ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 480/2013

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Prahova sub nr. 9424/105/2011 reclamanta Administrația Națională a

Îmbunătățirilor Funciare (A.N.L.F.) R.A., Sucursala Teritorială Argeș-Buzău, a

solicitat în contradictoriu cu pârâta S.D. obligarea acesteia la plata sumei de

7395 lei, reprezentând - contravaloare spor de complexitatea muncii acordat

nelegal în perioada 2009-2010.

În motivarea acțiunii reclamanta a

arătat ca în perioada 2009-2010 pârâta, având funcția de șef Serviciu

Contabilitate la Centrala Sucursalei Teritoriale Argeș - Buzău, a beneficiat de

spor pentru complexitatea muncii reprezentând 25% din salariul de bază, spor

prevăzut în Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivel de instituție,

acordat salariaților care lucrează în serviciile și compartimentele de control

financiar preventiv, încasând astfel suma de 7395 lei. A arătat reclamanta ca

prin Nota de control din 29 aprilie 2011, Corpul de Control al Ministrului

Agriculturii și Dezvoltării Rurale a stabilit că, acest spor a fost stabilit în

mod nelegal

deoarece activitatea sa constă

în inițierea de acțiuni supuse vizei de control

financiar preventiv și

deci aceasta nu poate primi acest spor si a dispus

recuperarea sumelor plătite sub formă de spor de 25% la salariul de bază

pentru

activitatea de control

financiar preventiv în perioada 2007-2010 cu nerespectarea

prevederilor O.G. nr. 119/1999, cu modificările

și completările ulterioare".

A susținut reclamanta ca pentru

recuperarea sumei de 7395 lei a încercat pe cale amiabilă prin angajament de

plată ca salariata sa achite de

bunăvoie

contravaloarea sporului respectiv, însă aceasta nu a fost de acord.

În drept s-au invocat dispozițiile art.

256 alin. (1) C. muncii.

La data de 20 ianuarie 2012 prin

Serviciul Registratură, pârâta S.D. a depus întâmpinare prin care a solicitat

respingerea cererii de chemare in judecata ca neîntemeiata.

La data de 13 martie 2012, reclamanta

Filiala de îmbunătățiri Financiare Prahova a Agenției Naționale de îmbunătățiri

Funciare Prahova a solicitat introducerea in cauza, in calitate de reclamanta,

a Filialei de îmbunătățiri Funciare Prahova, a Agenției Naționale de

îmbunătățiri Funciare București (A.N.I.F.), în locul actualei reclamante

Sucursala Teritoriala Argeș - Buzău a Administrației Naționale a

îmbunătățirilor Funciare R.A. București.

În motivare s-a arătat ca la data de

29 septembrie 2011, Guvernul României a emis O.U.G. nr. 82, privind unele

masuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, publicata in MO nr.

694 din 30 septembrie 2011, ca Ordonanța de urgenta prevede ca Administrația

Naționala a îmbunătățirilor Funciare se desființează și se înființează Agenția

Naționala de îmbunătățiri Funciare, care are in structura sa, conform

prevederilor alin. (3) al art. 1, un număr de 41 filiale județene, denumirea si

sediul acestora fiind prevăzute în H.G. nr. 1223 din 14 decembrie 2011, privind

aprobarea Regulamentului de organizare si funcționare a Agenției Naționale de

îmbunătățiri Funciare, anexa nr. 2. În fosta organizare a Administrației

Naționale a îmbunătățirilor Funciare R.A., existau 12 sucursale teritoriale.

Prin noua organizare, conform prevederilor O.U.G. nr. 82/2011, in fiecare județ

se înființează o filiala, care este subordonata direct unității centrale, care

are sediul in București.

S-a mai

invocat ca in conformitate cu prevederilor art. 15 alin. (1) din O.U.G. nr. 82/2011,

Agenția se substituie in toate litigiile in care Administrația Naționala a

îmbunătățirilor Funciare este parte si ca atare se substituie si ii cauza in

speța, iar ca urmare a acestei reorganizări, fosta Sucursala Teritoriala Argeș -

Buzău unde parata si-a desfășurat activitatea, a devenit Filiala de

îmbunătățiri Funciare Prahova.

Prin sentința civila nr. 4005 din 18

iunie 2012 a Tribunalului Prahova - secția I civila s-a admis excepția

necompetentei teritoriale exclusive a Tribunalului Prahova, fiind declinata

competenta judecării cauzei in favoarea Tribunalului București - secția a VIII-a.

În motivare

s-a arătat ca prin noua organizare a reclamantei in temeiul O.U.G. nr. 82 din 29

septembrie 2011, calitatea de reclamanta aparține Agenției Naționale de

îmbunătățiri Funciare, care are sediul in București, aceasta substituindu-se

potrivit art. 15 alin. (1) din O.U.G. nr. 82/2011 in toate litigiile in care

Administrația Naționala a îmbunătățirilor Funciare este parte.

