ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1398/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul M.A. a chemat în judecată C.J.P. Cluj, solicitând instanței ca în contradictoriu cu pârâta să dispună anularea hotărârii din 9 iulie 2007 emisă de aceasta din urmă, cu consecința recunoașterii în favoarea sa a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că împreună cu mama sa a fost nevoit să se refugieze ca urmare a persecuțiilor etnice din localitatea C.M. în localitatea C., județul Cluj, în luna septembrie 1940, unde mama sa s-a angajat ca menajeră la o familie de evrei, iar mai apoi în noiembrie 1940 au fost nevoiți să se refugieze și din localitatea C. în localitatea B.C.

și T., reîntoarcerea în localitatea de domiciliu având loc în cursul lunii martie a anului 1945. Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios, administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 504 din 22 octombrie 2007, a respins cererea formulată de reclamant, reținând că prin prisma actelor dosarului și probelor administrate, nu se poate reține calitatea acestuia de persoană persecutată din motive etnice în sensul art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000. Împotriva acestei sentințe considerată nelegală și netemeinică a declarat recurs reclamantul M.A. Înainte însă de a trece la analiza motivelor de recurs, Înalta Curte, constată că recursul nu a fost motivat în termenul prevăzut de lege.

Astfel, deși sentința atacată a fost comunicată recurentului la data de 15 noiembrie 2007 (fila 127 dosar fond) acesta a declarat recurs la data de 20 noiembrie 2007) dar nu a fost motivat în termen așa cum prevăd dispozițiile art. 303 alin. (1) și alin. (2) C. proc. civ. Într-adevăr, potrivit dispozițiilor art. 303 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar potrivit alin. (2) al aceluiași art. „termenul pentru depunerea motivelor, se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte”. Cum, nulitatea este o sancțiune procedurală care intervine în cazul actului de procedură care nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru validarea lui, Înalta Curte constată că nu au fost respectate dispozițiile procedurale privind motivarea recursului și pe cale de consecință va aplica sancțiunea prevăzută de art. 306 C. proc.

civ. și anume constatarea nulității recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de M.A. împotriva sentinței civile nr. 504 din 22 octombrie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios, administrativ și fiscal. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 aprilie 2008.