ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5508/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată

pe rolul Curții de Apel Craiova, la data de 29 iulie 2009, Consiliul Județean Mehedinți

a solicitat ca, în temeiul dispozițiilor art. 403 alin. (4) coroborate cu cele ale

art. 300 alin. (2) C. proc. civ., să se dispună suspendarea provizorie a sentinței

nr. 2246 din 8 iulie 2009 a Tribunalului Mehedinți, secția comercială și de contencios,

administrativ și fiscal, până la soluționarea cererii de suspendare, formulată în

cadrul recursului, ce constituie obiectul Dosarului nr. 5139/101/2009.

În motivarea cererii,

Consiliul Județean Mehedinți a arătat că există motive urgente și întemeiate care

impun suspendarea hotărârii din 9 martie 2009 și a hotărârii din 9 martie 2009 adoptate

de Consiliul Județean Mehedinți, până la pronunțarea unei hotărâri definitive și

irevocabile asupra cererii principale, întrucât măsura dispusă de instanța de judecată

determină imposibilitatea obiectivă de a se desfășura activitatea Consiliului Județean

Mehedinți.

A susținut că, prin suspendarea

executării celor două hotărâri ale consiliului județean, N.L.G. se consideră îndreptățit

să participe și să-și exprime votul la ședințele consiliul județean sau în cadrul

comisiilor din care făcea parte, în calitate de consilier județean, generând astfel

tensiuni și posibilitatea ca hotărârile adoptate cu votul acestuia să fie susceptibile

de contestații, în cazul respingerii acțiunii în anulare sau a cererii de suspendare

a H.C.J. din 2009, fapt ce ar conduce la perturbarea întregii activități a Consiliului

Județean Mehedinți.

Apreciază ca, în contextul

celor prezentate trebuie să primeze interesul general și nu interesul personal,

motiv pentru care se solicită suspendarea provizorie a executării sentinței recurate.

Pârâtul N.L.G. a invocat

excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. (4) C. proc.

civ. raportat la art. 16, art. 21, art. 24 și art. 129 din Constituția României,

solicitând totodată instanței sesizarea Curții Constituționale, în vederea soluționării

excepției invocate, precum și suspendarea judecării cauzei până la soluționarea

excepției.

Prin încheierea nr. 13

în camera de consiliu din 30 iulie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția contencios,

administrativ și fiscal, instanța a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale

cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403

alin. (4) C. proc. civ., formulată de pârâtul N.L.G.

A admis cererea de suspendare

provizorie formulată de reclamantul Consiliul Județean Mehedinți și a dispus suspendarea

provizorie a executării sentinței din 8 iulie 2009 a Tribunalului Mehedinți, secția

comercială și de contencios administrativ, până la soluționarea cererii de suspendare

formulată în Dosarul nr. 5139/101/2009 al Curții de Apel Craiova.

Încheierea s-a dat fără

cale de atac.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a apreciat, cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 403 alin. (4) C. proc. civ. formulată de pârâtul N.L.G. că, având caracterul

unui incident procedural care în mod obligatoriu trebuie dezbătută în contradictoriu

cu toate părțile din proces, părți care trebuie legal citate pentru a avea posibilitatea

de a pune concluzii asupra excepției, nu poate fi invocată în cadrul unei proceduri

necontencioase, cum este cererea de suspendare provizorie, procedură specială reglementată

de dispozițiile art. 338 alin. (2) și art. 339 C. proc. civ.

În acest context, formularea

unei cereri cu caracter contencios, cum este cererea de sesizare a Curții Constituționale

cu soluționarea excepției de neconstituționalitate în cadrul unei proceduri esențialmente

necontencioase este neîntemeiată, fiind respinsă potrivit art. 335 și 338 alin.

(1) C. proc. civ.

