ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1982/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.A.B., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii - Institutul Național al Magistraturii, a solicitat instanței să anuleze, în parte, actul administrativ (reprezentat de baremul la testul grilă) să anuleze, în totalitate, procesul-verbal de soluționare a contestațiilor la punctaj, să oblige pârâtul să nu valideze examenul de admitere la Institutul Național al Magistraturii și să reverifice lucrările pe baza unui nou barem corespunzător situației reale, precum și să-l oblige pe acesta la plata sumei de 15.000 lei, cu titlu de daune morale.

În motivare, reclamantul a arătat, că înțelege să conteste legalitatea concursului de admitere la I.N.M., organizat la data de 30 august 2007, la care a participat în calitate de concurent, întrucât două din cele 100 de întrebări ale testului grilă nu erau incluse în tematica afișată iar baremul afișat a cuprins și el greșeli - aspecte pe care pe care la data de 31 august 2007 le-a contestat însă nu a primit nici un răspuns. Mai arată că asupra contestațiilor formulate în legătură cu alte întrebări s-a dispus diferit, acestea fiind admise, însă tară o argumentare pertinentă. Consideră că nu este admisibil ca un proces-verbal de soluționare al contestațiilor să nu cuprindă nicio motivare fundamentată pe temei legal, și arată că punctajul pe care l-a obținut în urma admiterii în parte a contestației sale era de 78 de puncte, iar nu de 77 de puncte așa cum a fost afișat pe lista candidaților respinși, publicată pe site-ul I.N.M.

Prin sentința civilă nr. 2628 din 26 octombrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamant. Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat că în urma susținerii probei scrise eliminatorii tip grilă, reclamantul a fost declarat respins cu un punctaj de 77 de puncte, și că întrucât potrivit art. 16 alin. (3) și (4) din HCSM nr. 439 din 15 iunie 2006, la testul grilă fiecare răspuns corect primește un punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10 , lucrările notându-se cu „admis" sau „respins", în funcție de punctajul obținut de candidat, fiind declarați admiși în etapa a II-a candidații care au obținut minimum 80 de puncte, reclamantul mai avea nevoie de 3 răspunsuri corecte pentru a obține punctajul necesar.

Instanța a mai constatat că asupra disciplinelor „drept penal" și „drept procesual penal", întrucât contestația reclamantului referitoare la acestea a fost soluționată favorabil de către Comisia de soluționare a contestațiilor, reclamantul nu mai poate invoca nicio vătămare cu privire la aceste discipline. În ceea ce privește contestația reclamantului cu privire la întrebările de la disciplinele drept civil și drept procesual civil, instanța a constatat că prin hotărârea Comisiei de soluționare a contestațiilor, reclamantul a primit punctajul corespunzător pentru 2 dintre întrebările contestate, asupra celorlalte întrebări, comisia respingând contestația formulată. Analizând apoi în detaliu, restul întrebărilor contestate, curtea de apel a constatat că nemulțumirile reclamantului sunt neîntemeiate.

