CASE OF AKGÜL v. TURKEY

Reclamantul s-a născut în 1980 și trăiește la Izmir. La 23 februarie 1999, reclamantul a fost arestat de ofițeri de poliție din filiala Anti-Terror a Direcției de Securitate Izmir (Terörle Mücadele Șubesi) cu privire la suspiciunile de a ajuta și de a îndepărta o organizație ilegală, și anume PKK (partidul lucrătorilor din Kurdistan), în conformitate cu art. 169 din Codul Penal. La 26 februarie 1999, reclamantul a fost adus în fața unui singur judecător al Curții de Securitate de Stat Izmir. Reclamantul a negat veracitatea declarațiilor semnate luate în detenție, susținând că au fost obținute sub presiune. În aceeași zi, judecătorul a ordonat detenția sa în reținere. La 3 martie 1999, procurorul de la Curtea de Securitate a statului Izmir a depus un proiect de inculpare, acuzând reclamantul în temeiul articolului 169 din Codul Penal să ajute și să aducă suport PKK prin angajarea în propaganda pentru aceasta.

La 7 aprilie 1999, Curtea de Securitate a statului a organizat prima audiție în absența reclamantului. În 11 mai 1999, Curtea de Securitate de Stat a ținut a doua audiție în prezența unui judecător militar. Reclamantul a fost auzit de Curtea. El a refuzat să se implice în propagandă și a declarat că se uitase pur și simplu la sloganurile strigătoare ale mulțimii. El a refuzat în continuare declarațiile luate în custodie de poliție și în fața procurorului public. El a afirmat că a fost forțat să semneze declarațiile încurcate sub presiune. El a cerut instanței să respingă acuzațiile și să-l elibereze. Evaluând dovezile împotriva reclamantului, instanța și-a respins cererea și a ordonat detenția sa continuată în timpul încarcerării.

11. La 18 iunie 1999, Marea Adunare Națională a modificat art. 143 din Constituție și a exclus membrii militari din Curtea de Securitate de Stat. În urma amendamentelor similare formulate la 22 iunie 1999 la Legea privind Curtea de Securitate de Stat, judecătorul militar care a auzit cazul reclamantului a fost înlocuit de un judecător civil. 12. La 19 august 1999, Curtea de Securitate de Stat a avut o ședință. Reprezentantul reclamantului a solicitat eliberarea sa. El a cerut în continuare instanței să audă dovezi de la patru martori. Curtea a respins cererile sale. Având în vedere starea procedurii, instanța a motivat faptul că dovezile care urmează să fie furnizate de cei patru martori nu ar ajuta la elucidarea faptelor.

13. La 22 septembrie 1999, Curtea de Securitate de Stat a organizat o altă audiere. Reprezentantul reclamantului a prezentat cererile de apărare scrise ale reclamantului și le-a citit la audiere. Curtea a ordonat ca detenția reclamantului în retragerea în retragere. 14. La 13 octombrie 1999, Curtea de Securitate de Stat compusă din trei judecători civili a condamnat reclamantul în calitate de acuzat și a condamnat-o la trei ani de închisoare în temeiul articolului 169 din Codul Penal. 15. La 9 octombrie 2000, Curtea de Casație a susținut hotărârea. Două zile mai târziu, această decizie a fost pronunțată în absența reprezentantului reclamantului. 16. Conform legii, hotărârea a fost depusă în registrul Curții de Securitate de Stat Izmir pentru revizuirea reclamantului.

4. The applicant was born in 1980 and lives in Izmir. 5. 6. On 23 February 1999 the applicant was taken into custody by police officers from the Anti-Terror branch of the Izmir Security Directorate (Terörle Mücadele Șubesi) on suspicion of aiding and abetting an illegal organisation, namely the PKK (the Kurdistan Workers’ Party), contrary to Article 169 of the Criminal Code. 7. On 26 February 1999 the applicant was brought before a single judge of the Izmir State Security Court. The applicant denied the veracity of his signed statements taken in detention, alleging that they had been obtained under duress. On the same day, the judge ordered his detention on remand. 8. On 3 March 1999 the public prosecutor at the Izmir State Security Court filed a bill of indictment, charging the applicant under Article 169 of the Criminal Code with aiding and abetting the PKK by engaging in propaganda for it.

9. On 7 April 1999 the State Security Court held its first hearing in the absence of the applicant. The court ordered that the applicant’s detention on remand be continued as he could not be heard. 10. On 11 May 1999 the State Security Court held its second hearing in the presence of a military judge. The applicant was heard by the court. He denied having engaged in propaganda and stated that he had been merely watching the crowd shouting slogans. He further denied the statements taken in police custody and before the public prosecutor. He alleged that he had been forced to sign the impugned statements under duress. He asked the court to dismiss the charges and release him. Assessing the evidence against the applicant, the court dismissed his request and ordered his continued detention on remand.

11. On 18 June 1999 the Grand National Assembly amended Article 143 of the Constitution and excluded military members from State Security Courts. Following similar amendments made on 22 June 1999 to the Law on the State Security Courts, the military judge hearing the applicant’s case was replaced by a civilian judge. 12. On 19 August 1999 the State Security Court held a hearing. The applicant’s representative requested his release. He further asked the court to hear evidence from four witnesses. The court dismissed his requests. Considering the state of the proceedings, the court reasoned that the evidence to be given by the four witnesses would not help to elucidate the facts. 13. On 22 September 1999 the State Security Court held another hearing.

The applicant’s representative submitted the applicant’s written defence submissions and read them at the hearing. The court ordered that the applicant’s detention on remand be continued. 14. On 13 October 1999 the State Security Court composed of three civilian judges convicted the applicant as charged and sentenced him to three years’ imprisonment under Article 169 of the Criminal Code. 15. On 9 October 2000 the Court of Cassation upheld the judgment. Two days later, this decision was pronounced in the absence of the applicant’s representative. 16. As required by law, the decision was deposited with the registry of the Izmir State Security Court for the applicant’s review.