ÎCCJ, Decizia nr. 325/2011

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 1416 din 16 septembrie 2010

a Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 397 alin.

(1) C. proc. pen., s-a trimis cererea de revizuire formulată de revizuenta C.G.

la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, cu motivarea că cererea de

revizuire a fost adresată direct instanței, fără respectarea procedurii

prevăzută în art. 397 și art. 399 C. proc. pen.

Împotriva acestei sentințe,

revizuenta C.G.

a declarat recurs.

La termenul de azi,

23 mai 2011, Înalta Curte, din oficiu, a invocat excepția tardivității

recursului declarat de revizuentă.

Examinând recursul

declarat de revizuentă, în conformitate cu dispozițiile art. 385

6

alin.

(3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că acesta este tardiv.

Potrivit art. 385

3

alin. (2) raportat la art. 363 alin. (3) teza I din același cod, pentru partea

care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare, termenul curge de la

pronunțare.

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului se constată că hotărârea atacată a fost

pronunțată la data de 4 februarie 2010, revizuenta fiind prezentă la dezbateri,

(conform practicalei sentinței atacate - fila 26). Așa fiind, termenul de

recurs curge pentru acesta de la pronunțarea sentinței. Aceasta înseamnă că

revizuenta putea declara recurs în 10 zile de la pronunțare, conform

dispozițiilor art. 385

3

C. proc. pen., respectiv până la data de 27

septembrie 2010, în speță declarația de recurs a revizuentei fiind făcută la

data de 4 octombrie 2010, conform ștampilei aplicată pe plic, (fila 54).

Așa fiind, excepția

tardivității recursului invocată din oficiu, de instanță, se constată a fi

întemeiată.

În consecință, în

temeiul art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. a) teza I C. proc. pen.,

Înalta Curte va respinge ca tardiv recursul declarat de

revizuenta C.G..

Totodată, în baza art.

192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta revizuentă va fi obligată la plata

sumei de 400 lei, cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv,

recursul declarat de revizuenta C.G. împotriva sentinței nr. 1416 din 16

septembrie 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

penală, în Dosarul nr. 3274/1/2010.

Obligă recurenta

revizuentă la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 23 mai 2011.