Instanța de fond a respins și susținerile reclamantului, în sensul nemotivării soluției la contestație de către Comisia de soluționare a contestațiilor, reținând că pe de o parte, Regulamentul nu prevedea o asemenea obligativitate, iar pe de altă parte, întrucât Comisia a argumentat soluțiile de admitere - pentru soluția de respingere consecința fiind aceea că nu a fost răsturnată prezumția de legalitate și veridicitate a întrebărilor și răspunsurilor. Împotriva acestei sentințe, reclamantul C.A.B., a formulat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului său, reclamantul a susținut în esență, faptul că hotărârea a fost dată cu greșita aplicare și interpretare a legii, respectiv a dispozițiilor Codului civil și a Codului de procedură civilă și că, în mod greșit instanța de fond a păstrat punctajul anterior, de 77 de puncte, consemnat în rezultatele afișate în urma soluționării contestațiilor iar nu cel de 78 de puncte, ce ar fi rezultat din grila rezolvată, și deși acest lucru ar fi putut fi constatat din proba cu înscrisuri solicitată prin cererea de chemare în judecată, instanța nu a dispus nicio verificare în acest sens. Examinând recursul declarat, în raport cu motivele de nelegalitate invocate și cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cu cele ale art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte constată că acesta este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în cele ce urmează. Din analiza cererii de recurs, reiese faptul că în cauză, recurentul a înțeles să conteste, în esență, modul în care instanța de fond a interpretat dispozițiile Codului civil și a celui de procedură civilă, atunci când a evaluat în cuprinsul sentinței atacate, corectitudinea formulării întrebărilor din grilă și a răspunsurilor din barem la proba scrisă susținută de reclamant la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, organizat în perioada 30 august 2007 - 25 septembrie 2007. Totodată, recurentul a contestat și punctajul pe care instanța de fond l-ar fi reținut în considerentele hotărârii sale ca fiind obținut de el la această probă.

Înalta Curte constată că o analiză a acestor motive de nelegalitate ar presupune de fapt, o analiză a întrebărilor și răspunsurilor din grila și baremul de concurs în raport cu dispozițiile Codului civil și cu cele ale Codului de procedură civilă, analiză ce nu poate face însă, obiectul cauzei de față. O astfel de analiză ar conduce la substituirea instanței de judecată în rolul și atribuțiile comisiei de soluționare a contestațiilor, situație în care, fără îndoială, instanța ar excede rolului și competențelor sale legale. Prin Regulamentul privind concursul de admitere și examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, din 28 iunie 2006 adoptat prin Hotărârea Plenului Consiliului Magistraturii nr. 439/2006, au fost prevăzute în mod expres, atât modalitatea de contestare cât și competențele de soluționare a contestațiilor în ceea ce privește baremul și rezultatele obținute de candidați la proba teoretică a concursului de admitere la I.N.M.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 19 alin. (1) din acest Regulament, (...) in termen de 24 de ore de la publicare candidații pot face contestații la barem, care se depun la Institutul Național al Magistraturii. Contestațiile la barem se soluționează de comisia de contestații în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluția se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluționarea contestațiilor. Baremul stabilit în urma soluționării contestațiilor se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii. Totodată, potrivit art. 21 alin. (1) și (3) din același regulament, candidații pot contesta punctajul obținut la proba eliminatorie.

Contestația se depune la tribunalul, respectiv parchetul de pe lângă acesta, la care s-au înscris candidații, în termen de 3 zile de la data afișării rezultatelor la sediile tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea. Contestațiile se transmit în aceeași zi, prin fax, la Institutul Național al Magistraturii … Contestațiile se soluționează de către comisia de contestații în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1). Din analiza acestor dispoziții precum și față de împrejurarea că în Regulament nu este menționată nicio altă cale de atac împotriva soluțiilor pronunțate de Comisia de contestații, rezultă o competență exclusivă în favoarea comisiei de contestații, atât în ceea ce privește contestarea baremului, cât și în ceea ce privește rezultatele obținute de candidați, soluția acesteia asupra acestor aspecte fiind finală.

Așa fiind, competența instanței de judecată, în acest litigiu, este circumscrisă în mod exclusiv, evaluării modalității în care a fost respectată procedura de examen - astfel cum a fost aceasta aprobată prin regulamentul de concurs - conținutul științific al subiectelor și baremului sau al răspunsurilor date de concurenți, neputând fi supuse așadar controlului său jurisdicțional. Cum în cauză, recurentul-reclamant nu a formulat nicio critică legată de felul în care a fost respectată procedura de concurs, iar din examinarea sentinței atacate nu rezultă nici un motiv de nelegalitate de ordine publică, care să poată fi invocat din oficiu, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul C.A.B., ca fiind nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.A.B. împotriva sentinței civile nr. 2628 din 26 octombrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 aprilie 2009.