ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

Sursă originală

ÎCCJ 10.03.2015

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1080/2015

HOTĂRÂRE

10.03.2015

CAMERĂ

contencios

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1080/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Decizia nr. 1080/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 21 mai 2012 și înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova sub nr. x/54/2012, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta B. solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună anularea Raportului de evaluare nr. 25551/G/II din 09 mai 2012, emis de pârâtă.

În motivarea acțiunii, a susținut că în mod greșit s-a apreciat, de către B. că, în calitate de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Mehedinți reclamantul nu a respectat regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă, deoarece a participat la deliberarea și adoptarea Hotărârilor nr. 48 din 28 octombrie 2008 și nr. 104 din 31 august 2009.

Cu privire la Hotărârea nr. 104/2009 reclamantul a precizat că aspectele sesizate și analizate de B., au fost soluționate definitiv și irevocabil de către instanțele judecătorești.

Cu privire la Hotărârea Consiliului Județean Mehedinți nr. 48 din 28 octombrie 2008 a arătat faptul că acestea s-au finalizat numai și numai din prisma celor comunicate de Consiliul Județean Mehedinți fără a se mai face și alte cercetări.

A apreciat că documentele comunicate și analizate s-au întocmit de către Consiliul Județean Mehedinți special pentru a se reține asupra reclamantului o stare de incompatibilitate iar raportul nu arată situația de fapt și de drept la momentul emiterii hotărârilor.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, coroborat cu prevederile art. 8 alin. (1) din legea nr. 554/2004.

La data de 12 septembrie 2012 pârâta B. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

Prin sentința

nr. 212 din 21 mai 2013 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B.; s-a anulat Raportul de evaluare nr. 25551/G/II din 09 mai 2012, întocmit de B.; a fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 1.000 lei cheltuieli de judecată.

A reținut Curtea de apel că raportul de evaluare a fost comunicat reclamantului la data de 14 mai 2012, cu confirmare de primire (fila nr. 307 din dosar), astfel cum rezultă din adresa nr. 25638/G/II din 19 mai 2012 (fila nr. 306 din dosar), fiind respectat termenul de 5 zile de la finalizare impus de dispozițiile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, astfel că nu este susținută încălcarea dispozițiilor art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010.

Referitor la constatările din cuprinsul raportului de evaluare, ce vizează identificarea unor elemente de nerespectare a regimului juridic al conflictelor de interese, s-a apreciat că acestea sunt nefondate.

Astfel, s-a reținut că reclamantul a fost validat consilier județean la data de 27 iunie 2008, potrivit Hotărârii nr. 2/II din 27 iunie 2008 (adresa din 03 ianuarie 2012 emisă de Consiliul Județean Mehedinți - fila nr. 107 din dosar), acesta deținând și calitatea de asociat în cadrul SC C. SRL începând cu data de 02 aprilie 2007.

În ceea ce privește Hotărârea nr. 48 din 28 octombrie 2008, emisă de Consiliul Județean Mehedinți prin care s-a aprobat închirierea unui teren în suprafață de 250 mp, situat în incinta Spitalului de Urgență Dr. Tr. Severin pentru amplasarea unor tonete în care să se distribuie produse de strictă necesitate bolnavilor (art. 1), s-a reținut că aceasta cuprinde dispoziții generale referitoare la aprobarea închirierii unui teren, închiriere ce urma să fie realizată prin licitație, organizată în condițiile legii, de către Spitalul Județean de Urgență Dr. Tr. Severin.

În privința contractului de închiriere din 20 noiembrie 2008, contract la care se face referire de către B. în raportul de evaluare contestat, a constatat prima instanță că nu există identitate între terenul ce face obiectul închirierii aprobate prin Hotărârea Consiliului Județean nr. 48/2008 și cel al contractului de închirie, întrucât la baza acestuia au stat Hotărârea Consiliului Județean nr. 113/2007 și Hotărârea Consiliului Județean nr. 36/2007 și nu Hotărârea Consiliului Județean nr. 48/2008.

De asemenea, s-a reținut că în privința contractului de închiriere din 2008 s-a pronunțat anterior instanța judecătorească, prin sentință devenită irevocabilă (sentința nr. 2872 din 26 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în Dosarul nr. x/101/2009, irevocabilă prin Decizia nr. 2492 din 2 noiembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Craiova), în sensul anulării Ordinului nr. 253/2009 emis de Prefectul Județului Mehedinți, ordin prin care se constatase încetarea de drept a mandatului de consilier județean al reclamantului, statuându-se cu putere de lucru judecat că nu a existat conflict de interese la momentul încheierii contractului de închiriere mai sus menționat.

