ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 613/2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 613/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului

penal de față:

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 53/A din 19 noiembrie

2010 a Curții de Apel Galați, secția de minori și familie, au fost admise

apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpații A.G.,

I.A.R. și R.M.A. și în consecință:

A desființat în parte

sentința penală nr. 470 din 06 noiembrie 2009 a Tribunalului Galați și în rejudecare:

A înlăturat din sentința

penală apelată dispozițiile prin care:

- în baza art. 33

lit. a) și 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului I.A.R. pedeapsa cea mai grea

de 2 luni închisoare sporită la 3 luni închisoare;

În baza art. 14, art.

346 C. proc. pen., art. 998, art. 1000 alin. (2), art. 1003 C. civ. a fost obligat

inculpatul I.A.R. în solidar cu părțile responsabile civilmente I.N. și I.I.E. să

plătească părții civile Spitalul Clinic județean de Urgență „Sf. A.A." Galați,

suma de 443,56 RON cu titlu de despăgubiri civile;

În baza art. 14, art.

346 C. proc. pen., art. 998 C. civ. a fost obligat inculpatul R.M.A. să plătească

părții civile Spitalul Clinic județean de Urgență „Sf. A.A." Galați suma de

443,56 RON cu titlu de despăgubiri civile;

- a fost obligat inculpatul

I.A.R. să plătească părții vătămate/civile P.V.C. suma de 200 RON cu titlu de cheltuieli

judiciare.

A majorat pedepsele aplicate

inculpatului I.A.R. pentru cele două infracțiuni de lovire, prev. de art. 180

alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 99 și art. 109 C. pen. de la câte 2 luni închisoare

la câte 3 luni închisoare.

În baza art. 33 lit.

a) și 34 lit. b) C. pen., a contopit cele două pedepse de câte 3 luni închisoare

și a dispus ca inculpatul I.A.R. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa

de 3 luni închisoare, sporită la 5 luni închisoare.

S-a reținut în încadrarea

juridică a faptei săvârșite de inculpatul R.M.A. dispozițiile art. 75 alin. (1)

lit. c) C. pen.

În temeiul art. 86 C.

pen. s-a dispus suspendarea executării pedepselor aplicate inculpaților I.A.R. și

R.M.A. sub supraveghere pe durata termenului de încercare prev. de art. 110 C.

pen. pentru inculpatul I.A.R., respectiv pe o durată de 2 ani și pe durata termenul

prevăzut de art. 86

2

C. pen. pentru inculpatul R.M.A., respectiv pe o

durată de 2 ani și 5 luni.

Potrivit art. 86

3

C. pen., a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpații I.A.R. și R.M.A.

să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a)

să se prezinte o dată

la 3 luni, de regulă în ultima zi de joi din lună, la Serviciul de Probațiune din

cadrul Tribunalului Galați și să prezinte informații de natură a le putea fi controlate

mijloacele de existență;

b)

să anunțe, în prealabil,

orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește

8 zile, precum și întoarcerea;

c)

să comunice și să justifice

schimbarea locului de muncă.

În baza art. 71 alin.

(5) C. pen., pe durata termenului de încercare a suspendării sub supraveghere a

executării pedepsei principale s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii

aplicate I.A.R. și R.M.A.

S-a redus cuantumul daunelor

morale la care inculpatul A.G. a fost obligat în solidar cu părțile responsabile

civilmente A.N. și A.G. să le plătească părții vătămate/civile P.V.C. de la 40.000

RON la 10.000 RON.

În temeiul art. 14 C.

proc. pen., art. 998, art. 1000 alin. (2) și art. 1003 C. civ., a obligat pe inculpații

R.M.A. și I.A.R. în solidar, pe inculpatul minor I.A.R. în solidar și cu părțile

responsabile civilmente I.N. și I.I.E. să plătească părții civile Spitalul Clinic

județean de Urgență „Sf. A.A." Galați suma de 887,13 RON cu titlu de despăgubiri

civile.

În temeiul art. 193

alin. (1) și (4) C. proc. pen., a obligat pe inculpatul I.A.R., în solidar cu părțile

responsabile civilmente I.N. și I.I.E. să plătească părții vătămate/civile P.V.C.

suma de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

S-a menținut celelalte

dispoziții ale sentinței penale apelate.

