ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4392/2012

Asupra conflictului de competență constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureș la data de 29 iulie 2011, Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare - Sucursala Teritorială Mureș-Olt Superior a solicitat, în baza art. 256 alin. (1) C. muncii și în contradictoriu cu C.D., obligarea pârâtei la plata sumei de 20.988 RON reprezentând contravaloare spor de complexitatea muncii, acordat nelegal în perioada 2007 - 2010. Tribunalul Mureș, secția civilă, prin sentința nr. 55 din 12 ianuarie 2012, a admis excepția necompetenței teritoriale. A declinat, în favoarea Tribunalului Brașov, competența soluționării acțiunii. S-a reținut că în raport de dispozițiile art. 269 C. muncii și având în vedere că sediul reclamantei se află în județul Brașov, competența soluționării aparține Tribunalului Brașov.

Tribunalul Brașov, secția civilă, prin sentința nr. 442/M din 29 martie 2012, a admis excepția de necompetență teritorială, invocată de reclamantă. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureș. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul, în vederea soluționării acestuia, la Înalta Curte de Casație și Justiție. S-a reținut că prin O.U.G. nr. 82/2011 a fost reorganizată Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare în filiale județene. Potrivit art. 1 al deciziei nr. 6 din 9 ianuarie 2012 a Directorului General, acesta a delegat directorilor de filiale județene atribuțiile privind angajarea, ordonanțarea și lichidarea cheltuielilor în cadrul execuției bugetare, pentru fondurile alocate filialelor.

De asemenea, prin art. 2 al aceleiași decizii, s-au prevăzut în sarcina directorilor de filiale județene atribuții privind reprezentarea Agenției în toate litigiile aflate pe rolul instanțelor de judecată de toate gradele, care izvorăsc din activitatea filialei județene. S-a constatat că aceste modificări legislative au survenit anterior pronunțării soluției de declinare de către Tribunalul Mureș, astfel că s-a reținut că în speță operează aceleași dispoziții legale invocate și de prima instanță care atrag competența acesteia în raport de sediul reclamantei. Regulatorul de competență urmează a fi pronunțat în favoarea Tribunalului Brașov, în considerarea argumentelor ce succed. Potrivit art. 269 alin. (1) C. muncii, „judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor stabilite conform C. proc.

civ. iar alin. (2) al aceluiași articol stipulează: „Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul". Problema de drept care se ridică însă în speță nu este cea a determinării instanței competentă teritorial a soluționa acțiunea prin prisma textului de lege menționat, ci stabilirea acesteia în condițiile în care reclamanta, ulterior, prin reorganizare, a devenind Filiala de Îmbunătățiri Funciare Mureș din cadrul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, cu sediul în județul Mureș. Or, se reține că această modificare a sediului reclamantei, nu este de natură a schimba legala învestire a instanței competentă teritorial, la data formulării acțiunii, cu soluționarea acesteia.

Prin urmare, schimbarea sediului reclamantei în timpul procesului, chiar dacă este rezultatul și al unei reorganizări a respectivei instituții, nu poate conduce la invocarea excepției de necompetență teritorială, în condițiile în care competența teritorială este determinată de sediul avut la data introducerii acțiunii, schimbările ulterioare ale acestuia nefiind relevante. În considerarea celor ce preced, având în vedere că la data formulării acțiunii, reclamanta își avea sediul pe raza județului Brașov, competența soluționării acțiunii formulată de acesta revine Tribunalului Brașov.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brașov. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 iunie 2012.