ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3054/2012

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentin

ța penală nr. 56 din 19 aprilie 2012, Curtea de Apel Bacău - secția penală, cauze minori și familie, în baza art. 278 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul B.C. împotriva rezoluției nr. 427/P/2011 din 8 decembrie 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, menținând soluția din rezoluția atacată.

Pentru a se pronun

ța astfel, prima instanță a reținut, în esență că, la data de 17 iunie 2011, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău plângerea numitului B.C.

în care a solicitat a se efectua cercetări față de executor judecătoresc B.E.

, avocat D.E., judecător G.C.A., judecător P.C.N., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 246 C. pen.

În conținutul plângerii se precizează că în dosarul de executare aflat pe rolul biroului executorului judecătoresc B.E. din Moinești, s-a pus în executare în mod ilegal sentința penală nr. 526 din 26 noiembrie 2008 a Judecătoriei Moinești, deoarece a fost obligat în mod greșit la plata sumei de 700 lei în loc de 300 lei, la cererea avocatului D.E. și a numitului R.C.C.

De asemenea, petentul s-a ar

ătat nemulțumit de faptul că judecătorul

G.C.A. în același dosar de executare a încuviințat executarea

silită împotriva debitorului B.C. în baza sentinței penale nr. 526 din 26 noiembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Moinești în dosarul nr. 473/260/2008, iar judecătorul P.C.N. în dosarul civil nr. 1355/260/2010 al Judecătoriei Moinești, având ca obiect contestație la executare, l-a obligat la plata aceleiași sume de 700 lei.

B.C.

a mai precizat faptul că în sentința penală nr. 528 din 26 noiembrie 2008 a Judecătoriei Moinești, numele numitului R.C.C. este trecut R.C., iar magistrații în cauză și avocatul D.

E. ar fi trebuit să îndeplinească procedura îndreptării materiale.

Prin rezolu

ția nr. 427/P/2011 din 8 decembrie 2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc B.E., avocat D.E., și magistrații judecători G.C. și P.C.N. cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 246 C. pen.

Prin ordonan

ța nr. 51/II/2 /2012 din 27 ianuarie 2012 prim - procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău a dispus respingerea plângerii ca fiind nefondată.

Împotriva sentinței penale nr. 56 din 19 aprilie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie a declarat recurs petentul B.C.

La termenul de judecat

ă din data de 27 septembrie 2012, procurorul a invocat excepția inadmisibilității recursului.

Recursul este inadmisibil.

Analiz

ând sentința recurată prin prisma excepției invocate, Înalta Curte constată că aceasta a fost pronunțată la data de 19 aprilie 2012, după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, la data de 26 noiembrie 2010.

Potrivit dispozi

țiilor art. XXIV alin. (1) din această lege „hotărârile: pronunțate în cauzele penale înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul". Per a contrario, hotărârilor pronunțate în cauzele penale după intrarea în vigoare a acestei legi le vor fi

aplicabile dispozițiile noii legi, inclusiv în ceea ce privește calea de atac.

Sub acest ultim aspect, din examinarea dispozi

țiilor Legii nr. 202/2010 se poate observa că alin. (10) al art. 278

1

C. proc. pen. a fost modificat prin art. XVIII în sensul ca „hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. (8) este definitivă".

Ca atare, cum sentin

ța recurată a fost pronunțată sub imperiul noii legii care prevede că hotărârea pronunțată de judecător în plângerea întemeiată pe dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen. este definitivă, cum de altfel era menționat și în dispozitivul

hotărârii, văzând și dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. a), teza a II-a C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta nu mai putea fi atacată cu recurs, astfel că va respinge recursul ca

inadmisibil, iar în baza art. 192 alin. (2) din același cod va obliga recurentul la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul B.C. împotriva sentinței penale nr. 56 din 19 aprilie 2012 a Curții de Apel Bacău – secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurentul petent la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27 septembrie 2012.