Conform art. 383 alin.

(1

1

) în ref. la art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a menținut starea de

arest a inculpatului A.G.

În baza art. 383

alin. (2) C. proc. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului A.G. durata reținerii

și arestării preventive cu începere de la data de 18 decembrie 2008 până la data

de 19 noiembrie 2010.

Potrivit art. 192

alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentelor

apeluri au rămas în sarcina statului.

Suma de 300 RON, reprezentând

onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu în apel pentru inculpatul I.A.R.

- avocat D.C., a fost virată în contul Baroului Galați din fondurile Ministerului

Justiției.

Pentru a pronunța această

soluție, Curtea a reținut că prin sentința penală nr. 470 din 6 noiembrie 2009 a

Tribunalului Galați, inculpatul A.G. a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 20

C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) raportat la art. 175 alin. (1) lit.

i) C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 109 C. pen.

Prin aceeași sentință

penală, inculpatul I.A.R. a fost condamnat la:

- o pedeapsă de 2 luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. de art. 180 alin. (2)

C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 109 C. pen.;

- o pedeapsă de 2 luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. de art. 180 alin. (2)

C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 109 C. pen.

În baza art. 33 lit.

a) și 34 lit. b) C. pen., s-au contopit cele două pedepse de câte 2 luni închisoare

și s-a dispus ca inculpatul I.A.R. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa

de 2 luni închisoare, sporită la 3 luni închisoare.

Inculpatul R.M.A. a fost

condamnat la o pedeapsă de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire

prev. de art. 180 alin. (2) C. pen.

În temeiul art. 71 C.

pen. s-a aplicat fiecăruia dintre inculpații A.G., I.A.R. și R.M.A. pedeapsa accesorie

a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) Teza a II-a și lit. b) C.

pen.

Conform art. 350

alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului A.G. și, potrivit

art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii și arestării

preventive cu începere de la data de 18 decembrie 2008 la zi.

Pe latură civilă au fost

obligați:

- inculpatul A.G., în

solidar cu părțile responsabile civilmente A.N. și A.G., să plătească părții civile

P.V.C. suma de 40.000 RON cu titlu de daune morale. Au fost respinse ca nefondate

celelalte pretenții civile formulate de partea civilă P.V.C.

- inculpatul A.G., în

solidar cu părțile responsabile civilmente A.N. și A.G., să plătească părții civile

Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. A.A.” Galați suma de 1902,49 RON cu titlu

de despăgubiri civile;

- inculpatul I.A.R., în

solidar cu părțile responsabile civilmente I.N. și I.I.E., să plătească părții civile

Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. A.A.” Galați suma de 443,56 RON cu titlu

de despăgubiri civile;

- inculpatul R.M.A., să

plătească părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. A.A.” Galați suma

de 443,56 RON cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 193 C. proc.

pen. au fost obligați:

- inculpatul A.G., în

solidar cu părțile responsabile civilmente A.N. și A.G., să plătească părții vătămate/civile

P.V.C. suma de 800 RON cu titlul de cheltuieli judiciare;

- inculpatul I.A.R. să

plătească părții vătămate/civile P.V.C. suma de 200 RON cu titlul de cheltuieli

judiciare.

Pentru a pronunța această

hotărâre, prima instanță a reținut în fapt următoarele.

Inculpatul minor A.G.

și inculpații I.A.R. și R.M.A. au fost amici și le-au cunoscut din vedere pe părțile

vătămate P.V.C. și B.A. Nici unul dintre cei menționați nu au fost implicați într-un

conflict direct însă, în luna noiembrie 2008, un prieten de-al părților vătămate

(martorul F.G.) a fost agresat de inculpatul R.M.A. și alte persoane neidentificate.

De asemenea, pe parcursul anilor 2007 și 2008, inculpatul A.G. și inculpatul R.M.A.

au fost sancționați contravențional pentru fapte prevăzute de Legea nr. 61/1991.