Față de dispozițiile art. 70 din Legea nr. 161/2003 și art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 s-a apreciat că nu s-a făcut dovada că la momentul adoptării Hotărârii Consiliului Județean nr. 48/2008 reclamantul a avut un interes personal de natură a influența îndeplinirea atribuțiilor legale ce îi reveneau în calitate de consilier județean.

În ceea ce privește Hotărârea nr. 104 din 31 august 2009, s-a reținut că prin aceasta Consiliul Județean Mehedinți s-a aprobat trecerea din domeniul public în domeniul privat al județului Mehedinți a unor spații din ambulatoriul de specialitate (Policlinica Județeană Drobeta Turnu Severin) și a terenurilor aferente.

De asemenea, s-a reținut că s-a aprobat și vânzarea spațiilor prevăzute la art. 1 și a terenurilor aferente, conform prevederilor O.U.G. nr. 68/2008 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a Statului sau a unităților administrativ teritoriale cu destinație de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activitățile conexe actului medical și ale O.U.G. nr. 34/2006.

A constatat prima instanță că această hotărâre cuprinde dispoziții cu caracter general referitoare la vânzarea spațiilor din Ambulatoriul de specialitate cu respectarea dispozițiilor art. 3 alin. (3) și art. 4 alin. (1) din O.U.G nr. 68/2008, astfel că nu a fost aprobată vânzarea acestor spații către SC C. SRL.

A fost avut in vedere și contractul de vânzare - cumpărare din 30 martie 2010 precum și actele ce au stat la baza încheierii acestuia, concluzionându-se că vânzarea s-a făcut cu destinația de cabinete medicale și nu direct ca spații către SC C. SRL.

S-a apreciat că la momentul adoptării Hotărârii Consiliului Județean nr. 104/2009 a Consiliului Județean Mehedinți nu s-a făcut dovada interesului personal al reclamantului în problema supusă dezbaterii consiliului județean, această împrejurare făcând obiectul Dosarelor penale nr. x/101/2010 și nr. x/P/2010 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, fiind emisă rezoluția prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de reclamant.

În ceea ce privește cererea reclamantului privind acordarea cheltuielilor de judecată, respectiv onorariu de avocat, în cuantum de 2.500 lei, Curtea a făcut aplicarea dispozițiilor art. 274 alin. (3) din C. proc. civ.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta B., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Motivele de recurs se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. încadrându-se interpretarea greșită a situației de fapt și a probelor administrate în raport de obiectul acțiunii - Raportul de evaluare nr. 25551/GII din 9 mai 2012 și aplicarea greșită a legii în ceea ce privește soluția de admitere a acțiunii și de anulare a raportului de evaluare contestat prin care se reținuse existența situației de conflict de interese în ceea ce-l privește pe reclamantul-intimat care în opinia recurentei-pârâte a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese întrucât a participat la adoptarea hotărârilor de consiliu județean prin care s-a aprobat închirierea și ulterior vânzarea cumpărarea unor spații de către SC C. SRL societate în care reclamantul-intimat deține calitatea de asociat.

În cadrul motivelor de recurs recurenta-pârâtă arată că în mod greșit prima instanță a apreciat că în cauză nu a existat conflict de interese în sensul dispozițiilor art. 70 din Legea nr. 161/2003 în sensul existenței situației în care persoana ce exercita o demnitate publică în cauză reclamantul care a deținut în perioada 2007 data efectiv, raport de evaluare 9 mai 2012 calitatea de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Mehedinți a avut interes personal de natură patrimonială, care ar fi putut influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor ce îi reveneau în calitate de ales local în participarea și votarea unor hotărâri de Consiliu Județean Mehedinți nr. 48 din 28 octombrie 2008 și respectiv nr. 104 din 31 august 2009 prin care s-a aprobat închiderea și ulterior vânzarea a două corpuri de clădire situate din municipiul Drobeta Turnu Severin județul Mehedinți către SC C. SRL, solicitate în care reclamantul-intimat are calitatea de asociat fapt necontestat de către reclamantul-intimat.

