ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5781/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5781/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul cererii
de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Unitatea
Administrativ-Teritorială Comuna Logrești a formulat, în contradictoriu cu pârâta
Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Gorj, contestație împotriva
Încheierii nr. 1868 din 10 octombrie 2011 pronunțată de Comisia de soluționare
a contestațiilor din cadrul Camerei de Conturi Gorj, precum și împotriva
măsurii dispuse la pct. II lit. a) din Decizia nr. 1597 din 16 august 2011 a
Camerei de Conturi Gorj, solicitând admiterea contestației sale și modificarea
Încheierii nr. 1868 din 10 octombrie 2011 în sensul anulării parțiale a
Deciziei nr. 1597 din 16 august 2011 privind măsura dispusă la pct. II lit. a)
din decizie.
În motivarea cererii,
reclamanta a arătat că, în urma examinării Raportului de audit financiar nr.
2764 din 27 iunie 2011 încheiat la finalul misiunii de audit financiar asupra
contului anual de execuție bugetară în anul 2010 la Unitatea
Administrativ-Teritorială a Comunei Logrești, Camera de Conturi Gorj, a dispus
prin Decizia nr. 1597 din 16 august 2011 la pct. II lit. a) măsura stabilirii
întinderii prejudiciului și dispunerii măsurilor prevăzute de lege pentru
recuperarea plăților nelegale efectuate în perioada 2008 - 2010 (inclusiv a
foloaselor nerealizate) reprezentând spor de conducere în procent de 25% din
salariul de încadrare, spor de stres și fidelitate în procent de 25% din
salariul de bază (vechime + salariu de încadrare), spor de confidențialitate în
procent de 10% din salariu de bază, spor de calculator (condiții vătămătoare)
în procent de 10% din salariul de bază pentru personalul contractual și premiu
anual.
Contestația formulată
de reclamantă împotriva acestei măsuri a fost respinsă de către Comisia de
soluționare a contestațiilor din cadrul Camerei de Conturi Gorj prin Încheierea
nr. 1868 din 10 octombrie 2011.
Reclamanta a criticat
actele contestate ca nelegale, arătând, în esență, că existau atât baza legală
cât și resursele financiare necesare acordării acestor sporuri, ce au fost
aprobate prin bugetul local, iar deciziile ordonatorului de credite care le-a
acordat nu au fost contestate, primind viza de legalitate a Prefecturii Gorj,
existând, pe de altă parte, și hotărâri judecătorești executorii privind
acordarea acestor sporuri.
Hotărârea
instanței de fond
Prin Sentința nr. 134
din 2 martie 2012, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ
și fiscal a respins contestația reclamantei Unitatea Administrativ-Teritorială
Comuna Logrești ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî
astfel, instanța fondului a apreciat, în esență, examinând cadrul legal
incident, că nu a existat baza legală pentru acordarea sporurilor imputate prin
Decizia nr. 1597 din 16 august 2011 a Camerei de Conturi Gorj la pct. II lit.
a).
Calea de atac
exercitată
Împotriva Sentinței
nr. 134 din 2 martie 2012 a formulat recurs, în termenul legal, reclamanta
Unitatea Administrativ-Teritorială Comuna Logrești, solicitând modificarea în
întregime a acesteia în sensul admiterii cererii sale.
Recurenta a susținut
că hotărârea a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, în condițiile în
care dispozițiile privind sporul de dispozitiv au fost emise anterior Deciziei
nr. 37/2009 pronunțată de ICCJ în recurs în interesul legii; în care sporurile
au fost acordate prin dispoziții menținute ca legale de către Prefectul
județului Gorj și nedesființate de către nici o instanță judecătorească,
reluând și argumentele privind netemeinicia actelor contestate, expuse
instanței de fond.
Soluția instanței
de control judiciar.
Examinând actele și
înscrisurile cauzei, Înalta Curte constată incidența motivului de recurs de
ordine publică prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ., și anume „când
hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței altei instanțe”, față de care va
admite recursul și va casa sentința instanței de fond.
Situația de fapt
supusă analizei instanței de contencios administrativ în prezenta cauză,
potrivit susținerilor reclamantei și înscrisurilor aflate la dosar, poate fi
rezumată astfel:
În urma efectuării
acțiunii de audit de către organele competente ale autorității publice pârâte,
privind contul anual de execuție bugetară pentru anul 2010 la Unitatea
Administrativ-Teritorială Comuna Logrești, au fost constatate, prin
Procesul-verbal de constatare nr. 2764 din 27 iunie 2011, o serie de abateri de
la legalitate și regularitate, care au determinat producerea de prejudicii;
În baza acestui
proces-verbal și a Raportului de audit Financiar, Camera de Conturi a Județului
Gorj a emis Decizia nr. 1597 din 16 august 2011, în care s-a dispus, printre
altele, la pct. II lit. a), măsura stabilirii întinderii prejudiciului și
dispunerii măsurilor prevăzute de lege pentru recuperarea plăților nelegale
efectuate în perioada 2008 - 2010 (inclusiv a foloaselor nerealizate)
reprezentând spor de conducere în procent de 25% din salariul de încadrare,
spor de stres și fidelitate în procent de 25% din salariul de bază (vechime +
salariu de încadrare), spor de confidențialitate în procent de 10% din salariu
de bază, spor de calculator (condiții vătămătoare) în procent de 10% din
salariul de bază pentru personalul contractual și premiu anual.