În seara de 14 decembrie

2008, în jurul orelor 22:00-22:30, inculpatul A.G. s-a întâlnit în fața scării 1

a blocului XX cu inculpatul I.A.R. și, în timp ce stăteau de vorbă, s-au intersectat

cu părțile vătămate P.V.C. și B.A., persoane pe care le-au cunoscut din vedere și

cu care nu au avut vreun conflict anterior. Partea vătămată B.A. a vorbit la telefon

cu inculpatul R.M.A. și i-a solicitat acestuia să coboare în fața blocului pentru

a discuta. La acel moment, între inculpatul A.G. și inculpatul I.A.R., pe de o parte,

și părțile vătămate P.V. și B.A., pe de altă parte, nu a avut loc nici un schimb

de replici.

În scurt timp, inculpatul

I.A.R. a mers la locuința inculpatului R.M.A. căruia a trebuit să-i ducă un pantalon

de trening, iar inculpatul A.G. a rămas în fața scării 1 a blocului XX pentru a-l

aștepta să se întoarcă. De precizat că, inculpatul A.G. a avut asupra sa un cuțit

tip fluture (cu lungimea lamei de aproximativ 10 cm), cuțit pe care l-a ascuns de

obicei în grădina blocului său și pe care a obișnuit să-l ia asupra sa pentru a

se apăra în cazul în care ar fi fost implicat într-un conflict.

Ajuns la locuința inculpatului

R.M.A., inculpatul I.A.R. a ieșit împreună cu acesta pe casa scării și au fumat,

timp în care inculpatul R.M.A. a fost sunat de partea vătămată B.A. Deoarece în

ultima perioadă de timp, auzise prin cartier că inculpatul R.M.A. a jignit-o și

a amenințat-o cu violență, partea vătămată B.A. a hotărât să discute personal cu

inculpatul R.M.A. și i-a cerut socoteală pentru afirmațiile făcute pe seama sa.

Sesizând că partea vătămată

a fost sub influența băuturilor alcoolice, inculpatul R.M.A. a refuzat să se întâlnească

cu partea vătămată și i-a spus acesteia că nu se află la domiciliu. După aproximativ

10 minute, inculpații I.A.R. și R.M.A. au coborât în fața scării 2 a blocului XX,

și-au aprins țigările, moment în care, dinspre scara 3 a blocului au apărut părțile

vătămate P.V.C. și B.A.

Partea vătămată B.A. a

întrebat cine era M., inculpatul R.M.A. făcându-i cunoscut că el a fost M. Acesta

i-a reproșat că „i-a scos vorbe” în cartier și l-a amenințat cu lovirea, inculpatul

R.M.A. solicitându-i să se liniștească. Partea vătămată B.A. l-a apucat de braț

pe inculpatul R.M.A. și a eschivat că-l lovește cu pumnul, fără ca inculpatul R.M.A.

să reacționeze în vreun fel. În continuare, partea vătămată B.A. i-a dat drumul

la braț și a dus mâna la bluza de la trening. Apreciind că partea vătămată ar putea

să scoată un obiect cu care să-l agreseze, inculpatul R.M.A. a lovit-o pe partea

vătămată B.A. cu pumnul în zona feței, din lovitură aceasta a căzut la pământ, lovindu-se

cu capul de muchia berzei ornamentale din grădina blocului. Aici, partea vătămată

a fost lovită cu picioarele în zona capului și de către inculpatul I.A.R.

După aplicarea loviturilor,

inculpații R.M.A. și I.A.R. s-au retras în fața scării 2, loc în care rămăsese partea

vătămată P.V.C. Aceasta din urmă a strigat la inculpatul I.A.R. „ce ai mă sari la

bătaie?", moment în care inculpatul I.A.R. a lovit-o cu pumnul în zona feței.

Din lovitură, partea vătămată P.V.C. s-a dat înapoi și realizând că a rămas singur,

a luat-o la fugă înspre scara 3 a blocului XX. Imediat după ce inculpatul I.A.R.

a lovit-o pe partea vătămată P.V.C., inculpatul A.G. a venit în alergare dinspre

scara 1 a blocului XX și a fugit după partea vătămată P.V.C.

După aproximativ 15 metri,

inculpatul A.G. a ajuns-o din urmă pe partea vătămată P.V.C. și i-a pus piedică.

