ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3816/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3816/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 301 din 7 iunie 2010
Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a declinat
competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamantul M.C.C. în
contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale - Serviciul Pensii
Militare și Drepturi Sociale și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției
Sociale, în favoarea Tribunalului Municipiului București, secția conflicte de
muncă și asigurări sociale.
Pentru a pronunța
această soluție instanța de fond a reținut că potrivit art. 154 din Legea nr.
19/2000 jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți
de apel, iar potrivit art. 155 alin. (1) lit. f) din aceeași lege „tribunalele
soluționează în primă instanță litigiile privind modul de stabilire și de plată
a pensiilor, a indemnizațiilor și a altor drepturi de asigurări sociale".
În prezenta cauză se
contestă o măsură de suspendare a plății pensiei militare, astfel încât
litigiul reprezintă un conflict de asigurări sociale ce atrage competența
materială a tribunalului în raport de dispozițiile legale citate anterior
precum și de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.
În ceea ce privește
competența teritorială, aceasta este în principiu relativă, cu excepția situației
în care legea specială conține norme derogatorii.
În cazul conflictelor
de asigurări sociale, cum este și cel de față, competența este prevăzută de
art. 154, 155 din Legea nr. 19/2000.
Însă, în lipsa unor
prevederi exprese în Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat (cum
sunt cele referitoare la atacarea deciziilor de stabilire a dreptului de
pensie/respingerea cererii de pensionare prevăzută în art. 53, 54), se aplică
regulile de competență materială și teritorială prevăzute de art. 154, 155 și
156 din Legea nr. 19/2000, lege cadru în materia asigurărilor sociale .
În cauză, nefiind
vorba de o cerere îndreptată împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor
teritoriale de pensii, ci împotriva Ministerul apărării Naționale - Direcția
Financiar Contabilă, competența teritorială revine instanței în a cărei rază
teritorială își are domiciliul sau sediul pârâta așa cum prevede art. 156 teza
a II-a din Legea nr. 19/2000.
Împotriva hotărârii
Curții de Apel Craiova, reclamantul M.C.C. a declarat recurs, criticând-o
pentru nelegalitate și netemeinicie.
Înainte de a analiza
motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte, verificând data la care a
fost formulat recursul, constată că acesta a fost declarat peste termenul
prevăzut de art. 158 alin. (3) C. proc. civ.
Potrivit art. 158
alin. (3) C. proc. civ. „Dacă instanța se declară necompetentă, împotriva
hotărârii se poate exercita recurs, în termen de 5 zile de la pronunțare”.
Din analiza actelor
și lucrărilor dosarului rezultă fără putință de tăgadă că hotărârea atacată a
fost pronunțată la data de 7 iunie 2010, iar recursul a fost înregistrat la
data de 8 iulie 2010 depășindu-se, așadar, termenul legal de 5 zile prevăzut de
textul legal sus citat.
Conform dispozițiilor
art. 103 alin. (1) C. proc. civ.: „neexercitarea oricărei căi de atac și
neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea,
afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost
împiedicată printr-o împrejurare mai sus de voința ei”.
Cum în cauză,
recurentul nu a pretins și nu a dovedit că a fost împiedicat în exercitarea în
termen a căii de atac printr-o împrejurare mai presus de voința lui, se va
constata că recursul este tardiv formulat și în temeiul art. 312 alin. (1) C.
proc. civ. se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de M.C.C., împotriva Sentinței civile nr. 301 din 7 iunie 2010 a
Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca tardiv
formulat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 23 septembrie 2010.