ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1982/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, reclamantul C.A.B., în contradictoriu cu pârâtul

Consiliul Superior al Magistraturii - Institutul Național al Magistraturii, a

solicitat instanței să anuleze, în parte, actul administrativ (reprezentat de

baremul la testul grilă) să anuleze, în totalitate,

procesul-verbal de soluționare a contestațiilor la punctaj, să oblige

pârâtul

să nu valideze examenul de admitere la Institutul Național al Magistraturii și

să reverifice lucrările pe baza unui nou barem corespunzător situației reale,

precum și să-l oblige pe acesta la

plata

sumei de 15.000 lei, cu titlu de daune morale.

În motivare,

reclamantul a arătat, că înțelege să conteste legalitatea concursului de

admitere la I.N.M., organizat la data de 30 august 2007, la care a participat

în calitate de concurent, întrucât două din cele 100 de întrebări ale testului

grilă nu erau incluse în tematica afișată iar baremul afișat a cuprins și el

greșeli - aspecte pe care pe care la data de 31 august 2007 le-a contestat

însă nu a primit nici un răspuns. Mai arată că

asupra contestațiilor

formulate în legătură cu alte întrebări s-a dispus

diferit, acestea

fiind admise, însă tară

o argumentare pertinentă. Consideră că nu

este admisibil ca un proces-verbal de soluționare al

contestațiilor să nu cuprindă nicio motivare fundamentată pe temei legal, și

arată că punctajul pe care l-a obținut în urma admiterii în parte a

contestației sale era de 78 de puncte, iar nu de 77 de puncte așa

cum a fost afișat pe lista candidaților respinși,

publicată pe site-ul

I.N.M.

Prin sentința civilă

nr. 2628 din 26 octombrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată acțiunea

formulată de reclamant.

Pentru a hotărî

astfel, instanța a constatat că în urma susținerii probei scrise eliminatorii

tip grilă, reclamantul a fost declarat respins cu un punctaj de 77 de puncte,

și că întrucât potrivit art. 16 alin. (3) și (4) din HCSM nr. 439 din 15 iunie

2006, la testul grilă fiecare răspuns corect primește un punct, care are ca

echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10 , lucrările notându-se

cu „admis" sau „respins", în funcție de punctajul obținut de

candidat, fiind declarați admiși în etapa a II-a candidații care au obținut

minimum 80 de puncte, reclamantul

mai avea

nevoie de 3 răspunsuri corecte pentru a obține punctajul

necesar.

Instanța a mai constatat că asupra disciplinelor „drept penal"

și „drept procesual penal", întrucât

contestația reclamantului referitoare la acestea a fost soluționată favorabil

de către Comisia de soluționare a contestațiilor, reclamantul nu mai poate

invoca nicio vătămare cu privire la aceste discipline.

În ceea ce privește

contestația reclamantului cu privire la întrebările de la disciplinele drept

civil și drept procesual civil, instanța a constatat că prin hotărârea Comisiei

de soluționare a contestațiilor, reclamantul a primit punctajul corespunzător

pentru 2 dintre întrebările contestate, asupra celorlalte întrebări, comisia

respingând contestația formulată. Analizând apoi

în detaliu, restul

întrebărilor

contestate, curtea de apel a constatat că nemulțumirile

reclamantului sunt neîntemeiate.

Instanța de

fond a respins și susținerile reclamantului, în sensul nemotivării soluției la

contestație de către Comisia de soluționare a contestațiilor, reținând că pe de

o parte, Regulamentul nu prevedea o asemenea obligativitate, iar pe de altă

parte, întrucât Comisia a argumentat soluțiile de admitere - pentru soluția de

respingere consecința fiind aceea că nu a fost răsturnată prezumția de

legalitate și veridicitate a întrebărilor și răspunsurilor.

Împotriva acestei

sentințe, reclamantul C.A.B., a formulat recurs, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

În

motivarea recursului său, reclamantul a susținut în esență,

faptul că hotărârea a fost dată cu greșita

aplicare și interpretare a legii, respectiv a dispozițiilor Codului civil și a

Codului de procedură civilă și că, în mod greșit instanța de fond a păstrat

punctajul anterior, de 77 de puncte, consemnat în rezultatele afișate în urma

soluționării contestațiilor iar nu cel de 78 de

puncte, ce ar fi rezultat din grila rezolvată, și deși acest lucru ar

fi putut fi constatat din proba cu înscrisuri solicitată prin cererea de

chemare

în judecată, instanța nu a dispus nicio verificare în acest sens.