Aceasta a căzut la pământ, moment în care, inculpatul A.G., cu cuțitul tip fluture

pe care l-a avut asupra sa, i-a aplicat mai multe lovituri peste corp, în coapse

și în abdomen, lovind-o totodată și cu picioarele. După aplicarea loviturilor, inculpatul

A.G. a fugit înspre locuința sa, iar pe drum a aruncat cuțitul într-un tomberon

din aluminiu din zona blocului XX.

A doua zi, realizând gravitatea

faptei și pentru că fusese citat de organele de cercetare ale poliției judiciare,

inculpatul a spus părinților săi că „a tăiat" pe cineva. De asemenea, în zilele

următoare, după ce au aflat că partea vătămată P.V.C. era în stare gravă, inculpatul

A.G. a discutat cu inculpații R.M.A. și I.A.R., ocazie cu care le-a făcut cunoscut

că a folosit cuțitul și că „a tăiat-o" pe partea vătămată P.V.C.

Cu ocazia cercetărilor

efectuate la fața locului nu s-a reușit identificarea și recuperarea obiectului

tăietor-înțepător de care s-a folosit inculpatul la comiterea faptei.

Din raportul de constatare

tehnico-științifică traseologică a rezultat că obiectele de îmbrăcăminte ridicate

de la partea vătămată P.V.C. a prezentat orificii înțepat-tăiate. Având în vedere

localizarea orificiilor s-a apreciat că a existat corespondență între cele create

pe partea anterioară, în zona inferioară a gecii albastre, tricoului roșu și a bluzei

gri. Orificiile de formă liniară aflate pe obiectele de îmbrăcăminte au fost create

de un corp tăietor-înțepător probabil cuțit având lama cu lățimea egală sau mai

mare de 1 cm.

La datele de 16

decembrie 2008, părțile vătămate au indicat și recunoscut din planșe fotografice

pe învinuiții I.A.R. și R.M.A., precum și pe inculpatul A.G. ca fiind autorii agresiunilor.

Din raportul de constatare

medico-legală întocmit cu prilejul examinării părții vătămate P.V.C., au rezultat

următoarele:

- partea vătămată a prezentat

leziuni ce au putut fi produse: plaga tăiat-înțepată penetrantă abdominală, plăgile

coapsei prin loviri cu corpuri tăietoare-înțepătoare (cu lățimea lamei de maxim

4,5 cm și respectiv, 1,4 cm), plăgile occipitale prin loviri cu sau de corpuri dure,

restul leziunilor prin loviri cu corpuri sau mijloace contondente; leziunile pot

data din 14 decembrie 2008;

- necesită pentru vindecare

14-18 zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor abdominale și 7-8

zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea celorlalte leziuni; traumatismul abdominal

a pus în primejdie viața părții vătămate.

Din raportul de constatare

medico-legală întocmit cu prilejul examinării părții vătămate B.A., au rezultat

următoarele:

- partea vătămată a prezentat

leziuni ce au putut fi produse: plaga palpebrală stânga și plaga occipitală dreapta

prin loviri cu corpuri tăietoare, restul leziunilor prin loviri cu corpuri sau mijloace

contondente; leziunile pot data din 14 decembrie 2008; necesită pentru vindecare

7-9 zile de îngrijiri medicale dacă nu survin complicații;

- leziunile nu i-au pus

în primejdie viața.

Împotriva sentinței penale

nr. 470 din 06 noiembrie 2010 a Tribunalului Galați au declarat apel, în termen

legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpații A.G., I.A.R. și R.M.A.

Parchetul de pe lângă

Tribunalul Galați a criticat hotărârea pe motive de netemeinicie, sub aspectul cuantumului

pedepselor aplicate fiecăruia dintre inculpați.

S-a invocat că față de

natura infracțiunilor săvârșite și a faptului că inculpații R.M.A. și A.G. au fost

sancționați contravențional, pentru realizarea scopului procesului penal s-a impus

ca pedepsele aplicate acestora să fie într-un cuantum mărit.

