ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4301/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamanta SC I.D.C.

SA Voluntari a chemat în judecată pe pârâta A.N.R.E. pentru ca prin hotărârea ce

se va pronunța să se dispună suspendarea deciziei Președintelui A.N.R.E. nr.

834 din 25 martie 2010 până la soluționarea irevocabilă a plângerii ce face obiectul

Dosarului nr. 2925/2/2010.

În fapt, reclamanta a

arătat că la 26 martie 2010 i s-a comunicat decizia sus invocată, pe care o apreciază

nelegală, încălcând în mod flagrant drepturile de prestator de servicii în Ansamblul

rezidențial Class.

Decizia a fost emisă fără

consultarea sa, fără a fi sancționată ori avertizată asupra unor nereguli în alimentarea

cu energie electrică a Ansamblului Class și fără a se pune problema deconectării

Ansamblului rezidențial.

Prin sentința civilă

nr. 1856 din 21 aprilie 2010 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal a respins cererea de suspendare formulată de reclamanta

SC I.D.C. SA în contradictoriu cu pârâta A.N.R.E., ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această

soluție instanța de fond a reținut că deși a arătat că decizia contestată contravine

ordinului A.N.R.E. nr. 3/2007, reclamanta nu a arătat care sunt textele din ordinul

sus indicat care ar face să se considere decizia atacată ca nelegală.

S-a mai reținut că, faptul

că există o procedură privind modul de calcul a tarifului de distribuție, a tarifului

de retransmisie, nu interzice crearea unei situații noi, sau emiterea unui act administrativ

prin care să se permită consumatorilor să aleagă un alt furnizor de energie electrică

și că oricum aceste aspecte nu pot fi considerate ca împrejurări de fapt și drept

de natură a crea o îndoială puternică în privința actului a cărui suspendare se

solicită.

Cu privire la prevenirea

unei pagube iminente se apreciază că pot fi reținute numai susținerile reclamantei

referitoare la prejudiciul suferit de aceasta, pentru că pentru prejudiciile cauzate

furnizorului său sau al consumatorilor, nu are calitate să-le invoce.

Cu privire la art. 9

alin. (11) din Legea nr. 13/2007 se reține că din acest text de lege reiese că deciziile

pârâtei nu pot fi suspendate fiind obligatorii până la pronunțarea unei hotărâri

definitive și irevocabile prin care s-ar anula acele decizii.

Împotriva acestei hotărâri,

reclamanta SC I.D.C. SA Voluntari a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate

și netemeinice, fără a preciza motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, astfel

cum prevăd dispozițiile art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

Astfel fiind, Înalta Curte

constată că recursul este nul.

Pentru a ajunge la această

soluție instanța a constatat că prezenta cerere de recurs nu cuprinde motivele de

nelegalitate pe care se întemeiază, astfel cum prevăd dispozițiile art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

Potrivit acestor dispoziții:

„cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității: motivele de nelegalitate

pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele

vor fi depuse printr-un memoriu separat”.

Este adevărat că recurenta,

prin cererea formulată, a precizat că va depune motivele de recurs, însă până la

primul termen de judecată, respectiv 13 octombrie 2010, nu și-a îndeplinit această

obligație legală.

De asemenea, conform dispozițiilor

art. 306 alin. (1) C. proc. civ., „recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul

legal, cu excepția cazurilor în care instanța de recurs ar putea reține din oficiu

motive de casare de ordine publică”.

Or, în cauză nu există

motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, de către instanță.

Astfel fiind, pentru considerentele

arătate și în conformitate cu prevederile art. 306 alin. (1) și art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., în raport cu faptul că cererea de recurs formulată,

nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se sprijină și nici dezvoltarea acestora,

se va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

declarat de SC I.D.C. SA Voluntari, împotriva sentinței civile nr. 1856 din 21 aprilie

2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 13 octombrie 2010.