Se arată în cadrul motivelor de recurs că prima instanță a interpretat și aplicat greșit dispozițiile art. 46 alin. (1) și (2) din Legea nr. 215/2001 și respectiv dispozițiile art. 1, 47 și 75 lit. a) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali dispoziții care îi obligă pe aleșii locali să se abțină și să nu ia parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor consiliului local sau județean în cazul în care există un interes personal sau pentru soț, soție opinii sau rude până la gradul IV inclusiv în problema supusă dezbaterilor Consiliului local sau județean.

Recurenta-pârâtă arată că în mod greșit prima instanță a apreciat că nu există conflict de interese în ceea ce privește adoptarea Hotărârilor nr. 48 din 28 octombrie 2008 și respectiv 104 din 31 august 2009 apreciindu-se că prin Hotărârea nr. 48/2008 nu s-a aprobat închirierea spațiului de 250 mp către SC C. SRL iar în ceea ce privește Hotărârea nr. 104 din 31 august 2009, s-a apreciat greșit de instanța de fond că aceasta cuprinde dispoziții generale și că reclamantul-intimat nu a avut un interes personal în problema supusă dezbaterii respectiv aprobarea vânzării spațiilor proprietate privată a statului sau unităților administrativ teritoriale cu destinația de cabinete medicale conform O.U.G. nr. 68/2008.

La dosar recurenta-pârâtă a depus note scrise în care arată că în cuprinsul raportului de evaluare contestat s-a menționat din eroare că la baza încheierii contractelor de închiriere încheiate între SC C. SRL și Consiliul Județean Mehedinți a stat Hotărârea nr. 48/2008 în loc de Hotărârea Consiliului Județean nr. 36/2007 și nr. 113/2007. Ulterior a fost adoptată Hotărârea Consiliului Județean nr. 104/2009, hotărâre care a stat la baza contractului de vânzare din 30 martie 2010 prin care Consiliul Județean Mehedinți a vândut către societatea în care reclamantul-intimat deținea calitatea de acționar, spațiul pe care-l deținea cu chirie în suprafață de 425 mp situată la parterul Policlinicii Județene Mehedinți din Drobeta Turnu Severin. Se apreciază că reclamantul-intimat a încălcat dispozițiile art. 77 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 393/2004, fiind aplicabile în cauză dispozițiile art. 75 lit. b) și c) din Legea nr. 393/2004.

Se solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii și menținerii ca legal a raportului de evaluare nr. 25551/G/II din 9 mai 2011.

La dosar intimatul-reclamant a depus întâmpinare și concluzii scrise solicitând respingerea recursului ca nefondat apreciindu-se nelegalitatea raportului de evaluare și legalitatea soluției dispuse de prima instanță care a anulat raportul de evaluare apreciindu-se că în raport de ambele Hotărâri adoptate nr. 48/2008 și nr. 104 din 31 august 2009 nu s-a probat existența unui conflict de interese în sensul dispozițiilor art. 70 din Legea nr. 161/2003 și încălcarea dispozițiilor art. 46 alin. (1) și (2) din Legea nr. 215/2001.

Analizând recursul declarat, în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat în cauză fiind îndeplinite condițiile motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în ceea ce privește soluția de admitere a acțiunii și de anulare a Raportului de evaluare nr. 2551/G/II din 9 mai 2012.

În fapt Curtea constată următoarele:

Reclamantul-intimat A. a fost verificat de către recurenta-pârâtă în calitatea sa de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Mehedinți, calitate deținută în perioada 2008 - prezent (data întocmirii raportului de evaluare 9 mai 2012) sub aspectul existenței sau nu a unui eventual conflict de interese în sensul dispozițiilor art. 70 și 71 din Legea nr. 161/2003.

Situația sesizată, privea participarea reclamantului-intimat la deliberarea și adoptarea Hotărârilor Consiliului Județean Mehedinți nr. 48 din 28 octombrie 2008 și a Hotărârii nr. 104/31 august 2009 prin care autoritatea emitentă, din care făcea parte și reclamantul-pârât în calitate de consilier județean a aprobat încheierea unui contract de închiriere din 20 noiembrie 2008, trecerea din domeniul public în domeniul privat și ulterior vânzarea în baza contractului de vânzare cumpărare din 30 martie 2010 către SC C. SRL societate în care reclamantul deține calitatea de asociat a două corpuri de clădire și a terenului aferent situate în Municipiul Drobeta Turnu Severin județul Mehedinți.

