ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3551/2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3551/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă

Tribunalul Suceava nr. 510/P/2010 din 26 iulie 2010, s-a dispus trimiterea în

judecată, în stare de libertate, a inculpatei I.V., pentru săvârșirea unei

tentative la infracțiunea de omor prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 C.

pen., constând în aceea că, la data de 04 iunie 2010, pe fondul unui conflict

spontan avut cu victima O.D., având asupra sa un corp vulnerant

tăietor-înțepător, apt de a produce moarte, cu intenție i-a aplicat acesteia

două lovituri la nivelul toracelui, cauzându-i leziuni grave ce au pus în

primejdie viața victimei.

În cuprinsul rechizitoriului

s-au reținut următoarele:

În dimineața zilei de

04 iunie 2010, în jurul orelor 05:00, partea vătămată O.D. s-a deplasat la locuința

vecinului său, C.G., pentru a împrumuta de la acesta o coasă, cu intenția de a cosi

iarba din curtea locuinței sale. Întrucât vecinul său dormea, O.D. a împrumutat

coasa de la un alt vecin de-al său, numitul T.I. În jurul orelor 07:30, după ce

a terminat de cosit, partea vătămată s-a deplasat din nou la vecinul său, C.G.,

spunându-i că a cosit iarba și că o poate lua pentru animalele sale.

Trebuie precizat faptul

că în noaptea precedentă O.D. a fost în vizită la locuința inculpatei I.V., unde

au consumat băuturi alcoolice și au urmărit un program la televizor, lucrurile desfășurându-se

normal, fără niciun fel de incident.

După ce, în prealabil,

a servit la C.G. un pahar de băuturi alcoolice (vișinată), O.D. s-a deplasat la

locuința numitei I.R. cu gândul de a-și pregăti și servi o cafea.

De precizat este faptul

că I.R. deține o locuință mare, prevăzută cu o anexă având destinația - cameră centrală,

un fel de bucătărie de vară. Atât inculpata I.V. cât și victima O.D. se deplasau

aproape zilnic în acel loc, în special dimineața, unde își preparau cafeaua.

Același lucru s-a întâmplat

și în dimineața zilei de 04 iunie 2010, în jurul orelor 08:00. Astfel, la scurt

timp după ce în camera centrală a intrat O.D., în timp ce acesta își fierbea apa

pentru cafea, în încăpere și-a făcut apariția inculpata I.V. O.D. a întrebat-o pe

un ton ridicat pe inculpată dacă a umblat cu cafeaua sa, aceasta răspunzându-i pe

un ton jignitor „Măi mortăciune, eu am grijă de cafeaua ta?". În clipele imediat

următoare, între cei doi s-a instalat o stare de tensiune, moment în care victima

s-a ridicat de pe scaun și a împins-o pe I.V., conform declarației sale, cu mâna

dreaptă peste față, încercând să părăsească încăperea. Din poziția în care se afla

(stând în picioare, cu fața către plita de aragaz și cu spatele la victimă) inculpata

I.V. s-a aplecat spre stânga, a luat un cuțit ce se afla pe o măsuță din fața ei

și, fără a-i adresa vreun cuvânt, s-a întors către victimă, lovind-o de două ori,

în zona toracelui și a abdomenului.

O.D. a părăsit în cele

din urmă încăperea îndreptându-se, conform declarațiilor sale, spre locuința sa

pentru a se schimba de pantaloni. La scurt timp însă, victimei i s-a făcut rău,

acuzând dureri puternice în zona abdomenului, astfel că a ieșit din locuința sa

în speranța că va întâlni o persoană care să anunțe și să cheme salvarea. După o

distanță de aproximativ 50 - 100 m, timp în care nu a întâlnit nicio persoană, O.D.

a intrat în curtea numitului M.I., s-a prăbușit pe iarbă, cerându-i acestuia să-i

aducă o pătură, întrucât îi era frig. După ce s-a așezat pe pătură, ajutat fiind

de M.I., victima s-a descheiat la cămașă, observând că sângerează abundent. Acesta

i-a spus lui M.I. că a fost înjunghiat cu cuțitul de I.V., rugându-l totodată să

anunțe salvarea.

La scurt timp după acestea,

la fața locului a sosit un echipaj al salvării, victima fiind transportată inițial

la Spitalul din Rădăuți, iar ulterior la Spitalul Județean de Urgență „Sf. I.N."

Suceava, unde a fost internat în cadrul secției chirurgie până în data de 16 iunie

2010.