Prin Contestația
înregistrată sub nr. 1691 din 2 septembrie 2011, Unitatea
Administrativ-Teritorială Comuna Logrești a contestat Decizia nr. 1597 din 16
august 2011 emisă de Camera de Conturi Gorj;
Prin Încheierea
nr. 1868 din 10 octombrie 2011, Curtea de Conturi a României - Camera de
Conturi Gorj a respins contestația formulată de către reclamantă.
În continuare,
reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Comuna Logrești a solicitat
instanței de contencios administrativ admiterea contestației sale și
modificarea Încheierii nr. 1868 din 10 octombrie 2011 în sensul anulării
parțiale a Deciziei nr. 1597 din 16 august 2011 privind măsura dispusă la pct.
II lit. a) din decizie.
Atât petitul cererii
reclamantei, cât și criticile formulate de aceasta, față de succesiunea actelor
emise în speță, îndreptățesc concluzia că ceea ce se contestă, în cadrul
prezentei acțiuni în contencios administrativ este, în esență, actul prin care
se dispun măsuri cu privire la entitatea verificată, în speță Decizia nr. 1597
din 16 august 2011 emisă de Camera de Conturi Gorj, act circumscris
prevederilor art. 37 raportat la art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992
privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.
Se mai constată că,
de asemenea, Încheierea nr. 1868 din 10 octombrie 2011 a fost emisă de către
Comisia de soluționare a contestațiilor constituită în cadrul Camerei de
Conturi Gorj.
În conformitate cu
prevederile art. 37 „În situația în care, în urma verificărilor efectuate pe
parcursul execuției bugetului la persoanele juridice prevăzute la art. 23 și
24, rezultă fapte prin care au fost constatate prejudicii sau abateri cu
caracter financiar, valorificarea constatărilor se face potrivit prevederilor
art. 33”.
Art. 33 alin. (3)
prevede - „În situațiile în care se constată existența unor abateri de la
legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se
comunică conducerii entității publice auditate această stare de fapt,
stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea
acestuia devin obligație a conducerii entității audiate”.
Actele emise în
temeiul acestor dispoziții legale sunt acte administrative în sensul art. 2
alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, procedura de contestare a acestora
fiind cea prevăzută de Legea nr. 94/1992 coroborată cu Legea nr. 554/2004.
Legea nr. 94/1992 nu
conține norme derogatorii de la regulile generale de determinare a competenței
materiale a instanțelor de contencios administrativ, astfel cum sunt
reglementate în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care prevede:
„Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile
publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite,
contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la
500.000 RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar
cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice
centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii
vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 RON se
soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale
curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”.
Având ca reper textul
de lege precitat, rezultă că au fost stabilite două criterii pentru
determinarea competenței materiale a instanțelor de contencios administrativ:
a) criteriul poziției în sistemul autorităților publice a emitentului actului;
b) criteriul valoric în cauzele fiscale (500.000 RON - valoarea impozitului,
taxei, contribuției datoriei vamale care face obiectul actului administrativ
contestat).
Cum în speța de față
nu se contestă acte administrative care să privească plata taxelor,
impozitelor, contribuțiilor sau datoriilor vamale, rezultă că este aplicabil
criteriul poziției în sistemul autorităților publice a autorității emitente a
actelor al căror conținut se contestă, și anume Camera de Conturi Gorj.
În aceste condiții,
competența soluționării acțiunii reclamantei, vizând anularea actelor
administrative emise de Camera de Conturi Gorj, revine tribunalului, iar nu
curții de apel.
În ceea ce privește
determinarea instanței de contencios administrativ competente teritorial,
Înalta Curte constată că atât reclamanta, cât și pârâta au sediile în județul
Gorj, ca urmare, în aplicarea dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr.
554/2004, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului Gorj.
Pentru aceste
considerente, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004
și ale art. 312 alin. (2) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite
recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare
instanței competente, Tribunalul Gorj, secția de contencios administrativ și
fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de Unitatea Administrativ-Teritorială Comuna Logrești prin Primar
împotriva Sentinței civile nr. 134 din 2 martie 2012 a Curții de Apel Craiova,
secția de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința
recurată. Trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Gorj, secția
de contencios administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 18 iunie 2013.
Procesat de GGC - LM