ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2350/2009

Asupra recursului

penal de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 84/PI din 19 martie

2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. 1357/59/2008 s-a

dispus, în temeiul art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen.,

respingerea, ca nefondată, a plângerii formulată de petiționara A.L. împotriva

Rezoluției nr. 300/P/2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Timișoara.

În temeiul

dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat petiționara la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

La data de 16 iulie

2008 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara

plângerea formulată de petiționara A.L., prin care a solicitat tragerea la

răspundere penală a comisarului de poliție C.C. pentru săvârșirea infracțiunii

de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C.

pen., constând în aceea că, în calitate de fost șef al Poliției Lugoj a

săvârșit mai multe abuzuri, având relații strânse cu clanurile țigănești din

oraș, facilitând fuga deținutului B.A., de sub escorta lucrătorilor de poliție.

În cadrul actelor

premergătoare s-au solicitat informații de la Ministerul Internelor și Reformei

Administrative care prin adresa nr. 629114/S2/VG din 8 octombrie 2008, a

comunicat faptul că din studierea dosarelor și a verificărilor efectuate de

ofițerii inspectori din cadrul Direcției de Control Intern, nu au rezultat date

și indicii privind comiterea unor abateri sau încălcări ale normelor de

deontologie profesională. În ceea ce privește fuga deținutului B.A. de sub

escorta polițiștilor din cadrul Poliției Municipiului Timișoara, se arată că au

fost declanșate cercetări prealabile, în sarcina ofițerului de poliție

neputându-se reține săvârșirea vreunei abateri disciplinare.

Fiind analizate aspectele

ce rezultă din plângerea petiționarei, procurorul reține că nu există indicii

privind săvârșirea unor fapte cu caracter penal care să impună începerea

urmăririi penale.

Cu privire la

apartamentul situat în Lugoj, str. B., se arată că în acesta a locuit cu chirie

numitul C.C., efectuând mai multe investiții care au fost compensate cu chiria

aferentă, până la restituirea acestuia proprietarului conform Legii nr.

10/2001.

În privința Dosarului

nr. 160/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj, respectiv Dosarul

nr. 157/P/2003 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara - în acest

din urmă dosar efectuându-se acte premergătoare față de comisarul C.C., soluția

propusă și confirmată fiind aceea de neîncepere a urmăririi penale - procurorul

reține că instrumentarea acestora s-a făcut cu respectarea dispozițiilor

legale.

În raport de actele

premergătoare efectuate procurorul a dispus, prin Rezoluția nr. 300/P/2008,

neînceperea urmăririi penale față de comisarul de poliție C.C., fiind incidente

în cauză dispozițiile art. 228 alin. (4) C. proc. pen. și art. 10 lit. a) C.

proc. pen.

Prin Rezoluția nr.

1159/II/2/2008 din 20 noiembrie 2008 dată de Procurorul General al Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Timișoara s-a dispus respingerea, ca nefondată, a

plângerii formulată de petiționara A.L.

Împotriva rezoluției

procurorului, în temeiul dispozițiilor art. 278

1

C. proc. pen., a

formulat plângere petiționara A.L.

Instanța de fond a

apreciat că soluția procurorului este legală și temeinică, astfel încât nu se

impune desființarea acesteia.

Împotriva soluției

pronunțată de instanța de fond a declarat recurs, în termen legal, petiționara

A.L., solicitând casarea acesteia și în cadrul rejudecării admiterea plângerii

și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale.

Înalta Curte de

Casație și Justiție, examinând recursul în conformitate cu dispozițiile art.

385

14

C. proc. pen. și art. 278

1

alin. (7) C. proc. pen.,

constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

Prin plângerea formulată de petiționară s-a

solicitat tragerea la răspundere penală a comisarului de poliție C.C. pentru

săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor

prevăzută de art. 246 C. pen., constând în aceea că, în calitate de fost șef al

Poliției Lugoj, a săvârșit mai multe abuzuri având relații apropiate cu

clanurile țigănești din oraș, facilitând fuga deținutului B.A., de sub escorta

lucrătorilor de poliție.

Potrivit

dispozițiilor art. 246 C. pen., abuzul în serviciu contra intereselor

persoanelor constă în fapta funcționarului public, care în exercițiul

atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl

îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o vătămare intereselor

legale ale unei persoane.

Din analiza normei de

incriminare rezultă că fapta se săvârșește cu intenție, fie printr-o acțiune,

fie printr-o inacțiune, în ambele ipoteze consecința fiind aceea a vătămării

intereselor legale ale persoanei.

În cauza dedusă

judecății, din actele premergătoare efectuate în cauză - fiind întreprinse

verificări și în cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative - nu

au rezultat indicii din care să rezulte săvârșirea de către intimat a vreunei

fapte penale și cu atât mai puțin a infracțiunii de abuz în serviciu contra

intereselor persoanelor.

Relativ la fuga

deținutului B.A. de sub escorta polițiștilor, nu s-a putut reține, în sarcina

intimatului încălcarea vreunei dispoziții legale, ancheta internă concluzionând

că nu s-a săvârșit nicio abatere disciplinară.

Nu s-au confirmat

nici celelalte aspecte prezentate în plângerea petiționarei, astfel încât

soluția de netrimitere în judecată adoptată de procuror, dar și sentința

instanței de fond sunt la adăpost de orice critică.

Având în vedere considerentele

expuse, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 385

15

alin. (1)

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de

petiționara A.L. împotriva Sentinței penale nr. 84/Pi din 19 martie 2009 a

Curții de Apel Timișoara.

În temeiul art. 192

alin. (2) C. pen., va obliga recurenta petiționară la plata sumei de 300 RON cu

titlu de cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de petiționara A.L. împotriva Sentinței penale nr.

84/PI din 19 martie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.

Obligă recurenta

petiționară la plata sumei de 300 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 22 iunie 2009.