Conform raportului de

constatare medico-legală din data de 05 iunie 2010, O.D. prezintă două plăgi tăiate-înțepate,

o plagă cu margini netede și unghiuri ascuțite situate la nivelul hemitoracelui

drept și una cu margini netede și unghiuri ascuțite situate pe peretele abdominal

anterior la nivelul flancului drept. Medicii legiști au apreciat că leziunile au

putut fi produse prin acționare în sens tăietor-înțepător a unui obiect tăietor,

iar leziunile au necesitat un număr de 25-30 zile de îngrijiri medicale. Leziunile

au pus în primejdie viața victimei, iar atitudinea terapeutică chirurgicală corectă

și la timp aplicată a salvat viața victimei.

Din biletul de ieșire

din spital, victima a fost diagnosticată la externare cu plagă înjunghiată abdominală

periombilicală, penetrantă, hemoperitoneu prin plagă tăiată de mezenter, plăgi tăiate

multiple de intestin subțire, plagă tăiată toracică anterioară penetrantă.

Pentru reținerea situației

de fapt, astfel cum a fost pe larg expusă în cuprinsul rechizitoriului, Parchetul

de pe lângă Tribunalul Suceava s-a bazat pe următoarele mijloace de probă administrate

în cursul urmăririi penale: procese-verbale

de sesizare

din oficiu;

proces-verbal

de ridicare a corpului

vulnerant;

proces-verbal

de cercetarea Ia fața

locului și planșa foto aferentă,

s

chița locului

faptei,

proces-verbal

de examinare criminalistică,

c

oncluzii provizorii și raport medico-legal, întocmite

de Cabinetul Medico-Legal Rădăuți,

b

ilet de ieșire

din spital victimă,

c

ertificat medico-legal din

25 iunie 2010,

d

eclarații parte vătămată,

d

eclarații martori,

o

rdonanță

de reținere din 05 iunie 2010,

o

rdonanță de punere

în mișcare acțiunii penale,

r

eferat cu propunere

de arestare preventivă din data de 05 iunie 2010,

î

ncheierea nr. 23/A din 05 iunie 2010 a Tribunalului Suceava,

î

ncheierea nr. 57/R din 08 iunie 2010 a Curții de Apel

Suceava, declarațiile inculpatei I.V., proces-verbal de prezentare a materialului

de urmărire penală.

Cu prilejul

audierii în cursul urmăririi penale, inculpata I.V. a declarat că, anterior comiterii

agresiunii, victima i-a făcut avansuri cu tentă sexuală, i-a adresat injurii și

a lovit-o cu palma la nivelul feței. A mai arătat că altercația a avut loc într-un

interval de timp foarte scurt, iar cu o mișcare circulară l-a lovit pe O.D. o singură

dată, în zona abdomenului.

Reprezentantul Parchetului

a considerat că aceste din urmă s

usțineri ale inculpatei

nu au un suport probator temeinic și vin în contradicție cu declarațiile părții

vătămate O.D. Mai mult decât atât, examinată fiind din punct de vedere medico-legal,

nu au fost constatate leziuni de violență la nivelul feței. De asemenea, pe toată

durata cercetărilor, inculpata a precizat și susținut faptul că a lovit victima

o singură dată, aspect infirmat însă de actele medicale existente la dosar (două

plăgi tăiate-întepate produse cu un obiect tăietor-înțepator, posibil cuțit).

În ceea ce

privește persoana inculpatei s-a reținut că aceasta are vârsta de 33 ani, nu este

căsătorită, are trei copii minori și nu este cunoscută cu antecedente penale. Aceasta

nu are un loc de muncă stabil, lucrează pe la diverși cetățeni din comuna U., ajutându-i

la treburile gospodărești, primind în schimb diferite sume de bani ori produse alimentare.

I.V. locuiește pe raza comunei U., într-un imobil compus dintr-o singură cameră,

proprietatea numitului T.M., împreună cu fratele său I.V., numitul C.I. și cei trei

copii ai săi.

La o distanță de aproximativ 50 m de imobil, se află locuința

numitei I.R., o persoană înstărită din localitate, iar în ultima perioadă de timp,

inculpata o ajuta pe aceasta la treburile gospodărești, primind în schimb lapte

pentru copiii săi.

De asemenea, s-a reținut

că inculpata

I.V. este o mare consumatoare de băuturi

alcoolice, moment în care devine impulsivă adoptând un comportament violent. Din

declarațiile numitului C.I. a reieșit faptul că aceasta este o fire foarte violentă,

pusă pe scandal și adeseori îl amenință că îl taie cu cuțitul ori toporul după care

se sinucide.