Examinând

recursul declarat, în raport cu motivele de nelegalitate invocate și cu

dispozițiile legale incidente pricinii,

inclusiv

cu cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta

este nefondat, pentru considerentele ce se

vor expune în cele ce

urmează.

Din analiza

cererii de recurs, reiese faptul că în cauză, recurentul a înțeles să conteste,

în esență, modul în care instanța de fond a interpretat dispozițiile Codului

civil și a celui de procedură civilă, atunci când a evaluat în cuprinsul

sentinței

atacate, corectitudinea formulării întrebărilor din

grilă și a răspunsurilor din barem la proba scrisă susținută de reclamant la

concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, organizat în

perioada 30 august 2007 - 25 septembrie 2007. Totodată, recurentul a contestat

și punctajul pe care instanța de fond l-ar fi reținut în considerentele

hotărârii sale ca fiind obținut de el la această probă.

Înalta Curte

constată că o analiză a acestor motive de nelegalitate ar presupune de fapt, o

analiză a întrebărilor și răspunsurilor din grila și baremul de concurs în

raport cu dispozițiile Codului civil și cu cele ale Codului de procedură

civilă, analiză ce nu poate face însă, obiectul cauzei de față.

O astfel de analiză

ar conduce la substituirea instanței de judecată în rolul și atribuțiile

comisiei de soluționare a contestațiilor, situație în care, fără îndoială,

instanța ar excede rolului și competențelor sale legale.

Prin Regulamentul

privind concursul de admitere și

examenul

de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, din

28 iunie 2006

adoptat prin Hotărârea Plenului Consiliului Magistraturii nr. 439/2006, au fost

prevăzute în mod expres, atât modalitatea de contestare cât și competențele de

soluționare a

contestațiilor în ceea ce

privește baremul și rezultatele obținute de

candidați la proba teoretică

a concursului de admitere la I.N.M.

Astfel, potrivit

dispozițiilor art. 19 alin. (1) din acest

Regulament,

(...)

in termen de 24 de ore de la

publicare candidații

pot face contestații la barem, care se depun la

Institutul Național al Magistraturii. Contestațiile la barem se soluționează de

comisia de contestații în cel mult 24 de ore de la expirarea

termenului de contestare. Soluția se motivează în

termen de 3 zile

de la expirarea termenului pentru soluționarea

contestațiilor. Baremul stabilit în urma soluționării contestațiilor se publică

pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și

Institutului Național al Magistraturii.

Totodată,

potrivit art. 21 alin. (1) și (3) din același regulament, candidații pot

contesta punctajul obținut la proba eliminatorie. Contestația se depune la tribunalul,

respectiv parchetul de pe lângă acesta, la care s-au înscris candidații, în

termen de 3 zile de la data afișării rezultatelor la sediile tribunalelor și

parchetelor de pe lângă acestea. Contestațiile se transmit în aceeași zi, prin

fax, la Institutul Național al Magistraturii .... Contestațiile se soluționează

de către comisia de contestații în termen de 3 zile de la expirarea termenului

prevăzut la alin. (1).

Din analiza acestor dispoziții precum și față de împrejurarea

că în Regulament nu este menționată nicio

altă cale de atac împotriva soluțiilor pronunțate de Comisia de contestații,

rezultă

o competență exclusivă în favoarea

comisiei de contestații, atât în

ceea ce privește contestarea baremului,

cât și în ceea ce privește rezultatele obținute de candidați, soluția acesteia

asupra acestor aspecte fiind finală.

Așa fiind, competența

instanței de judecată, în acest litigiu, este circumscrisă în mod exclusiv,

evaluării modalității în care a fost respectată procedura de examen - astfel

cum a fost aceasta aprobată prin regulamentul de concurs - conținutul

științific al subiectelor și baremului sau al răspunsurilor date de concurenți,

neputând fi supuse așadar controlului său jurisdicțional.

Cum în cauză,

recurentul-reclamant nu a formulat nicio critică legată de felul în care a fost

respectată procedura de concurs, iar din examinarea sentinței atacate nu

rezultă nici un motiv de nelegalitate de ordine publică, care să poată fi

invocat din oficiu, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul

C.A.B., ca fiind nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de C.A.B. împotriva sentinței civile nr. 2628 din 26

octombrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 aprilie 2009.