Cauza a fost înregistrata pe rolul

Tribunalului București - secția a VIII-a sub nr. 31772/3/2012 la data de 31

iulie 2012.

Prin sentința civilă nr. 7536 din 24

septembrie 2012 Tribunalul

București Secția

a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis excepția necompetentei

teritoriale a Tribunalului București

-

secția a VIII-a, a decimat competenta judecării cauzei in favoarea Tribunalului

Prahova, a constatat ivit conflictul negativ de competenta, a înaintat dosarul

înaltei Curți de Casație si Justiție in vederea soluționării conflictului

negativ de competenta.

În motivarea sentinței s-au reținut

următoarele.

Potrivit art. 269 Codul Muncii, litigiile privind conflictele de munca

sunt, din punct de vedere teritorial, de competenta instanței in a cărei circumscripție

reclamantul își are

domiciliul sau reședința, ori, după caz, sediul."

Fiind vorba despre litigii, altele

decât cele privitoare la bunuri, fata de dispozițiile art. 19 C. proc. civ.,

normele de competenta teritoriala in materia conflictelor de munca sunt unele

imperative, de la care nu se poate deroga, competenta având caracter exclusiv.

Pentru

verificarea competentei instanței interesează momentul introducerii cererii de

chemare in judecata. Ulterior introducerii cererii de chemare in judecata,

schimbarea domiciliului sau sediului in cazul persoanei juridice reclamantului

in timpul procesului sau schimbarea domiciliului sau sediului reclamantului

prin efectul unei legi noi, nu pot avea nicio înrâurire asupra competentei

teritoriale a instanței.

În speța,

acțiunea a fost promovata de reclamanta Administrația Naționala a

îmbunătățirilor Funciare (A.N.I.F) R.A., Sucursala Teritoriala Argeș - Buzău,

cu sediul in Ploiești, la data de 13 octombrie 2011, astfel încât competenta

teritoriala a instanței nu poate aparține decât Tribunalului Prahova, în a

cărui circumscripție se afla sediul reclamantei (respectiv al sucursalei care a

promovat acțiunea in nume propriu).

Împrejurarea ca ulterior introducerii

acțiunii, s-a înființat, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 82/2011, Agenția

Naționala de îmbunătățiri Funciare prin reorganizarea Administrației Naționale

a îmbunătățirilor Funciare, cu sediul

in

București, care potrivit art. 15 din respectivul act normativ „se substituie

in

toate drepturile si obligațiile decurgând din toate actele normative,

contractele..precum si in toate litigiile in care Administrația Naționala a

îmbunătățirilor Funciare este parte", nu poate atrage schimbarea

competentei instanței.

Înalta Curte a stabilit competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova, pentru următoarele

considerente.

În speță relevante pentru determinarea

competenței teritoriale sunt prevederile art. 210 raportat la art. 208

coroborat cu art. 211 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 62/2011, Legea dialogului

social, dispoziții speciale față de prevederile art. 269 C. muncii, potrivit

cărora cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă

se adresează instanței judecătorești competente în a cărei circumscripție își

are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.

Instanța inițial învestită, Tribunalul

Prahova, s-a constatat necompetentă după ce s-a cerut, la data de 13 martie 2012,

introducerea în cauză în calitate de reclamantă a Filialei de îmbunătățiri

Funciare Prahova a Agenției de îmbunătățiri Funciare București, filială fără

personalitate juridică potrivit legii, ca urmare a reorganizării reclamantei

Administrația Națională a îmbunătățirilor funciare, prin O.U.G. nr. 82/2011,

reorganizare care a avut loc după data formulării acțiunii, 13 octombrie 2011,

conform deciziei nr. 6 din 9 ianuarie 2012.

O.U.G. nr. 82/2011 privind unele

măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare a fost publicată în

M. Of. nr. 694 din 30 septembrie 2011, dar potrivit art. 1 din ordonanță Agenția

Națională de îmbunătățiri Funciare trebuia înființată în termen de 30 de zile

de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se înființează

Agenția Națională de îmbunătățiri Funciare, având conform alin. (3) în

structura sa o unitate centrală și 41 de filiale județene fără personalitate

juridică.

Raportat la momentul formulării

acțiunii nu a fost invocată în cauză necompetența teritorială la prima zi de

înfățișare, conform art. 159

1

alin. (2) C. proc. civ., astfel că nu

se impune în cadrul prezentului regulator de competență analizarea legalei

învestiri prin raportare la data de 13 octombrie 2011.

Momentul în funcție de care se

verifică dacă o instanță este competentă să soluționeze o cauză este cel al

învestirii sale, o instanță neputându-și declina competența teritorială ca

urmare a unor schimbări ale sediului reclamantei, chiar cauzate de modificarea

formei de organizare a acesteia, în timpul procesului.

În consecință, înalta Curte, în

temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ. va stabili competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului Prahova.

ÎNALTA CURTE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului Prahova.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

05 februarie 2013.