Inculpatul A.G.

a criticat hotărârea pe

motive de nelegalitate și netemeinicie. A susținut că la săvârșirea faptei au participat

mai multe persoane, că nu au fost probe certe din care să fi rezultat că el a fost

autorul și a solicitat achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) în referire la

art. 10 lit. d) C. pen.

În subsidiar, a susținut

că la săvârșirea faptelor au participat mai multe persoane, partea vătămată P.C.

a fost lovită cu două obiecte tăietoare - înțepătoare, prezentând o plagă tăiat

- înțepată penetrantă abdominală, produsă cu un corp tăietor înțepător cu lățimea

lamei de maxim 4,5 cm și o plagă în zona coapsei produsă cu un corp tăietor înțepător

cu lățimea lamei de maxim 1,4 cm. A susținut că el a aplicat doar lovitura din zona

coapsei, pentru care au fost necesare doar 7-8 zile de îngrijiri medicale și a solicitat

schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tentativă de omor prev. de

art. 20 rap. la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., în infracțiunea de lovire

prev. de art. 180 alin. (2) C. pen.

În ceea ce a privit latura

civilă, a susținut că suma de 40.000 RON la care a fost obligat să i-o plătească

părții vătămate P.V.C. cu titlu de daune morale a fost exagerat de mare.

Inculpatul I.A.R.

a criticat hotărârea pe

motive de nelegalitate și netemeinicie.

A susținut că a recunoscut

și regretat fapta, situație în care a putut beneficia de circumstanțe atenuante,

cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege. În ceea ce

a privit modalitatea de executare a susținut că nu a avut antecedente penale și

că scopul procesului penal și reeducarea sa au putut fi realizate și fără executarea

efectivă a pedepsei.

Inculpatul R.M.A.

a susținut că vinovat

de producerea acestui incident a fost partea vătămată B.A. care, fără motiv, fiind

în stare de ebrietate, s-a luat de el situație în care în favoarea sa a putut fi

reținută scuza provocării, cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special

prevăzut de lege.

A susținut că pedeapsa

de 5 luni închisoare a fost prea mare și că scopul procesului penal și reeducarea

sa au putut fi realizate și fără executarea efectivă a pedepsei, cu consecința aplicării

art. 81 C. pen.

Apelurile au fost fondate

urmând a fi admise, dar pentru motivele ce au fost arătate în continuare.

Analizând sentința penală

apelată prin prisma motivelor invocate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați

și de către cei trei inculpați, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și

de drept s-a constatat că prima instanță, pe baza unei analize ample și judicioase

a probelor administrate în cauză a reținut în mod corect faptele săvârșite de inculpați

cu vinovăție și a dat acestora încadrarea juridică corespunzătoare.

Apărările inculpatului

A.G.

, în

sensul că nu el a lovit-o pe partea vătămată P.V.C. sau că el ar fi lovit-o pe partea

vătămată numai în zona coapsei au fost nefondate și au fost contrazise de probele

administrate în cauză.

În primul rând, s-a avut

în vedere declarația părții responsabile civilmente A.G. care a arătat că în momentul

în care l-a întrebat pe fiul său de ce a fost căutat de poliție, acesta a spus că

în urmă cu o seară a fost împreună cu inculpatul I.A.R. și un alt băiat și la ei

au venit doi tineri care s-au luat de ei, a început o bătaie și că ar fi găsit un

cuțit pe jos cu care, de frică, l-a tăiat pe unul dintre cei doi tineri.

S-a observat că, audiat

la câteva zile de la data săvârșirii faptei, inculpatul A.G. a avut o atitudine

sinceră, a recunoscut și regretat fapta. Acesta a declarat cu amănunte că în urmă

cu mai mult timp a cumpărat un cuțit tip fluture, cu lungimea lamei de aproximativ

10 cm, că în ziua respectivă a avut acel cuțit la el, că P.V.C. a vrut să-l lovească

cu pumnul, că s-a ferit și a lovit-o pe partea vătămată cu pumnul în zona feței,

că a fugit după partea vătămată i-a pus piedică și aceasta a căzut la pământ. A

arătat în continuare că a scos cuțitul tip fluture din buzunar și a lovit-o pe partea

vătămată de mai multe ori în picior și o dată în burtă.

