităților de fond actualizate cu rata inflației, plus obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată. Premergător pronunțării soluției pe fond, potrivit art. 137 C. proc.

civ., instanța a soluționat excepțiile invocate de către pârâți vizând lipsa calității procesuale active și pasive și a prematurității cererii în sensul respingerii și a admis excepția lipsa calității procesuale pasive în privința pârâților, Comisiei Naționale de Valori Mobiliare și Ministerului Finanțelor Publice. Prin contestația la executare formulată, contestatorul D.F. a solicitat lămurirea dispozitivului evocatei sentințe în sensul precizării momentului de la care debitul urmează a fi reactualizat cu rata inflației, care în opinia contestatorului este data introducerii acțiunii, respectiv 30 mai 2003. Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin sentința nr. 12984 din 13 decembrie 2010, a respins cererea ca nefondată.

În pronunțarea acestei soluții, instanța reținând, în esență, pe de o parte, că dispoziția la care s-a referit contestatorul nu este susceptibilă de completări sau explicitări, fiind clară sub aspectul pretențiilor admise și pe de altă parte că reclamantul putea exercita apel pentru o eventuală cenzurare a hotărârii instanței de fond în sensul arătat de reclamant. Apelul declarat de contestator împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 195 din 4 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială. În fundamentarea acestei soluții instanța de control judiciar a reținut în esență, legalitatea și temeinicia sentinței apelate din perspectiva criticilor formulate.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatorul D.F., solicitând admiterea recursului și lămurirea înțelesului sentinței comerciale nr. 311 din 30 ianuarie 2006 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, în sensul precizării că suma acordată trebuie actualizată cu rata inflației începând cu data introducerii acțiunii, respectiv 30 mai 2009. Recurentul își subsumează criticile motivului de modificare reglementat de art. 304.9 C. proc. civ., cu următoarea argumentație: · În condițiile în care instanța a acordat suma de bani solicitată cu precizarea că ea va fi actualizată cu rata inflației, era ilogică atacarea cu apel a respectivei hotărâri din moment ce însăși suma acordata era rezultatul adunării unui debit cu actualizarea sa până la data introducerii acțiunii.

· În aceste condiții, neprecizarea faptului că suma va fi actualizată de la data introducerii acțiunii, nu este decât o interpretare greșită a hotărârii întrucât hotărârea a prevăzut actualizarea sumei, dar nu a detaliat acest aspect. Precizează recurentul că actualizarea cu rata inflației, se referă la suma de 2.552.124.580/ROL, sumă care rezulta la 31 mai 2003 iar clarificarea acestei fraze este necesară pentru executorul judecătoresc și acest aspect îl solicită instanței. · Interpretarea frazei, ”actualizată cu rata inflației” poate fi clarificată pe calea contestației la executare, având ca obiect lămurirea înțelesului dispozitivului hotărârii, chiar dacă, atât instanța de fond, cât și cea de apel consideră că această cale nu este cea legală, acest lucru este greșit, întrucât recurentul, ca justițiabil, a ales singura cale de atac pe care legea o permite la acest moment.

Mai arată recurentul că din cauza unei interpretări greșite a formulării hotărârii unei instanțe, se află în situația de a pierde actualizarea pe perioada cuprinsă între data introducerii acțiunii și data pronunțării hotărârii, cauzată de interpretări ale hotărârii menționate. Înalta Curte, examinând cererea de recurs din perspectiva criticilor invocate, astfel cum acestea au fost circumscrise temeiului de drept indicat de parte, reține nemotivarea în drept a acestora în raport de reglementarea cuprinsă în art. 302 1 lit. c) C. proc. civ., pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, în situațiile prevăzute expres și limitativ la punctele 1-9.

Deși recurentul a invocat în susținerea recursului său dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se constată că nicio ipoteză prevăzută de aceste texte legale nu a fost demonstrată, simpla nemulțumire a părții cu privire la soluțiile pronunțate atât de prima instanță, cât și de instanța de apel, precum și succinta relatare a situației de fapt neputând constitui obiectul analizei instanței de recurs în raport de dispozițiile art. 304 C. proc. civ. Recursul fiind un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii atacate, sub aspectul legalității acesteia, instanța de recurs, soluționând această cale de atac, verifică dacă hotărârea atacată a fost sau nu pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale.

În speță nu se poate exercita un control efectiv de legalitate în lipsa indicării motivelor prevăzute de dispozițiile mai sus menționate, obligație care revine sub sancțiunea nulității, titularului căii de atac promovate. În consecință, constatând că recurentul nu s-a conformat obligației prevăzută de dispozițiile art. 302 1 lit. c) C. proc. civ., potrivit cărora cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității motivele de nelegalitate și dezvoltarea lor, Înalta Curte, având în vedere și inexistența motivelor de ordine publică, care să inducă aplicarea art. 306 alin. (2) C. proc. civ., va aplica acestei cereri de recurs sancțiunea nulității. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Constată nulitatea cererii privind recursul declarat de recurentul – reclamant D.F. împotriva deciziei nr. 195 din 4 mai 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, în temeiul art. 302 1 lit. c) C. proc. civ. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 noiembrie 2011.