ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5508/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Sesizarea instanței de fond. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, la data de 29 iulie 2009, Consiliul Județean Mehedinți a solicitat ca, în temeiul dispozițiilor art. 403 alin. (4) coroborate cu cele ale art. 300 alin. (2) C. proc. civ., să se dispună suspendarea provizorie a sentinței nr. 2246 din 8 iulie 2009 a Tribunalului Mehedinți, secția comercială și de contencios, administrativ și fiscal, până la soluționarea cererii de suspendare, formulată în cadrul recursului, ce constituie obiectul Dosarului nr. 5139/101/2009.

În motivarea cererii, Consiliul Județean Mehedinți a arătat că există motive urgente și întemeiate care impun suspendarea hotărârii din 9 martie 2009 și a hotărârii din 9 martie 2009 adoptate de Consiliul Județean Mehedinți, până la pronunțarea unei hotărâri definitive și irevocabile asupra cererii principale, întrucât măsura dispusă de instanța de judecată determină imposibilitatea obiectivă de a se desfășura activitatea Consiliului Județean Mehedinți. A susținut că, prin suspendarea executării celor două hotărâri ale consiliului județean, N.L.G. se consideră îndreptățit să participe și să-și exprime votul la ședințele consiliul județean sau în cadrul comisiilor din care făcea parte, în calitate de consilier județean, generând astfel tensiuni și posibilitatea ca hotărârile adoptate cu votul acestuia să fie susceptibile de contestații, în cazul respingerii acțiunii în anulare sau a cererii de suspendare a H.C.J.

din 2009, fapt ce ar conduce la perturbarea întregii activități a Consiliului Județean Mehedinți. Apreciază ca, în contextul celor prezentate trebuie să primeze interesul general și nu interesul personal, motiv pentru care se solicită suspendarea provizorie a executării sentinței recurate. Pârâtul N.L.G. a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. (4) C. proc. civ. raportat la art. 16, art. 21, art. 24 și art. 129 din Constituția României, solicitând totodată instanței sesizarea Curții Constituționale, în vederea soluționării excepției invocate, precum și suspendarea judecării cauzei până la soluționarea excepției. 2. Soluția instanței fond. Prin încheierea nr. 13 în camera de consiliu din 30 iulie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția contencios, administrativ și fiscal, instanța a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. (4) C. proc.

civ., formulată de pârâtul N.L.G. A admis cererea de suspendare provizorie formulată de reclamantul Consiliul Județean Mehedinți și a dispus suspendarea provizorie a executării sentinței din 8 iulie 2009 a Tribunalului Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ, până la soluționarea cererii de suspendare formulată în Dosarul nr. 5139/101/2009 al Curții de Apel Craiova. Încheierea s-a dat fără cale de atac. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a apreciat, cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 403 alin. (4) C. proc. civ. formulată de pârâtul N.L.G.

că, având caracterul unui incident procedural care în mod obligatoriu trebuie dezbătută în contradictoriu cu toate părțile din proces, părți care trebuie legal citate pentru a avea posibilitatea de a pune concluzii asupra excepției, nu poate fi invocată în cadrul unei proceduri necontencioase, cum este cererea de suspendare provizorie, procedură specială reglementată de dispozițiile art. 338 alin. (2) și art. 339 C. proc. civ. În acest context, formularea unei cereri cu caracter contencios, cum este cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate în cadrul unei proceduri esențialmente necontencioase este neîntemeiată, fiind respinsă potrivit art. 335 și 338 alin. (1) C. proc.

civ. A mai precizat că dispozițiile art. 403 alin. (4) C. proc. civ., referitoare la lipsa oricărei căi de atac împotriva încheierii prin care se dispune cererea de suspendare trebuie interpretate în sensul celor reținute de către instanță, astfel că exercitarea vreunei căi de atac împotriva încheierii instanței este incompatibilă cu cererea prin care se tinde la suspendarea cursului judecării în vederea soluționării unei excepții de neconstituționalitate, datorită caracterului de urgență care-l impune suspendarea provizorie a executării silite. În ce privește cererea de suspendare provizorie a executării sentinței din 8 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, instanța de fond a reținut că prin H.C.J.

Mehedinți nr. 8/2009 adoptată în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (2) lit. h) coroborate cu art. 12 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul membrilor aleși s-a luat act de pierderea calității de membru P.S.D. a lui N.L.G. și s-a constatat încetarea de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului de consilier județean a acestuia, declarându-se vacant, mandatul de consilier județean. Prin H.C.J. Mehedinți nr. 9/2009 s-a validat mandatul de consilier județean al lui C.C., înscris pe lista de supleanți a P.S.D. Instanța de fond a mai reținut că hotărârea de excludere din partid a pârâtului N.L.G. concretizată prin decizia din 2 martie 2009 emisă de P.S.D. Biroul Permanent Național, nu a fost revocată și nici anulată, așa cum reiese din adresa din 29 aprilie 2009 emisă de C.N.A.I.M.

prin care s-a respins plângerea formulată de N.L. împotriva deciziei din 2 martie 2009. Astfel, demersul Consiliului Județean Mehedinți de a adopta hotărârea din 9 martie 2009 s-a întemeiat în mod corect pe dispozițiile art. 9 alin. (2) lit. h) și art. 12 din Legea nr. 393/2004. În fine, instanța de fond a precizat că în cadrul procedurii de suspendare a executării actului administrativ nu poate fi prejudecat fondul litigiului, instanța având doar posibilitatea de a efectua o cercetare sumară a aparenței dreptului, și a apreciat că în speță, nu poate fi reținută ca îndeplinită condiția cazului bine justificat și nici aceea a pagubei iminente, impuse de dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată.

