ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2350/2009

Asupra recursului penal de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 84/PI din 19 martie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. 1357/59/2008 s-a dispus, în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., respingerea, ca nefondată, a plângerii formulată de petiționara A.L. împotriva Rezoluției nr. 300/P/2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara. În temeiul dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat petiționara la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele: La data de 16 iulie 2008 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara plângerea formulată de petiționara A.L., prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a comisarului de poliție C.C.

pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen., constând în aceea că, în calitate de fost șef al Poliției Lugoj a săvârșit mai multe abuzuri, având relații strânse cu clanurile țigănești din oraș, facilitând fuga deținutului B.A., de sub escorta lucrătorilor de poliție. În cadrul actelor premergătoare s-au solicitat informații de la Ministerul Internelor și Reformei Administrative care prin adresa nr. 629114/S2/VG din 8 octombrie 2008, a comunicat faptul că din studierea dosarelor și a verificărilor efectuate de ofițerii inspectori din cadrul Direcției de Control Intern, nu au rezultat date și indicii privind comiterea unor abateri sau încălcări ale normelor de deontologie profesională.

În ceea ce privește fuga deținutului B.A. de sub escorta polițiștilor din cadrul Poliției Municipiului Timișoara, se arată că au fost declanșate cercetări prealabile, în sarcina ofițerului de poliție neputându-se reține săvârșirea vreunei abateri disciplinare. Fiind analizate aspectele ce rezultă din plângerea petiționarei, procurorul reține că nu există indicii privind săvârșirea unor fapte cu caracter penal care să impună începerea urmăririi penale. Cu privire la apartamentul situat în Lugoj, str. B., se arată că în acesta a locuit cu chirie numitul C.C., efectuând mai multe investiții care au fost compensate cu chiria aferentă, până la restituirea acestuia proprietarului conform Legii nr. 10/2001.

În privința Dosarului nr. 160/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj, respectiv Dosarul nr. 157/P/2003 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara - în acest din urmă dosar efectuându-se acte premergătoare față de comisarul C.C., soluția propusă și confirmată fiind aceea de neîncepere a urmăririi penale - procurorul reține că instrumentarea acestora s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale. În raport de actele premergătoare efectuate procurorul a dispus, prin Rezoluția nr. 300/P/2008, neînceperea urmăririi penale față de comisarul de poliție C.C., fiind incidente în cauză dispozițiile art. 228 alin. (4) C. proc. pen. și art. 10 lit. a) C. proc. pen. Prin Rezoluția nr. 1159/II/2/2008 din 20 noiembrie 2008 dată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara s-a dispus respingerea, ca nefondată, a plângerii formulată de petiționara A.L.

Împotriva rezoluției procurorului, în temeiul dispozițiilor art. 278 1 C. proc. pen., a formulat plângere petiționara A.L. Instanța de fond a apreciat că soluția procurorului este legală și temeinică, astfel încât nu se impune desființarea acesteia. Împotriva soluției pronunțată de instanța de fond a declarat recurs, în termen legal, petiționara A.L., solicitând casarea acesteia și în cadrul rejudecării admiterea plângerii și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale. Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 385 14 C. proc. pen. și art. 278 1 alin. (7) C. proc. pen., constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente: Prin plângerea formulată de petiționară s-a solicitat tragerea la răspundere penală a comisarului de poliție C.C.

pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen., constând în aceea că, în calitate de fost șef al Poliției Lugoj, a săvârșit mai multe abuzuri având relații apropiate cu clanurile țigănești din oraș, facilitând fuga deținutului B.A., de sub escorta lucrătorilor de poliție. Potrivit dispozițiilor art. 246 C. pen., abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor constă în fapta funcționarului public, care în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane. Din analiza normei de incriminare rezultă că fapta se săvârșește cu intenție, fie printr-o acțiune, fie printr-o inacțiune, în ambele ipoteze consecința fiind aceea a vătămării intereselor legale ale persoanei.

În cauza dedusă judecății, din actele premergătoare efectuate în cauză - fiind întreprinse verificări și în cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative - nu au rezultat indicii din care să rezulte săvârșirea de către intimat a vreunei fapte penale și cu atât mai puțin a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Relativ la fuga deținutului B.A. de sub escorta polițiștilor, nu s-a putut reține, în sarcina intimatului încălcarea vreunei dispoziții legale, ancheta internă concluzionând că nu s-a săvârșit nicio abatere disciplinară. Nu s-au confirmat nici celelalte aspecte prezentate în plângerea petiționarei, astfel încât soluția de netrimitere în judecată adoptată de procuror, dar și sentința instanței de fond sunt la adăpost de orice critică.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de petiționara A.L. împotriva Sentinței penale nr. 84/Pi din 19 martie 2009 a Curții de Apel Timișoara. În temeiul art. 192 alin. (2) C. pen., va obliga recurenta petiționară la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara A.L. împotriva Sentinței penale nr. 84/PI din 19 martie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția penală. Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 300 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 22 iunie 2009.