Audiat cu ocazia soluționării

propunerii de arestare preventivă, inculpatul A.G. a declarat că și-a menținut declarațiile

date anterior și că nu a dorit să facă alte declarații.

Afirmațiile făcute de

inculpat cu ocazia audierii în apel, în sensul că el a aplicat părții vătămate doar

5 lovituri cu cuțitul în zona piciorului și că lovitura din zona toracică a fost

aplicată de către o altă persoană au fost infirmate de declarațiile inculpaților

I.A.R. și B.A. care au susținut în mod constant că singurul care a alergat după

partea vătămată P.V.C. a fost inculpatul A.G. Mai mult, inculpatul R.M.A. a arătat

că după câteva zile s-a întâlnit cu inculpatul A.G. și acesta i-a spus că „l-a înțepat

pe V.".

În cauză s-a efectuat

și o cercetare la fața locului, ocazie în care inculpatul A.G. a indicat cu precizie

locul în care a ajuns-o pe partea vătămată, i-a pus piedică, doborându-l la pământ

și apoi l-a înjunghiat cu cuțitul de 3-4 ori în zona piciorului și o dată în zona

abdomenului.

În condițiile în care

din raportul de constatare medico - legală din 15 decembrie 2008 a rezultat că traumatismul

abdominal a pus în primejdie viața părții vătămate P.V.C., cererea prin care inculpatul

A.G. a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tentativă de

omor prevăzută de art. 20 rap. la art. 174 în ref. la art. 175 alin. (1) lit.

i) C. pen. în infracțiunea de lovire prev. de art. 180 alin. (2) C. pen., cât și

cererea de achitare în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen. au fost nefondate.

S-a observat că inculpatul

A.G. a solicitat achitarea în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., deși a susținut

că fapta a fost săvârșită de către o altă persoană.

În condițiile în care

inculpatul A.G. a săvârșit fapta după ce partea vătămată a fost lovită cu pumnul

de către inculpatul I.A.R. și după ce aceasta a fugit de la locul respectiv, nu

s-a putut reține că inculpatul a săvârșit fapta în stare de provocare.

S-a constatat însă că

apelul declarat de inculpatul A.G. a fost fondat în ceea ce a privit latura civilă.

A fost adevărat că partea vătămată P.V.C. a suferit prejudicii fizice psihice și

estetice, dar în condițiile în care pentru vindecarea leziunilor au fost necesare

doar 14-18 zile de îngrijiri medicale, s-a reținut că suma de 40.000 RON acordată

cu titlu de daune morale a fost exagerat de mare.

S-a constatat că pedepsele

aplicate inculpatului I.A.R. au fost prea mici și s-a impus majorarea acestora.

Sub acest aspect s-a constatat că prima instanță nu a avut în vedere că inculpatul

a săvârșit două infracțiunii într-un interval scurt de timp și nici circumstanțele

personale ale inculpatului, care a absolvit doar 5 clase, nu a fost interesat de

reluarea cursurilor, a obișnuit să consume băuturi alcoolice, de multe ori ajungând

în stare de ebrietate.

În ceea ce a privit apelurile

declarate de inculpații I.A.R. și R.M.A., a apreciat că acestea au fost fondate,

dar numai în ceea ce a privit modalitatea de executare a pedepselor.

În condițiile în care,

la data săvârșirii faptelor, inculpații nu au avut antecedente penale, au recunoscut

și regretat faptele, s-au prezentat la toate termenele de judecată, au apreciat

că scopul procesului penal și reeducarea celor doi inculpați au putut fi atinse

și fără executarea efectivă a pedepselor, aceștia putând beneficia de dispozițiile

art. 86

1

C. pen.

Apărările inculpaților

I.A.R. și R.M.A., în sensul că au săvârșit faptele, deoarece au fost provocați de

către partea vătămată B.A., au fost nefondate. A fost adevărat că a existat o discuție

între partea vătămată B.A. și inculpatul R.M.A., discuție în care partea vătămată

i-a reproșat inculpatului că i-a scos vorbe în cartier, dar această discuție nu

a fost de natură să provoace inculpaților puternice tulburări sau emoții, deoarece

nu s-au exercitat acte de violență și nici acte de amenințare.