Cazul bine justificat nu poate fi argumentat prin invocarea unor aspecte ce țin de legalitatea actului administrativ, întrucât acestea vizează fondul actului, aspect analizat în cadrul acțiunii în anulare, iar suspendarea executării celor două hotărâri ar echivala practic cu păstrarea calității de consilier juridic al pârâtului, cu toate prerogativele recunoscute de lege. Instanța de fond a avut în vedere și faptul că, anterior acestui litigiu, s-a soluționat irevocabil, în sensul respingerii, o altă cerere de suspendare a acelorași hotărâri, iar potrivit art. 14 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 modificată, nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare, succesive pentru aceleași motive, fiind vorba, în speță, de încheierea nr. 6/05.2009 a Tribunalului Mehedinți, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 2912 din 11 iunie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Craiova.

3. Calea de atac. Împotriva încheierii din 30 iunie 2009 a Curții de Apel Craiova a formulat recurs pârâtul N.L.G., solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond pentru soluționarea cererii de sesizare. În motivele de recurs se arată că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 și ale art. 137 din C. proc. civ. atunci când a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată.

Se arată că pentru a fi admisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate trebuie îndeplinite următoarele condiții: - excepția să fie invocată de una dintre părțile litigiului dedus judecății; - excepția să vizeze o lege sau o ordonanță care este în vigoare; - dispoziția respectivă nu a fost constatată ca fiind neconstituțională printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale; - dispoziția invocată are legătură cu soluționarea cauzei, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acesteia. În speță, recurentul consideră că sunt îndeplinite toate aceste condiții și, de aceea, cererea de sesizare a Curții Constituționale era admisibilă. Este criticată soluția instanței de fond și pentru că a soluționat cererea de sesizare a Curții Constituționale prin aceeași încheiere prin care a soluționat fondul cauzei și au fost nesocotite dispozițiile art. 137 C. proc.

civ. pentru că nu a fost soluționată cu prioritate cererea de sesizare, mai ales că legea prevede dispoziții derogatorii de la dreptul comun în ceea ce privește termenul și condițiile de exercitare a recursului împotriva hotărârii de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale. 4. Soluția instanței de recurs.

După examinarea motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente: Dosarul nr. 2205/54/2009 al Curții de Apel Craiova, secția contencios, administrativ și fiscal, a avut ca obiect cererea de suspendare provizorie a sentinței nr. 2246 din 8 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția contencios, administrativ și fiscal până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul recursului ce formează obiectul Dosarului nr. 5139/101/ 2009. Prin încheierea nr. 13 din 30 iulie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal s-a dispus suspendarea provizorie a executării sentinței nr. 2246 din 8 iulie 2009 a Tribunalului Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ, până la soluționarea cererii de suspendare formulată în Dosarul nr. 5139/101/2009 al Curții de Apel Craiova.

Prin aceeași încheiere a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. (4) C. proc. civ. formulată de pârâtul N.L.G. În prezenta cauză este recurată numai soluția în privința modului de soluționare a cererii de sesizare a Curții Constituționale. Dispozițiile art. 403 alin. (4) C. proc. civ., a căror excepție de neconstituționalitate a fost invocată, se aplică în completarea prevederilor art. 300 alin. (3) C. proc. civ. și se referă la procedura de suspendare provizorie a executării hotărârii de către instanța de recurs, până la soluționarea cererii de suspendare de către aceeași instanță. Așa cum s-a arătat și în motivele de recurs, una dintre condițiile care trebuiesc îndeplinite pentru a fi admisibilă o cerere de sesizare a Curții Constituționale este aceea ca dispoziția invocată să aibă legătură cu soluționarea cauzei.

Această condiție se referă la posibilitatea ca, în cadrul în care excepția de neconstituționalitate ar fi admisă, soluția instanței să fie influențată în mod determinant de această soluție. Însă, în cauză, prin încheierea nr. 14 din 11 august 2009 a Curții de Apel Craiova, secția contencios, administrativ și fiscal, a fost admisă cererea de suspendare formulată de Consiliul Județean Mehedinți și s-a dispus suspendarea executării sentinței nr. 2246 din 8.07.2009 a Tribunalului Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ până la soluționarea recursului ce face obiectul Dosarului nr. 5139/101/2009 al Curții de Apel Craiova.

Prin urmare, se poate considera că cererea de recurs a rămas fără obiect în condițiile în care s-a dispus suspendarea executării sentinței nr. 2246 din 8 iulie 2009 a Tribunalului Mehedinți, astfel că soluția instanței de fond nu ar putea să mai fie influențată, având în vedere că suspendarea a fost numai provizorie, până la soluționarea cererii de suspendare de către instanța de recurs, cerere care a fost soluționată. Pentru că este o excepție dirimantă, nu vor mai putea fi cercetate celelalte motive de recurs ce vizează cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată. De aceea, va fi respins recursul declarat în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, ca rămas fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de N.L.G. împotriva încheierii nr. 13 din 30 iulie 2009 pronunțată în Dosarul nr. 2205/54/2009 al Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca rămas fără obiect. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 decembrie 2009.