Inculpata

nu este cunoscută cu antecedente penale, adoptând pe parcursul cercetărilor o poziție

procesuală corectă, sinceră, de recunoaștere și regret a faptei comise.

În ceea ce privește măsurile

de prevenție dispuse față de inculpată în cursul urmăririi penale:

prin ordonanța din data de 05 iunie 2010, s-a dispus reținerea

inculpatei pentru o perioadă de 24 de ore, iar prin ordonanța cu același număr a

fost pusă în mișcare acțiunea penală față de aceasta. De asemenea, în cauză s-a

întocmit un referat cu propunere de luare a măsurii arestării preventive față de

I.V., propunere ce a fost însă respinsă de către Tribunalul Suceava, instanța apreciind

că lăsarea în libertate a inculpatei nu prezintă pericol concret pentru ordinea

publică.

În cursul

urmăririi penale, partea vătămată O.D. s-a constituit parte civilă împotriva inculpatei

cu suma de 3.700 RON, reprezentând cheltuielile ocazionate cu spitalizarea sa.

După trimiterea dosarului

la instanța de judecată a fost înaintat, de către Parchetul de pe lângă Tribunalul

Suceava, raportul de expertiză medico legală din 25 august 2010, întocmit de Cabinetul

Medico Legal Rădăuți, care a concluzionat în sensul că partea vătămată O.D. prezintă

leziuni de violență care s-au putut produce prin acționare în sens tăietor înțepător

cu cel puțin o margine ascuțită, ce prezenta o lățime maxim activă de cca. 6 cm

dintr-o poziție dinamică anterioară sau antero-laterală dreaptă, leziuni ce au pus

în primejdie viața victimei, doar atitudinea terapeutică chirurgicală corectă și

la timp aplicată salvând viața acesteia.

De asemenea, în cursul

judecății, s-a constituit parte civilă împotriva inculpatei Spitalul Județean de

Urgență Sfântul I.N. Suceava, cu suma de 3.700 RON, reprezentând cheltuielile de

spitalizare ocazionate cu internarea părții vătămate, depunând și actele doveditoare

în acest sens. Pentru aceeași sumă și-a menținut constituirea de parte civilă făcută

în timpul urmăririi penale și partea vătămată O.D. (încheierea de ședință din 15

septembrie 2010).

Prin sentința penală

nr. 6 din 19 ianuarie 2011, Tribunalul Suceava, în temeiul art. 20 raportat la

art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe

inculpata I.V., la pedeapsa de 3 trei ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii

de tentativă de omor, pedeapsă din care s-a dedus durata reținerii din data de 05

iunie 2010, conform art. 88 C. pen.

În temeiul art. 65

alin. (2) C. pen. raportat la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen. a interzis

inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) Teza a-II-a și lit. b) C.

pen., cu titlu de pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 1 an.

În temeiul art. 71 C.

pen., a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) Teza a-II-a

și lit. b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 109

alin. (4) C. proc. pen., s-a dispus restituirea cuțitului folosit la săvârșirea

infracțiunii de către inculpată către persoana căreia îi aparține, respectiv numitei

I.R.

În temeiul art. 14 și

346 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 998 C. civ., a admis acțiunea civilă

formulată de partea civilă Spitalul Județean de Urgență Sfântul I.N. Suceava și,

pe cale de consecință, a obligat inculpata la plata sumei de 3.700 RON cu titlu

de cheltuieli de spitalizare parte vătămată.

În temeiul art. 14 și

346 alin. (1) C. proc. pen., a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă

O.D., ca neîntemeiată; totodată inculpata a fost obligată la plata cheltuielilor

judiciare către stat în sumă de 2.288,04 RON.

Împotriva acestei sentințe

a declarat apel inculpata I.V., care a solicitat, în principal, achitarea în baza

art. 10 lit. e) C. proc. pen. combinat cu art. 44 C. pen., susținând existența unei

cauze ce înlătură caracterul penal al faptei și, în subsidiar, prin reținerea

art. 73 lit. b) C. pen., reducerea pedepsei și schimbarea modalității de executare.

Instanța de apel a apreciat

criticile ca nefondate, reținând că nu s-au probat apărările inculpatei în sensul

că ar fi existat un atac material, direct, imediat și injust exercitat de partea

vătămată.