Curtea apreciază că în mod greșit prima instanță a anulat raportul de evaluare, reținând că nu există conflict de interese în sensul dispozițiilor art. 70 și 71 din Legea nr. 161/2003 în ceea ce-l privește pe reclamant, care, fapt necontestat are calitatea de asociat la SC C. SRL de la data de 2 aprilie 2007 cu o cotă de 95% din capitalul social.

Reclamantul-intimat a participat și a votat Hotărârea nr. 104 din 31 august 2009 adoptată de Consiliul Județean Mehedinți prin care s-a aprobat trecerea din domeniul public în domeniul privat al Județului Mehedinți a unor spații din ambulatoriu de specialitate Policlinica Județeană Drobeta Turnu Severin și a terenurilor aferente.

Prin aceeași hotărâre s-a aprobat și vânzarea spațiilor prevăzute la art. 1 și a terenurilor aferente conform art. 3 O.U.G. nr. 68/2008, vânzarea făcându-se cu destinația de cabinete medicale. Ulterior având ca bază legală Hotărârea nr. 104/2009 spațiul cu destinație de cabinet medical deținut în baza contractului de închiriere din 20 noiembrie 2006 de către SC C. SRL a fost vândut către această societate la care reclamantul deținea calitatea de asociat, în baza O.U.G. nr. 68/2008.

Curtea în raport de această situație de fapt apreciază că în cauză există conflict de interese în raport de dispozițiile art. 70-71 din Legea nr. 161/2003 în raport de Hotărârea nr. 104/2009 a Consiliului Județean Mehedinți, adoptată în ședința din 31 august 2009 la care a participat și votat reclamantul-intimat în calitate de consilier județean.

Potrivit art. 70 din Legea nr. 161/2003 prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o autoritate publică sau o funcție publică are interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor ce îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.

În ședința din 31 august 2008 Consiliul Județean Mehedinți a participat și a votat reclamantul în calitatea sa consilier județean Hotărârea nr. 104 din 31 august 2009 care la art. 2 a aprobat vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ teritoriale cu destinație de cabinete medicale conform O.U.G. nr. 68/2008 și O.U.G. nr. 34/2006.

Curtea nu va reține caracterul general al acestei hotărâri apreciat de prima instanță și faptul că nu prin această hotărâre societatea SC C. SRL, în care reclamantul deține 95% din capitalul social, a obținut ca urmare a contractului de vânzare cumpărare din 30 martie 2010 spațiul din cadrul Policlinicii.

În opinia Curții în cauză prin participarea reclamantului-intimat la emiterea acestei hotărâri sunt încălcate dispozițiile art. 46 din Legea nr. 215/2001 în sensul că nimeni nu poate lua parte la deliberare și dezbaterea hotărârilor consiliului local/județean care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude de până la gradul IV inclusiv are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii.

În cauză Curtea apreciază că reclamantul-intimat avea în ceea ce privește dezbaterea și adoptarea Hotărârii nr. 104/2009 un interes patrimonial direct față de faptul că această hotărâre a aprobat posibilitatea vânzării cumpărării în baza O.U.G. nr. 68/2008 și O.U.G. nr. 34/2006 a spațiilor cu destinație de cabinete medicale deținute anterior cu chirie de către societățile îndreptățite. Iar printre aceste societății, îndreptățite și care a cumpărat spațiul în baza O.U.G. nr. 68/2008 s-a aflat SC C. SRL societate la care reclamantul în calitate sa de consilier județean avea calitatea de asociat, deținând conform actului constitutiv al societății 95% din capitalul social. Iar această societate ulterior emiterii Hotărârii nr. 104/2009, la data de 30 martie 2010, în baza O.U.G. nr. 68/2008 și-a exercitat dreptul de preemțiune rezultat din calitatea sa de chiriaș și a cumpărat spațiul cu destinație de cabinet medical situat în Municipiul Drobeta Turnu Severin județul Mehedinți.

Fără a nega legalitatea înstrăinării către societatea SC C. SRL a spațiului din Drobeta Turnu Severin jud. Mehedinți, Curtea apreciază că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 70-71 din Legea nr. 161/2003 deoarece reclamantul-intimat avea un interes patrimonial în ceea ce privește adoptarea Hotărârii nr. 104/2009.

