ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3972/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3972/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei.
Obiectul acțiunii.
Prin acțiunea înregistrată
pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și
fiscal, reclamanta U.A.S. a chemat în judecată pe pârâții Consiliul Superior al
Magistraturii și Institutul Național al Magistraturii, precum și pe membrii Comisiei
de contestații, de verificare a raționamentului logic - F.C., M.D., G.C., S.I.,
I.B., B.A.M. și C.G., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie declarată
admisă la Institutul Național al Magistraturii, anularea parțială a baremului la
această probă pentru întrebările 27, 29, 17, 21 și 49 în grila 3 partea I și acordarea
punctului corespunzător tuturor candidaților. De asemenea, a solicitat obligarea
pârâților la plata a 50.000 RON prejudicii morale și cheltuieli de judecată.
Motivele de fapt și
de drept care au stat la baza formulării cererii.
În motivarea acțiunii,
reclamanta a arătat că la data de 11 septembrie 2007 a susținut examenul la proba
de verificare a raționamentului logic, în urma căruia a fost pe nedrept respinsă
cu 29 de puncte întrucât comisia de contestații nu a soluționat contestația sa privind
greșelile existente în barem. A mai susținut că această contestație nu a fost soluționată
în termen de 24 de ore, iar din procesul-verbal întocmit la data de 13
septembrie 2007 nu reiese modul de soluționare a cererii, în mod abuziv comisia
reconsiderând punctajul obținut. Reclamanta a contestat și timpul de gândire ca
fiind insuficient, întrucât se încalcă dreptul la integritate psihică, precum și
faptul că din comisia de contestații au făcut parte 7, respectiv 6 membri și nu
4 membri, cum prevede art. 13 alin. (2) din Regulamentul de organizare a concursului.
La termenul de judecată
de la 12 decembrie 2007, reclamanta și-a întregit cererea de chemare în judecată
și cu privire la grila G3, întrebările 9, 14, 24.
Apărările formulate
de pârâți.
Pârâtul Institutul Național
al Magistraturii a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Hotărârea instanței
de fond.
Prin sentința civilă
nr. 724 din 05 martie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta
U.A.S.
Motivele de fapt și
de drept care au stat la baza formării convingerii instanței de fond.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de fond a reținut următoarele:
5.1. Conform art. 19 și
22 alin. (3) din Regulamentul privind concursul de admitere și examenul de absolvire
a Institutului Național al Magistraturii „în termen de 24 de ore de la afișare candidații
pot face contestații la barem, care se soluționează de comisia de contestații, în
cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de contestare”. Reclamanta a formulat
contestație la barem în raport de aceste dispoziții legale, însă, a apreciat instanța
de fond, nu se poate reține că nu a fost soluționată de către Comisia de contestații,
de vreme ce, potrivit procesului-verbal de soluționare a contestațiilor de la 13
septembrie 2007, a fost admisă o singură contestație, fiind anulată o singură întrebare,
ceea ce presupune implicit că restul contestațiilor au fost respinse.
5.2. În ceea ce privește
reaprecierea baremului de corectare, în sensul celor susținute de către reclamantă,
prima instanță a reținut că nu se poate exercita controlul judecătoresc asupra evaluării
unui subiect sau barem de concurs. În acest sens, s-a apreciat că instanța nu se
poate substitui Comisiei de soluționare a contestațiilor și nu poate reevalua o
contestație soluționată deja de Comisia de soluționare a contestațiilor, controlul
judecătoresc exercitându-se exclusiv cu privire la modalitatea în care a fost respectată
procedura de examen.
5.3. A mai constatat instanța
de fond că și în ceea ce privește capătul de cerere referitor la notarea greșită
a reclamantei la proba de legislație, concluzia este în sensul că nu se poate exercita
controlul judecătoresc asupra conținutului științific al subiectelor, această interpretare
fiind dată și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
5.4. Critica reclamantei
cu privire la timpul alocat probei de concurs, a fost apreciată, de asemenea, ca
fiind neîntemeiată deoarece, timpul alocat a fost stabilit în conformitate cu
art. 22 din Regulamentul privind concursul de admitere.
5.5. În final, a mai constatat
prima instanță că nu se poate primi susținerea potrivit căreia era necesară o bibliografie
pentru testul de verificare a raționamentului logic, dată fiind natura unei asemenea
probe, respectiv de înțelegere a unui text scris, a gândirii logice și analitice
a candidaților, acestea fiind rezultatul cunoștințelor juridice și nu numai, acumulate
de fiecare candidat în parte, de-a lungul timpului.
Recursul formulat de
reclamanta U.A.S. împotriva sentinței civile nr. 724 din 05 martie 2008, pronunțată
de Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.
Motive de recurs întemeiate
pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ. și art. 304
1
C.
proc. civ.
6.1. Hotărârea recurată
cuprinde motive contradictorii.
Instanța de fond a motivat
întâi că pentru proba de raționament logic „nu se poate susține că era necesară
o bibliografie”, fiind doar un text de înțelegere, ceva ce fiecare a acumulat de-a
lungul timpului.
Ulterior, când recurenta
a solicitat ca testele să fie analizate de instanță, aceasta a afirmat că „nu poate”,
deoarece au un „conținut științific” care o depășește.
6.2. Hotărârea cuprinde
motive străine de natura pricinii.
Instanța de fond a adus
o motivație de neînțeles: „în timpul alocat (…), fiind în fapt 150 de întrebări
pentru 30 de întrebări”.
6.3. Hotărârea recurată
cuprinde și alte greșeli, făcându-se, de exemplu, referire la grila 63, în loc de
grila 3 sau la anul 20007 în loc de anul 2007.
