ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1326/2010

Asupra recursului de față; în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 30 din 5 februarie 2010 a Curții de Apel Craiova a respins ca nefondată plângerea petiționarului T.A. împotriva Rezoluției nr. 816/P/2009 din 19 octombrie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, pe care a menținut-o. Instanța a reținut că petentul T.A. a formulat plângere la data de 1 octombrie 2009 împotriva numiților N.C., B.N., Ț.L. - toți comisari șef în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Dolj - și I.I., comisar în prezent, încadrat la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen., constând în aceea că, în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, în anul 2003 i-au reținut abuziv cartea de identitate, iar în prezent refuză să i-o restituie.

Prin Rezoluția nr. 816/P/2009 din 19 octombrie 2009 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții lucrători de poliție, constatând că fapta nu există. Astfel, s-a reținut că în cursul anului 2003 petentul T.A. a fost sancționat contravențional de gardienii publici pentru un incident provocat în incinta Primăriei Municipiului Craiova. În acele împrejurări petentul a refuzat să mai primească cartea de identitate, motiv pentru care aceasta a fost predată pe bază de proces-verbal la data de 3 iunie 2003 la Biroul de Evidență Informatizată a Persoanei din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Dolj. Ulterior i s-a comunicat repetat petiționarului să se prezinte pentru a i se preda cartea de identitate, acesta nedând curs invitației.

De altfel, aceleași aspecte sesizate de petent au făcut obiectul Dosarului nr. 476/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în care prin rezoluția din 12 august 2008 s-a dispus neînceperea urmării penale. Plângerea petiționarului T.A. împotriva rezoluției de urmărire din 19 octombrie 2009 a fost respinsă prin Rezoluția nr. 1887/11/2/2009 din 10 noiembrie 2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. În temeiul art. 278 1 C. proc. pen. petentul T.A. a formulat plângere împotriva rezoluției de netrimitere în judecată la judecătorul Curții de Apel Craiova care, așa cum s-a arătat, prin Sentința penală nr. 30 din 5 februarie 2010 a respins-o ca nefondată.

Instanța a reținut că în mod corect procurorul a constatat inexistența faptelor imputate lucrătorilor de poliție, cartea de identitate nefiind reținută abuziv ci depusă la serviciul competent cu gestionarea unor astfel de documente, la care a fost invitat repetat să se prezinte pentru ridicarea actului, însă refuză. Hotărârea sus-menționată a fost atacată cu recurs de către petiționarul T.A. nemotivat în scris și nesusținut oral, recurentul, deși legal citat, neprezentându-se la judecată. Verificând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, sub toate aspectele, în conformitate cu dispozițiile art. 385 8 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că recursul nu este fondat. Așa cum rezultă din actele premergătoare efectuate, la data de 3 iunie 2003 cartea de identitate a petiționarului T.A.

a fost predată de gardianul public M.M. numitului G.M. din cadrul Biroului de Evidență Informatizată a Persoanei Dolj. Actul de identitate a fost ridicat de la T.A. urmare incidentului produs în cadrul audienței de la Primăria Craiova, fapt confirmat de petiționar prin declarația din 2 iulie 2008 la procuror. Prin adresele din 4 septembrie 2006 și 2 iunie 2008 Inspectoratul de Poliție al județului Dolj i-a comunicat petiționarului să se prezinte la Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanei - Craiova pentru a ridica actul, cu precizarea că actele de identitate se ridică personal de titularul acestora. Această stare de fapt a fost reținută și de instanță, care justificat a constatat că nu există comportament abuziv în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu al lucrătorilor de poliție și, ca urmare, că soluția de neurmărire adoptată de procuror este legală și temeinică.

Față de cele ce preced, recursul petiționarului T.A. urmează să fie respins ca nefondat, cu obligarea sus-numitului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul T.A. împotriva Sentinței penale nr. 30 din 5 februarie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală. Obligă recurentul petiționar la 160 RON cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 7 aprilie 2010.