A mai precizat că dispozițiile

art. 403 alin. (4) C. proc. civ., referitoare la lipsa oricărei căi de atac împotriva

încheierii prin care se dispune cererea de suspendare trebuie interpretate în sensul

celor reținute de către instanță, astfel că exercitarea vreunei căi de atac împotriva

încheierii instanței este incompatibilă cu cererea prin care se tinde la suspendarea

cursului judecării în vederea soluționării unei excepții de neconstituționalitate,

datorită caracterului de urgență care-l impune suspendarea provizorie a executării

silite.

În ce privește cererea

de suspendare provizorie a executării sentinței din 8 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul

Mehedinți, instanța de fond a reținut că prin H.C.J. Mehedinți nr. 8/2009 adoptată

în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (2) lit. h) coroborate cu art. 12 din

Legea nr. 393/2004 privind Statutul membrilor aleși s-a luat act de pierderea calității

de membru P.S.D. a lui N.L.G. și s-a constatat încetarea de drept înainte de expirarea

duratei normale a mandatului de consilier județean a acestuia, declarându-se vacant,

mandatul de consilier județean.

Prin H.C.J. Mehedinți

nr. 9/2009 s-a validat mandatul de consilier județean al lui C.C., înscris pe lista

de supleanți a P.S.D.

Instanța de fond a mai

reținut că hotărârea de excludere din partid a pârâtului N.L.G. concretizată prin

decizia din 2 martie 2009 emisă de P.S.D. Biroul Permanent Național, nu a fost revocată

și nici anulată, așa cum reiese din adresa din 29 aprilie 2009 emisă de C.N.A.I.M.

prin care s-a respins plângerea formulată de N.L. împotriva deciziei din 2

martie 2009.

Astfel, demersul Consiliului

Județean Mehedinți de a adopta hotărârea din 9 martie 2009 s-a întemeiat în mod

corect pe dispozițiile art. 9 alin. (2) lit. h) și art. 12 din Legea nr. 393/2004.

În fine, instanța de fond

a precizat că în cadrul procedurii de suspendare a executării actului administrativ

nu poate fi prejudecat fondul litigiului, instanța având doar posibilitatea de a

efectua o cercetare sumară a aparenței dreptului, și a apreciat că în speță, nu

poate fi reținută ca îndeplinită condiția cazului bine justificat și nici aceea

a pagubei iminente, impuse de dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,

modificată.

Cazul bine justificat

nu poate fi argumentat prin invocarea unor aspecte ce țin de legalitatea actului

administrativ, întrucât acestea vizează fondul actului, aspect analizat în cadrul

acțiunii în anulare, iar suspendarea executării celor două hotărâri ar echivala

practic cu păstrarea calității de consilier juridic al pârâtului, cu toate prerogativele

recunoscute de lege.

Instanța de fond a avut

în vedere și faptul că, anterior acestui litigiu, s-a soluționat irevocabil, în

sensul respingerii, o altă cerere de suspendare a acelorași hotărâri, iar potrivit

art. 14 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 modificată, nu pot fi formulate mai multe

cereri de suspendare, succesive pentru aceleași motive, fiind vorba, în speță, de

încheierea nr. 6/05.2009 a Tribunalului Mehedinți, rămasă irevocabilă prin decizia

nr. 2912 din 11 iunie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Craiova.

Împotriva încheierii din

30 iunie 2009 a Curții de Apel Craiova a formulat recurs pârâtul N.L.G., solicitând

admiterea recursului, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare

instanței de fond pentru soluționarea cererii de sesizare.

În motivele de recurs

se arată că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile art. 29 din Legea

nr. 47/1992 și ale art. 137 din C. proc. civ. atunci când a apreciat că în cauză

nu sunt îndeplinite condițiile de sesizare a Curții Constituționale cu excepția

de neconstituționalitate invocată.

Se arată că pentru a fi

admisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate

trebuie îndeplinite următoarele condiții:

- excepția să fie invocată

de una dintre părțile litigiului dedus judecății;

- excepția să vizeze o

lege sau o ordonanță care este în vigoare;

- dispoziția respectivă

nu a fost constatată ca fiind neconstituțională printr-o decizie anterioară a Curții

Constituționale;

- dispoziția invocată

are legătură cu soluționarea cauzei, în orice fază a litigiului și oricare ar fi

obiectul acesteia.