În condițiile în care

inculpații l.A.R. și R.M.A. au fost cercetați și în alte cauze penale, chiar dacă

aceștia au recunoscut și regretat faptele, în favoarea acestora nu au putut fi reținute

circumstanțe atenuante din cele prevăzute de art. 74 C. pen.

Sub acest aspect s-a avut

în vedere că inculpatul I.A.R. a fost cercetat în alte trei dosare pentru săvârșirea

infracțiunilor de lovire sau alte violențe, ultraj contra bunelor moravuri, vătămare

corporală gravă și furt calificat, iar inculpatul R.M.A. a fost cercetat într-o

altă cauză penală pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri,

lovire sau alte violențe și complicitate la vătămare corporală gravă și a fost sancționat

contravențional de șapte ori.

S-a constatat însă că

hotărârea instanței de fond a fost nelegală, din următoarele considerente

:

Partea vătămată B.A. a

fost lovită de către inculpații R.M.A. și I.A.R., situație în care în încadrarea

juridică a faptei săvârșite de inculpatul R.M.A. au trebuit reținute dispozițiile

art. 75 lit. c) C. pen.

Potrivit art. 1003 C.

civ., când delictul sau cvasi-delictul a fost imputabil mai multor persoane, aceste

persoane au fost ținute să răspundă solidar pentru această despăgubire. Așa fiind,

având în vedere că partea vătămată B.A. a fost lovită de către inculpații R.M.A.

și I.A.R., cei doi inculpați au trebuit obligați în solidar, inculpatul I.A.R.,

în solidar și cu părțile responsabile civilmente I.N. și I.I.E. la plata despăgubirilor

civile către partea civilă Spitalul Județean de Urgență „Sf. A.A.”Galați.

Având în vedere că părțile

responsabile civilmente I.N. și I.I.E. au fost obligate în solidar cu inculpatul

minor I.A.R. la plata despăgubirilor civile acestea trebuiau obligate în solidar

cu inculpatul și la plata cheltuielilor judiciare.

Împotriva acestei hotărâri

a formulat recurs inculpatul R.M.A., criticând soluția ca netemeinică și solicitând

reindividualizarea pedepsei prin reținerea dispozițiilor art. 73 lit. b) C.

pen.

A invocat cazul de casare

prev. de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Înalta Curte, analizând

decizia recurată prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., cât și a celor care, conform art. 385

9

alin.

(3) C. proc. pen., se pot lua în considerare din oficiu de către instanță, constată

că recursul formulat nu este fondat.

În încadrarea juridică

a faptei reținute în sarcina inculpatului R.M.A., nu se poate reține starea de provocare

pentru că art. 73 lit. b) C. pen., presupune ca săvârșirea infracțiunii să se facă

sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din

partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității

persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.

Este adevărat că în situația

de fapt s-a reținut că partea vătămată B.A. este cea care a inițiat conflictul,

în sensul că l-a amenințat cu lovirea, dar asemenea provocări nu pot fi considerate

a fi produse prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei și nu

au determinat inculpatului o puternică tulburare sau emoție.

În ceea ce privește pedeapsa

aplicată prin decizia penală recurată inculpatului R.M.A., Înalta Curte o apreciază

ca fiind aptă să conducă la realizarea scopurilor prev. în art. 52 C. pen., fiind

adecvată gravității faptei comise și circumstanțelor personale ale inculpatului.

În cauză nu se putea aplica

o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege, așa cum a solicitat inculpatul,

având în vedere că în sarcina sa a fost reținută și circumstanța agravantă a comiterii

faptei împreună cu un minor.

Instanța de apel a dat

dovadă de clemență aplicând inculpatului o pedeapsă de 5 luni închisoare cu suspendarea

executării sub supraveghere și o reindividualizare a acesteia nu se impune.

De aceea, în baza

art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge ca nefondat

recursul inculpatului și conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., îl va obliga

la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de recurentul inculpat R.M.A. împotriva deciziei penale nr. 53/A

din 19 noiembrie 2010 a Curții de Apel Galați, secția de minori și familie.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 400 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 17 februarie

2011.