Interesul patrimonial rezultă din calitatea sa de asociat majoritar la SC C. SRL, societate care, în baza O.U.G. nr. 68/2008 a cumpărat spațiul cu destinație de cabinet medical la data de 30 martie 2010, ulterior emiterii Hotărârii nr. 104 din 31 august 2008. Chiar în condițiile în care Hotărârea nr. 104 din 31 august 2008 nu este menționată expres ca act care a stat la baza contractului de vânzare cumpărare încheiat de societatea la care reclamantul-intimat în calitate de consilier județean deținea calitatea de acționar majoritar, această hotărâre emisă de Consiliul Județean, cu participarea reclamantului-pârât, a reprezentat, alături de actele normative speciale, baza legală a înstrăinării către societate și posibilitatea concretă și legală pentru ca toate societățile care dețineau contracte de închiriere valabile, printre care și SC C. SRL să-și poată exercita dreptul de preemțiune și să poată cumpăra legal conform O.U.G. nr. 68/2008 spațiul cu destinație de cabinet medical. Reclamantul-intimat a participat la adoptarea Hotărârii nr. 104 din 31 august 2009 deși avea un interes patrimonial direct privind cumpărarea de către societatea la care era acționar, interes concretizat ulterior prin încheierea contractului de vânzare cumpărare din 30 martie 2010.

Cu privire la Hotărârea nr. 48/2008 a Consiliului Județean Mehedinți susținerile primei instanțe sunt corecte în sensul că nu a privit spațiul în litigiu și pe societatea comercială la care reclamantul avea calitatea de asociat majoritar și care a fost adoptată de Consiliul Județean Mehedinți și cu participarea reclamantului în calitate de consilier județean.

Spațiul în litigiul respectiv închirierea succesivă a celor două corpuri de clădire nu au făcut obiectul Hotărârii Consiliului Județean Mehedinți nr. 48/2008 ci altor două Hotărâri nr. 36 din 21 februarie 2007 și nr. 113 din 26 octombrie 2007, hotărâri care nu au fost analizate în raportul de evaluare contestat.

Curtea apreciază că această eroare cu privire la Hotărârea nr. 48/2008 nu atrage nelegalitate a raportului de evaluare, existența conflictului de interese urmând a fi reținută, din cauza acestor motive numai în ceea ce privește participarea reclamantului la adoptarea Hotărârii nr. 104 din 31 august 2009 și nu cu privire la Hotărârea nr. 48/2008.

Deși nu au făcut obiectul analizei raportului de evaluare, Curtea constată că prin cele două hotărâri anteriore emiterii Hotărârii nr. 104 din 31 august 2009 respectiv prin Hotărârii nr. 36/2007 și nr. 113/2007 societatea comercială SC C. SRL a devenit titulara contractelor de închiriere pentru cele două spații care ulterior au fost vândute în baza O.U.G. nr. 68/2008 și având ca temei Hotărârea Consiliului Județean Mehedinți nr. 104/2009 ca spații medicale societatea la care reclamantul-intimat deținea calitatea de acționar. Acesta deoarece calitatea de persoană îndreptățită a cumpăra spațiul conform O.U.G. nr. 68/2008 care avea un drept de preempțiune îl avea doar persoana societatea comercială titulară a unui contract de închiriere valabil pentru spațiul în litigiu cu condiția ca spațiul să fie proprietate privată a statului.

Prin Hotărârea nr. 36 și nr. 113/2007 societatea la care reclamantul are calitatea de acționar a dobândit calitatea de chiriaș, iar în baza Hotărârii Consiliului Județean nr. 104/2009 spațiile destinate vânzării au fost trecute din domeniul public în domeniul privat al statului și au putut forma obiectul aprobării spre vânzare în baza O.U.G. nr. 68/2008 și în baza O.U.G. nr. 34/2006.

În ceea ce privește autoritatea de lucru judecat invocată de către reclamant avându-se în vedere litigiile anterioare și soluțiile definitive pronunțate de organele de urmărire penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, Curtea apreciază că aceste hotărâri nu sunt opozabile în prezenta cauză.

Astfel, litigiile de contencios administrativ anterioare ale reclamantului-intimat care au avut ca obiect suspendarea și anularea hotărârilor emise de Consiliul Județean Mehedinți și de prefectul Județului Mehedinți nr. 140/2009 și respectiv Ordinele nr. 253/2009 și nr. 171 din 6 iulie 2010 au vizat verificarea unei pretinse incompatibilități a reclamantului în raport de dispozițiile art. 90 - 91 din Legea nr. 161/2003 și nu verificarea existenței unui conflict de interese în raport de dispozițiile art. 70-71 din Legea nr. 161/2003 verificare care formează obiectul prezentei cauze.