În speță, recurentul consideră

că sunt îndeplinite toate aceste condiții și, de aceea, cererea de sesizare a Curții

Constituționale era admisibilă.

Este criticată soluția

instanței de fond și pentru că a soluționat cererea de sesizare a Curții Constituționale

prin aceeași încheiere prin care a soluționat fondul cauzei și au fost nesocotite

dispozițiile art. 137 C. proc. civ. pentru că nu a fost soluționată cu prioritate

cererea de sesizare, mai ales că legea prevede dispoziții derogatorii de la dreptul

comun în ceea ce privește termenul și condițiile de exercitare a recursului împotriva

hotărârii de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale.

recurs.

După examinarea motivelor

de recurs invocate, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge

recursul declarat pentru următoarele considerente:

Dosarul nr. 2205/54/2009

al Curții de Apel Craiova, secția contencios, administrativ și fiscal, a avut ca

obiect cererea de suspendare provizorie a sentinței nr. 2246 din 8 iulie 2009 pronunțată

de Tribunalul Mehedinți, secția contencios, administrativ și fiscal până la soluționarea

cererii de suspendare formulată în cadrul recursului ce formează obiectul Dosarului

nr. 5139/101/ 2009.

Prin încheierea nr. 13

din 30 iulie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal

s-a dispus suspendarea provizorie a executării sentinței nr. 2246 din 8 iulie 2009

a Tribunalului Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ, până

la soluționarea cererii de suspendare formulată în Dosarul nr. 5139/101/2009 al

Curții de Apel Craiova.

Prin aceeași încheiere

a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției

de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. (4) C. proc. civ. formulată

de pârâtul N.L.G.

În prezenta cauză este

recurată numai soluția în privința modului de soluționare a cererii de sesizare

a Curții Constituționale.

Dispozițiile art. 403

alin. (4) C. proc. civ., a căror excepție de neconstituționalitate a fost invocată,

se aplică în completarea prevederilor art. 300 alin. (3) C. proc. civ. și se referă

la procedura de suspendare provizorie a executării hotărârii de către instanța de

recurs, până la soluționarea cererii de suspendare de către aceeași instanță.

Așa cum s-a arătat și

în motivele de recurs, una dintre condițiile care trebuiesc îndeplinite pentru a

fi admisibilă o cerere de sesizare a Curții Constituționale este aceea ca dispoziția

invocată să aibă legătură cu soluționarea cauzei. Această condiție se referă la

posibilitatea ca, în cadrul în care excepția de neconstituționalitate ar fi admisă,

soluția instanței să fie influențată în mod determinant de această soluție.

Însă, în cauză, prin încheierea

nr. 14 din 11 august 2009 a Curții de Apel Craiova, secția contencios, administrativ

și fiscal, a fost admisă cererea de suspendare formulată de Consiliul Județean Mehedinți

și s-a dispus suspendarea executării sentinței nr. 2246 din 8.07.2009 a Tribunalului

Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ până la soluționarea

recursului ce face obiectul Dosarului nr. 5139/101/2009 al Curții de Apel Craiova.

Prin urmare, se poate

considera că cererea de recurs a rămas fără obiect în condițiile în care s-a dispus

suspendarea executării sentinței nr. 2246 din 8 iulie 2009 a Tribunalului Mehedinți,

astfel că soluția instanței de fond nu ar putea să mai fie influențată, având în

vedere că suspendarea a fost numai provizorie, până la soluționarea cererii de suspendare

de către instanța de recurs, cerere care a fost soluționată.

Pentru că este o excepție

dirimantă, nu vor mai putea fi cercetate celelalte motive de recurs ce vizează cererea

de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată.

De aceea, va fi respins

recursul declarat în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea

nr. 554/2004, ca rămas fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de N.L.G. împotriva încheierii nr. 13 din 30 iulie 2009 pronunțată în Dosarul

nr. 2205/54/2009 al Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal,

ca rămas fără obiect.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 2 decembrie 2009.