6.4. Instanța de fond
nu s-a pronunțat asupra susținerii privind „întrunirea nelegală” a comisiei de contestații,
în număr de 7 membri și nu de 4 membri, așa cum prevede regulamentul; nu s-a pronunțat
asupra cererii de probe solicite de reclamantă.
6.5. Instanța de fond
nu s-a pronunțat asupra dovezii conform căreia Institutul Național al
Magistraturii îndemna candidații „să ghicească răspunsurile corecte”.
6.6. Prin hotărârea recurată
nu s-a cercetat fondul cauzei și s-a ignorat art. 17 din Convenția Europeană a Drepturilor
Omului care interzice abuzul de drept și nu se poate limita dreptul de a beneficia
de „un proces echitabil”.
6.7. Instanța de fond
a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, deoarece recurenta nu a cerut
să i se verifice cunoștințele și competențele de către completul de judecată, însă
baremul are răspunsuri greșite și trebuie anulat parțial.
Întâmpinarea formulată
de pârâtul Institutul Național al Magistraturii.
Intimatul solicită respingerea
recursului ca nefondat.
7.1. Hotărârea Comisiei
de soluționare a contestațiilor este definitivă.
Reaprecierea baremului
de către instanța de judecată nu este posibilă, deoarece nu există o dispoziție
legală care să permită instanței să evalueze corectitudinea subiectelor sau a baremelor.
În același sens este și
practica Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza van Marie și alții vs. Regatul
Olandei.
7.2. Susținerea recurentei
în sensul că timpul alocat probei de verificare a raționamentului logic este insuficient,
este nefondată.
Candidatul, pentru a fi
declarat admis, trebuie să răspundă corect la minim 30 de întrebări din cele 100.
Timpul stabilit de 180
minute aparte astfel ca fiind îndestulător.
7.3. Pentru testul de
verificare a raționamentului logic nu poate fi indicată o tematică și o bibliografie,
dat fiind scopul acestei probe.
Întâmpinarea formulată
de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii.
Intimatul apreciază că
instanța de fond a respins în mod legal toate capetele de cerere ale acțiunii.
8.1. Instanța a analizat
distinct cererile reclamantei și argumentele aduse, astfel încât nu se poate reține
necercetarea fondului.
8.2. Nu există nicio contradicție
între considerentele sentinței și dispozitivul acesteia.
8.3. Nu sunt precizate
normele regulamentare încălcate și nu rezultă motive de nelegalitate ale sentinței
recurate.
Decizia nr. 480 din
20 aprilie 2010 a Curții Constituționale referitoare la excepția de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 15 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor
și procurorilor.
Curtea Constituțională
a respins excepția de neconstituționalitate invocată, constatând că prevederile
art. 21 din Constituția României referitoare la accesul la o instanță de judecată,
nu au aplicabilitate în materia contestării baremului sau rezultatului unui examen
sau concurs, existând obligativitatea comisiilor de contestații de a se pronunța
asupra acestor cereri. Dispozițiile menționate din Constituție sunt însă aplicabile
în ceea ce privește legalitatea procedurii de desfășurare a examenului sau concursului
respectiv, ceea ce în speța de față nu a fost criticat.
II. Considerentele instanței
de recurs.
Recursul este nefondat.
Motivele de recurs
prevăzute de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. nu sunt întrunite.
2.1. Nu există contradicție
în motivarea instanței de fond, sensul expresiei „nu se poate” este acela de a „nu
fi necesar”.
La rândul său, expresia
„nu poate” se referă la imposibilitatea instanței de judecată de a analiza/reanaliza
subiectele propuse, baremul sau rezultatul contestației formulate.
În același sens, s-a pronunțat
și Curtea Constituțională, prin decizia depusă la dosar, dar și Curtea Europeană
a Drepturilor Omului prin deciziile indicate de intimatul Institutul Național
al Magistraturii prin întâmpinare, precum și la pagina 5 a deciziei Curții.
2.2. Motivele străine
de natura pricinii invocate de recurentă reprezintă în realitate greșeli materială,
ce se pot îndrepta conform procedurii cuprinse la art. 281 C. proc. civ. și nu pe
calea recursului.
Intimatul Institutul
Național al Magistraturii nu a îndemnat candidații să „ghicească” răspunsurile corecte.
Prezentarea oferită de
Institutul Național al Magistraturii se referă la susținerea unui test simulat în
vederea pregătirii pentru testul de verificare a raționamentului logic și nu are
legătură cu susținerea examenului.
Motivele prevăzute
de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. nu sunt fondate.
Ceea ce a solicitat recurenta-reclamantă
este reanalizarea baremului de către instanță și, implicit, evaluarea cunoștințelor
de către comisia de concurs, ceea ce excede controlului judecătoresc, astfel cum
în mod corect a constatat și instanța de fond.
Faptul că în comisia
de contestații au fost 7 membri în loc de 4, nu a adus niciun prejudiciu recurentei.
De altfel, recurenta nici
nu a indicat în ce mod a fost prejudiciată prin existența a 7 membri în comisia
de contestații.
Din cuprinsul încheierii
de ședință din data de 05 martie 2008, rezultă că reclamanta, recurentă în prezentul
dosar, nu a solicitat administrarea probei cu interogatoriul pârâților, astfel încât
motivul de recurs este nefondat.
Nici criticile referitoare
la nepronunțarea asupra fondului cauzei nu pot fi primite, recurenta neaducând argumente
pertinente în menținerea acestui motiv de recurs.
În concluzie, nefiind
întrunite motivele de recurs, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc.
civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, recursul
va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de U.A.S. împotriva sentinței civile nr. 724 din 05 martie 2008 a Curții de
Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 30 septembrie 2010.