Nu a fost probată nici

existența unei stări de provocare, iar cât privește pedeapsa aplicată s-a constatat

că aceasta este just individualizată, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și

modalitatea de executare.

În consecință, Curtea

de Apel Suceava, prin decizia penală nr. 30 din 6 aprilie 2011, a respins, ca nefondat,

apelul declarat de inculpată.

Împotriva acestei decizii

a declarat recurs inculpata I.V., care a reiterat criticile formulate în apel, invocând

cazurile de casare prevăzute de art. 385

9

pct. 18 și 14 C. proc. pen.

și solicitând, în principal, achitarea în baza art. 10 lit. e) C. proc. pen. combinat

cu art. 44 C. pen. și, în subsidiar, reținerea stării de provocare prevăzută de

art. 73 lit. b) C. pen. și reducerea pedepsei până la un cuantum care să permită

schimbarea modalității de executare.

Recursul este neîntemeiat.

Înalta Curte, analizând

decizia penală recurată prin prisma criticilor formulate de inculpată precum și

conform art. 385

9

alin. (2) C. proc. pen., apreciază că aceasta este

legală și temeinică.

Primul motiv de recurs

formulat vizează cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 18 C. proc.

pen., susținându-se comiterea unei grave erori de fapt în sensul nereținerii unei

cauze ce înlătură caracterul penal al faptei, respectiv legitima apărare ori depășirea

limitei unei apărări proporționale cu gravitatea pericolului și cu împrejurările

în care s-a produs atacul [art. 44 alin. (2) sau art. 44 alin. (3) C. pen.].

Inculpata a susținut că

a acționat ca urmare a faptului că victima O.D. i-a adresat injurii și a lovit-o

cu palmele.

Probele administrate în

cauză nu au dovedit existența unui atac al victimei, direct, material, imediat și

injust asupra inculpatei, așa cum o cere dispozițiile art. 44 C. pen.

Afirmațiile inculpatei

că a fost lovită cu palmele de victimă nu se coroborează cu niciun alt mijloc de

probă.

Mai mult decât atât, examinată

fiind din punct de vedere medico-legal, nu au fost constatate leziuni de violență

la nivelul feței inculpatei, unde aceasta susține că a fost lovită cu palmele de

către victimă.

În aceste condiții, legitima

apărare invocată nu poate fi reținută, nefiind îndeplinită condiția privind atacul,

cerută atât în situația prevăzută de art. 44 alin. (2) cât și cea prevăzută de

art. 44 alin. (3) C. pen. (depășirea limitelor apărării).

Cât privește pretinsele

injurii, în mod evident nu există atac material în cazul agresiunilor morale, astfel

că persoanele insultate sau calomniate prin cuvinte sau gesturi nu pot invoca legitima

apărare dacă folosesc acte de violență.

În mod corect s-a apreciat

că existența unor injurii, plecând de la neînțelegerea privind eventualul consum

de cafea imputat de către partea vătămată nu poate fi apreciată nici ca o stare

de provocare [art. 73 lit. b) C. pen.], nerezultând din probatoriu că inculpata

a acționat sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de un

act provocator al victimei.

Mai mult decât atât, așa-zisul

act provocator al victimei era deja consumat la momentul comiterii faptei, însăși

inculpata declarând că partea vătămată se afla în spatele său și mânca, timp în

care ea a luat cuțitul de pe masă, iar când partea vătămată s-a ridicat, i-a aplicat

lovitura.

Prin urmare, solicitarea

de reținere a circumstanței legale a provocării cu consecința reducerii pedepsei,

invocată în cadrul cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C.

proc. pen., nu este fondată.

Inculpata a mai criticat

cuantumul pedepsei și modalitatea de executare, critici ce vizează același caz de

casare, prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen. și care, de asemenea,

sunt nejustificate.

Inculpatei i s-au reținut,

în favoarea sa, circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen., aplicându-i-se

o pedeapsă sub minimul special, iar o nouă reducere sau schimbarea modalității de

executare nu se justifică în raport de gravitatea faptei, generată de valoarea socială

ocrotită, respectiv viața.

Pentru aceste considerente,

Înalta Curte, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge,

ca nefondat, recursul declarat de inculpată.

Conform art. 192

alin. (2) C. proc. pen., recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare

către stat, onorariul avocatului din oficiu urmând a se avansa din fondul Ministerului

Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpata I.V. împotriva deciziei penale nr. 30 din 6 aprilie

2011 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 500

RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 12 octombrie

2011.