În consecință Curtea apreciază că hotărârile judecătorești pronunțate de instanțele de contencios administrativ competente Tribunalul Mehedinți și respectiv Curtea de Apel Craiova, având obiect, cauze și părți diferite nu au aplicabilitate în prezentul litigiu născut ca urmare a contestării raportului de evaluare emis de B. cu privire la verificarea existenței unui conflict de interese administrativ în sensul dispozițiilor art. 70-71 din Legea nr. 161/2003 art. 46 din Legea nr. 215/2001.

Pentru considerentele menționate în prezenta decizie, Curtea ca instanță de control judiciar a apreciat că sentința atacată prin care s-a anulat raportul de evaluare emis de recurenta-pârâtă este dată cu aplicarea greșită a legii deoarece în cauză în raport de emiterea Hotărârii nr. 104 din 31 august 2009 reclamantul-intimat s-a aflat în conflict de interese în sensul dispozițiile art. 70-71 din Legea nr. 161/2003.

Reclamantul-intimat în calitate de consilier județean a avut un interes patrimonial direct în ceea ce privește adoptarea Hotărârii nr. 104 din 31 august 2009 participând la elaborarea, deliberarea și adoptarea hotărârii, deși avea obligația conform art. 46 din Legea nr. 215/2001 să se abțină având în vedere calitatea de acționar majoritar la o societate comercială care a „beneficiat” ulterior emiterii de dispozițiile Hotărârea Consiliului Județean nr. 104/2004.

Aceasta deoarece prin art. 1 din Hotărârea nr. 104/2009 Consiliul Județean Mehedinți din care face parte și reclamantul în calitate de consilier județean, a aprobat trecerea domeniului public în domeniul privat al Județului Mehedinți a unor spații din ambulatoriu de specialitate Policlinica Județeană Drobeta Turnu Severin și a terenurilor aferente identificate conform schițelor din anexele 1-3 iar prin art. 2 a aceleiași hotărâri s-a aprobat vânzarea spațiilor proprietate privată a Consiliului Județea Mehedinți cu destinația de cabinete medicale conform O.U.G. nr. 68/2008 și O.U.G. nr. 34/20006.

Ulterior SC C. SRL, la care reclamantul-intimat avea calitatea de acționar majoritar 95% din părțile sociale, având calitatea de locator și cu drept de preempțiune asupra celor două corpuri de clădire situate în Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinți, a încheiat contract de vânzare cumpărare din 30 martie 2010 cu privire la acest spațiu, fiind justificat interesul patrimonial avut la data dezbaterii și adoptării Hotărârea Consiliului Județean nr. 104 din 31 august 2000, fiind încălcate astfel de către reclamant dispozițiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001. „Nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor Consiliului local care fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local”.

În ceea ce privește hotărârile pronunțate de organele de cercetare penală și de instanțele judecătorești competente sub aspectul verificării legalității soluțiilor penale dispuse Curtea constată următoarele:

Fapt de necontestat, în Dosarul penale nr. x/101/2010 și nr. x/P/2010 reclamantul a fost cercetat penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conflicte de interese prevăzute de art. 253

C. pen. Faptul că din punct de vedere al răspunderii penale s-a apreciat de organul de urmărire penală Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și ulterior de instanță că fapta penală nu există neputând fi antrenată forma de răspundere cea mai gravă, cea penală nu exclude verificarea existenței faptei de conflict de interese administrativ, răspunderea administrativă fiind diferită și distinctă de răspunderea penală.

Iar în prezenta cauză faptul că față de plângerea penală au fost aplicate dispozițiile art. 10 lit. a) C. pen. nu presupune o înlăturare a răspunderii administrative în condițiile în care la momentul adoptării Hotărârii Consiliului Județean nr. 104/2009 reclamantul-intimat s-a aflat în conflict de interese în sensul dispozițiilor art. 70-71 din Legea nr. 161/2003.

Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ. va admite recursul și va modifica sentința atacată în sensul că va respinge acțiunea reclamantului ca nefondată menținând ca legal emis Raportul de evaluare nr. 2551/G II din 9 mai 2012.