ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3264/2011

Asupra contestației

în anulare de față,

Din analiza

lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin Decizia nr. 814 din 2 martie 2011 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr.

1339/57/2010, s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul Ș.C.

împotriva Sentinței penale nr. 121 din 2 noiembrie 2010 a Curții de Apel Alba

Iulia, secția penală.

Pentru a hotărî

astfel a reținut că în cauză au fost efectuate cercetări pentru aceleași fapte,

reclamate de petent în cursul anului 2007, fiind adoptată o soluție de

neîncepere a urmăririi penale, în temeiul art. 10 lit. a) și d) C. proc. pen.,

prin Rezoluția nr. 443/P/2007 din 5 mai 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea

de Apel Alba Iulia, menținută prin Rezoluția nr. 623/11/2/2003 din 18 iunie

2008 a Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Această rezoluție a

fost menținută de instanță prin Sentința penală nr. 100 din 4 septembrie 2008

pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, hotărârea rămânând definitivă prin

Decizia penală nr. 3901 din 26 noiembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

S-a mai reținut că

potrivit dispozițiilor art. 278

1

alin. (11) C. proc. pen., în cazul

respingerii plângerii potrivit art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc.

pen., persoana în privința căreia judecătorul, prin hotărâre definitivă a decis

că nu este cazul să se înceapă sau să se redeschidă urmărirea penală, nu mai

poate fi urmărită penal pentru aceeași faptă, afară de cazul când s-au

descoperit fapte sau împrejurări noi, ce nu au fost cunoscute de organul de

urmărire penală și nu a intervenit unul din cazurile prev. de art. 10 C. proc.

pen.

În concluzie s-a

constatat că în cauză nu au fost relevate fapte sau împrejurări noi, care să

justifice începerea urmăririi penale după adoptarea unei soluții definitive de

neîncepere a urmăririi penale la nivelul anului 2008, petentul reiterând

nemulțumirile care au determinat și formularea primei plângeri, apreciind că

soluția pronunțată în cauză de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, este

temeinică și legală și corect motivată în fapt și în drept.

Împotriva Deciziei

penale nr. 814 din 2 martie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

penală, pronunțată în Dosarul nr. 1339/57/2010, a formulat contestație în

anulare contestatorul Ș.C., acesta neprecizând care sunt considerentele pe care

își întemeiază contestația în anulare, neinvocând, nici măcar formal, vreunul

din motivele prevăzute de dispozițiile art. 386 C. proc. pen.

Totodată, în

contestația în anulare formulată, contestatorul a prezentat generic parcurgerea

căilor procesuale ale prezentei cauze, exprimându-și nemulțumirea față de modul

de soluționare a cauzei invocând de fapt motivele care au format obiectul

recursului soluționat prin decizia atacată cu prezenta contestație în anulare

și nicidecum motive care ar trebui invocate în calea extraordinară de atac a

unei contestații în anulare.

Înalta Curte reține

că pentru a fi admisibilă în principiu o contestație în anulare îndreptată

împotriva unei hotărâri penale definitive, trebuie îndeplinite cumulativ

condițiile enumerate în art. 391 alin. (2) C. proc. pen., respectiv contestația

să fie făcută în termenul prevăzut de lege, motivul invocat să fie dintre cele

prevăzute de art. 386 C. proc. pen., în susținerea contestației să fie depuse

ori să se invoce dovezi care sunt la dosarul cauzei.

Pentru aceste

considerente, Înalta Curte constată că motivele invocate de contestator, nu fac

parte din textele incidente pentru a fi admisibilă această cale extraordinară

de atac așa cum prevăd cazurile de contestație enumerate expres și limitativ în

art. 386 C. proc. pen. și va respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare

formulată de contestatorul Ș.C. împotriva Deciziei penale nr. 814 din 2 martie

2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în

Dosarul nr. 1339/57/2010.

În temeiul

dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat contestatorul la

plata cheltuielilor judiciare către stat conform dispozitivului prezentei

decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul Ș.C. împotriva

Deciziei penale nr. 814 din 2 martie 2011 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 1339/57/2010.

Obligă contestatorul

la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 26 septembrie 2011.