ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2457/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2457/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 346 din 30
septembrie 2010, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios
administrativ și fiscal, a admis excepția inadmisibilității în privința
capătului de cerere prin care s-a solicitat ca sentința să țină loc de aprobare
a cererii de finanțare NV/10/5/5.1/188 din 19 decembrie 2008 și a respins acest
capăt de cerere ca inadmisibil; a respins acțiunea formulată de Parohia
Evanghelică C.A Bistrița în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale
și Turismului și Agenția de Dezvoltare Regională N-V și a obligat reclamanta
Parohia Evanghelică Bistrița să plătească pârâtului Ministerul Dezvoltării
Regionale și Turismului suma de 1.537,91 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei
sentințe, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, reclamanta Parohia
Evanghelică C.A. Bistrița a formulat recurs.
Recursul a fost
înregistrat la data de 22 noiembrie 2010 pe rolul Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. 360/33/2010, iar
recurenta-reclamantă Parohia Evanghelică C.A. Bistrița a fost citată cu
mențiunea de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de
2 lei și timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei (fila nr. 9 din dosarul de
recurs).
Examinând cu
prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ.,
excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte, constată că
aceasta este întemeiată, drept pentru care va anula recursul ca netimbrat,
pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
În conformitate cu
prevederile art. 11 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 3 lit. m) din Legea nr.
146/1997, precum și cu cele ale art. 3 din O.G. nr. 32/1995, cererea pentru
exercitarea recursului se timbrează prin achitarea taxei judiciare de timbru și
prin depunerea timbrului judiciar.
Aceste taxe se depun
la dosarul cauzei în momentul înregistrării cererii sau până la primul termen
de judecată, astfel cum prevăd dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997.
În aceste sens sunt
și dispozițiile art. 302
1
alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora:
„La cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform
legii”.
De asemenea, potrivit
dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciară
de timbru și timbrul judiciar: „neîndeplinirea obligației de plată până la
termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii”.
Cum dovada timbrării
nu a fost atașată cererii de recurs, conform dispozițiilor legale sus menționate,
iar recurenta nu și-a îndeplinit această obligație legală nici ulterior, deși a
fost citată cu mențiunea timbrării corespunzătoare (fila nr. 9 în dosarul de
recurs), devin aplicabile dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997
și art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995, în temeiul cărora instanța de control
judiciar va dispune anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul
declarat de Parohia Evanghelică C.A. Bistrița împotriva sentinței civile nr. 346
din 30 septembrie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios
administrativ și fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 03 mai 2011.