ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3972/2010

Obiectul acțiunii. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta U.A.S. a chemat în judecată pe pârâții Consiliul Superior al Magistraturii și Institutul Național al Magistraturii, precum și pe membrii Comisiei de contestații, de verificare a raționamentului logic - F.C., M.D., G.C., S.I., I.B., B.A.M. și C.G., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie declarată admisă la Institutul Național al Magistraturii, anularea parțială a baremului la această probă pentru întrebările 27, 29, 17, 21 și 49 în grila 3 partea I și acordarea punctului corespunzător tuturor candidaților. De asemenea, a solicitat obligarea pârâților la plata a 50.000 RON prejudicii morale și cheltuieli de judecată.

Motivele de fapt și de drept care au stat la baza formulării cererii. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că la data de 11 septembrie 2007 a susținut examenul la proba de verificare a raționamentului logic, în urma căruia a fost pe nedrept respinsă cu 29 de puncte întrucât comisia de contestații nu a soluționat contestația sa privind greșelile existente în barem. A mai susținut că această contestație nu a fost soluționată în termen de 24 de ore, iar din procesul-verbal întocmit la data de 13 septembrie 2007 nu reiese modul de soluționare a cererii, în mod abuziv comisia reconsiderând punctajul obținut. Reclamanta a contestat și timpul de gândire ca fiind insuficient, întrucât se încalcă dreptul la integritate psihică, precum și faptul că din comisia de contestații au făcut parte 7, respectiv 6 membri și nu 4 membri, cum prevede art. 13 alin. (2) din Regulamentul de organizare a concursului. La termenul de judecată de la 12 decembrie 2007, reclamanta și-a întregit cererea de chemare în judecată și cu privire la grila G3, întrebările 9, 14, 24.

Apărările formulate de pârâți. Pârâtul Institutul Național al Magistraturii a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Hotărârea instanței de fond. Prin sentința civilă nr. 724 din 05 martie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta U.A.S.

Motivele de fapt și de drept care au stat la baza formării convingerii instanței de fond. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele: 5.1. Conform art. 19 și 22 alin. (3) din Regulamentul privind concursul de admitere și examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii „în termen de 24 de ore de la afișare candidații pot face contestații la barem, care se soluționează de comisia de contestații, în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de contestare”. Reclamanta a formulat contestație la barem în raport de aceste dispoziții legale, însă, a apreciat instanța de fond, nu se poate reține că nu a fost soluționată de către Comisia de contestații, de vreme ce, potrivit procesului-verbal de soluționare a contestațiilor de la 13 septembrie 2007, a fost admisă o singură contestație, fiind anulată o singură întrebare, ceea ce presupune implicit că restul contestațiilor au fost respinse. 5.2. În ceea ce privește reaprecierea baremului de corectare, în sensul celor susținute de către reclamantă, prima instanță a reținut că nu se poate exercita controlul judecătoresc asupra evaluării unui subiect sau barem de concurs. În acest sens, s-a apreciat că instanța nu se poate substitui Comisiei de soluționare a contestațiilor și nu poate reevalua o contestație soluționată deja de Comisia de soluționare a contestațiilor, controlul judecătoresc exercitându-se exclusiv cu privire la modalitatea în care a fost respectată procedura de examen. 5.3. A mai constatat instanța de fond că și în ceea ce privește capătul de cerere referitor la notarea greșită a reclamantei la proba de legislație, concluzia este în sensul că nu se poate exercita controlul judecătoresc asupra conținutului științific al subiectelor, această interpretare fiind dată și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. 5.4. Critica reclamantei cu privire la timpul alocat probei de concurs, a fost apreciată, de asemenea, ca fiind neîntemeiată deoarece, timpul alocat a fost stabilit în conformitate cu art. 22 din Regulamentul privind concursul de admitere. 5.5. În final, a mai constatat prima instanță că nu se poate primi susținerea potrivit căreia era necesară o bibliografie pentru testul de verificare a raționamentului logic, dată fiind natura unei asemenea probe, respectiv de înțelegere a unui text scris, a gândirii logice și analitice a candidaților, acestea fiind rezultatul cunoștințelor juridice și nu numai, acumulate de fiecare candidat în parte, de-a lungul timpului.

Recursul formulat de reclamanta U.A.S. împotriva sentinței civile nr. 724 din 05 martie 2008, pronunțată de Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal. Motive de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ. și art. 304 1 C. proc. civ. 6.1. Hotărârea recurată cuprinde motive contradictorii. Instanța de fond a motivat întâi că pentru proba de raționament logic „nu se poate susține că era necesară o bibliografie”, fiind doar un text de înțelegere, ceva ce fiecare a acumulat de-a lungul timpului. Ulterior, când recurenta a solicitat ca testele să fie analizate de instanță, aceasta a afirmat că „nu poate”, deoarece au un „conținut științific” care o depășește. 6.2. Hotărârea cuprinde motive străine de natura pricinii. Instanța de fond a adus o motivație de neînțeles: „în timpul alocat (…), fiind în fapt 150 de întrebări pentru 30 de întrebări”. 6.3. Hotărârea recurată cuprinde și alte greșeli, făcându-se, de exemplu, referire la grila 63, în loc de grila 3 sau la anul 20007 în loc de anul 2007. 6.4. Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra susținerii privind „întrunirea nelegală” a comisiei de contestații, în număr de 7 membri și nu de 4 membri, așa cum prevede regulamentul; nu s-a pronunțat asupra cererii de probe solicite de reclamantă. 6.5. Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra dovezii conform căreia Institutul Național al Magistraturii îndemna candidații „să ghicească răspunsurile corecte”. 6.6. Prin hotărârea recurată nu s-a cercetat fondul cauzei și s-a ignorat art. 17 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care interzice abuzul de drept și nu se poate limita dreptul de a beneficia de „un proces echitabil”. 6.

Instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, deoarece recurenta nu a cerut să i se verifice cunoștințele și competențele de către completul de judecată, însă baremul are răspunsuri greșite și trebuie anulat parțial. 7. Întâmpinarea formulată de pârâtul Institutul Național al Magistraturii. Intimatul solicită respingerea recursului ca nefondat. 7.1. Hotărârea Comisiei de soluționare a contestațiilor este definitivă. Reaprecierea baremului de către instanța de judecată nu este posibilă, deoarece nu există o dispoziție legală care să permită instanței să evalueze corectitudinea subiectelor sau a baremelor. În același sens este și practica Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza van Marie și alții vs. Regatul Olandei. 7.2. Susținerea recurentei în sensul că timpul alocat probei de verificare a raționamentului logic este insuficient, este nefondată. Candidatul, pentru a fi declarat admis, trebuie să răspundă corect la minim 30 de întrebări din cele 100. Timpul stabilit de 180 minute aparte astfel ca fiind îndestulător. 7.3. Pentru testul de verificare a raționamentului logic nu poate fi indicată o tematică și o bibliografie, dat fiind scopul acestei probe.

Întâmpinarea formulată de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii. Intimatul apreciază că instanța de fond a respins în mod legal toate capetele de cerere ale acțiunii. 8.1. Instanța a analizat distinct cererile reclamantei și argumentele aduse, astfel încât nu se poate reține necercetarea fondului. 8.2. Nu există nicio contradicție între considerentele sentinței și dispozitivul acesteia. 8.3. Nu sunt precizate normele regulamentare încălcate și nu rezultă motive de nelegalitate ale sentinței recurate.

Decizia nr. 480 din 20 aprilie 2010 a Curții Constituționale referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate invocată, constatând că prevederile art. 21 din Constituția României referitoare la accesul la o instanță de judecată, nu au aplicabilitate în materia contestării baremului sau rezultatului unui examen sau concurs, existând obligativitatea comisiilor de contestații de a se pronunța asupra acestor cereri. Dispozițiile menționate din Constituție sunt însă aplicabile în ceea ce privește legalitatea procedurii de desfășurare a examenului sau concursului respectiv, ceea ce în speța de față nu a fost criticat. II. Considerentele instanței de recurs. 1. Recursul este nefondat. 2. Motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. nu sunt întrunite. 2.1. Nu există contradicție în motivarea instanței de fond, sensul expresiei „nu se poate” este acela de a „nu fi necesar”. La rândul său, expresia „nu poate” se referă la imposibilitatea instanței de judecată de a analiza/reanaliza subiectele propuse, baremul sau rezultatul contestației formulate. În același sens, s-a pronunțat și Curtea Constituțională, prin decizia depusă la dosar, dar și Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin deciziile indicate de intimatul Institutul Național al Magistraturii prin întâmpinare, precum și la pagina 5 a deciziei Curții. 2.2. Motivele străine de natura pricinii invocate de recurentă reprezintă în realitate greșeli materială, ce se pot îndrepta conform procedurii cuprinse la art. 281 C. proc. civ. și nu pe calea recursului. 3. Intimatul Institutul Național al Magistraturii nu a îndemnat candidații să „ghicească” răspunsurile corecte. Prezentarea oferită de Institutul Național al Magistraturii se referă la susținerea unui test simulat în vederea pregătirii pentru testul de verificare a raționamentului logic și nu are legătură cu susținerea examenului. 4. Motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. nu sunt fondate. Ceea ce a solicitat recurenta-reclamantă este reanalizarea baremului de către instanță și, implicit, evaluarea cunoștințelor de către comisia de concurs, ceea ce excede controlului judecătoresc, astfel cum în mod corect a constatat și instanța de fond. 5. Faptul că în comisia de contestații au fost 7 membri în loc de 4, nu a adus niciun prejudiciu recurentei. De altfel, recurenta nici nu a indicat în ce mod a fost prejudiciată prin existența a 7 membri în comisia de contestații. 6. Din cuprinsul încheierii de ședință din data de 05 martie 2008, rezultă că reclamanta, recurentă în prezentul dosar, nu a solicitat administrarea probei cu interogatoriul pârâților, astfel încât motivul de recurs este nefondat. 7. Nici criticile referitoare la nepronunțarea asupra fondului cauzei nu pot fi primite, recurenta neaducând argumente pertinente în menținerea acestui motiv de recurs. 8. În concluzie, nefiind întrunite motivele de recurs, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, recursul va fi respins ca nefondat.