ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3551/2011

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava nr. 510/P/2010 din 26 iulie 2010, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei I.V., pentru săvârșirea unei tentative la infracțiunea de omor prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 C. pen., constând în aceea că, la data de 04 iunie 2010, pe fondul unui conflict spontan avut cu victima O.D., având asupra sa un corp vulnerant tăietor-înțepător, apt de a produce moarte, cu intenție i-a aplicat acesteia două lovituri la nivelul toracelui, cauzându-i leziuni grave ce au pus în primejdie viața victimei. În cuprinsul rechizitoriului s-au reținut următoarele: În dimineața zilei de 04 iunie 2010, în jurul orelor 05:00, partea vătămată O.D.

s-a deplasat la locuința vecinului său, C.G., pentru a împrumuta de la acesta o coasă, cu intenția de a cosi iarba din curtea locuinței sale. Întrucât vecinul său dormea, O.D. a împrumutat coasa de la un alt vecin de-al său, numitul T.I. În jurul orelor 07:30, după ce a terminat de cosit, partea vătămată s-a deplasat din nou la vecinul său, C.G., spunându-i că a cosit iarba și că o poate lua pentru animalele sale. Trebuie precizat faptul că în noaptea precedentă O.D. a fost în vizită la locuința inculpatei I.V., unde au consumat băuturi alcoolice și au urmărit un program la televizor, lucrurile desfășurându-se normal, fără niciun fel de incident. După ce, în prealabil, a servit la C.G. un pahar de băuturi alcoolice (vișinată), O.D.

s-a deplasat la locuința numitei I.R. cu gândul de a-și pregăti și servi o cafea. De precizat este faptul că I.R. deține o locuință mare, prevăzută cu o anexă având destinația - cameră centrală, un fel de bucătărie de vară. Atât inculpata I.V. cât și victima O.D. se deplasau aproape zilnic în acel loc, în special dimineața, unde își preparau cafeaua. Același lucru s-a întâmplat și în dimineața zilei de 04 iunie 2010, în jurul orelor 08:00. Astfel, la scurt timp după ce în camera centrală a intrat O.D., în timp ce acesta își fierbea apa pentru cafea, în încăpere și-a făcut apariția inculpata I.V. O.D.

a întrebat-o pe un ton ridicat pe inculpată dacă a umblat cu cafeaua sa, aceasta răspunzându-i pe un ton jignitor „Măi mortăciune, eu am grijă de cafeaua ta?". În clipele imediat următoare, între cei doi s-a instalat o stare de tensiune, moment în care victima s-a ridicat de pe scaun și a împins-o pe I.V., conform declarației sale, cu mâna dreaptă peste față, încercând să părăsească încăperea. Din poziția în care se afla (stând în picioare, cu fața către plita de aragaz și cu spatele la victimă) inculpata I.V. s-a aplecat spre stânga, a luat un cuțit ce se afla pe o măsuță din fața ei și, fără a-i adresa vreun cuvânt, s-a întors către victimă, lovind-o de două ori, în zona toracelui și a abdomenului.

O.D. a părăsit în cele din urmă încăperea îndreptându-se, conform declarațiilor sale, spre locuința sa pentru a se schimba de pantaloni. La scurt timp însă, victimei i s-a făcut rău, acuzând dureri puternice în zona abdomenului, astfel că a ieșit din locuința sa în speranța că va întâlni o persoană care să anunțe și să cheme salvarea. După o distanță de aproximativ 50 - 100 m, timp în care nu a întâlnit nicio persoană, O.D. a intrat în curtea numitului M.I., s-a prăbușit pe iarbă, cerându-i acestuia să-i aducă o pătură, întrucât îi era frig. După ce s-a așezat pe pătură, ajutat fiind de M.I., victima s-a descheiat la cămașă, observând că sângerează abundent. Acesta i-a spus lui M.I. că a fost înjunghiat cu cuțitul de I.V., rugându-l totodată să anunțe salvarea.

La scurt timp după acestea, la fața locului a sosit un echipaj al salvării, victima fiind transportată inițial la Spitalul din Rădăuți, iar ulterior la Spitalul Județean de Urgență „Sf. I.N." Suceava, unde a fost internat în cadrul secției chirurgie până în data de 16 iunie 2010. Conform raportului de constatare medico-legală din data de 05 iunie 2010, O.D. prezintă două plăgi tăiate-înțepate, o plagă cu margini netede și unghiuri ascuțite situate la nivelul hemitoracelui drept și una cu margini netede și unghiuri ascuțite situate pe peretele abdominal anterior la nivelul flancului drept. Medicii legiști au apreciat că leziunile au putut fi produse prin acționare în sens tăietor-înțepător a unui obiect tăietor, iar leziunile au necesitat un număr de 25-30 zile de îngrijiri medicale.

Leziunile au pus în primejdie viața victimei, iar atitudinea terapeutică chirurgicală corectă și la timp aplicată a salvat viața victimei. Din biletul de ieșire din spital, victima a fost diagnosticată la externare cu plagă înjunghiată abdominală periombilicală, penetrantă, hemoperitoneu prin plagă tăiată de mezenter, plăgi tăiate multiple de intestin subțire, plagă tăiată toracică anterioară penetrantă.

Pentru reținerea situației de fapt, astfel cum a fost pe larg expusă în cuprinsul rechizitoriului, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava s-a bazat pe următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale: procese-verbale de sesizare din oficiu; proces-verbal de ridicare a corpului vulnerant; proces-verbal de cercetarea Ia fața locului și planșa foto aferentă, s chița locului faptei, proces-verbal de examinare criminalistică, c oncluzii provizorii și raport medico-legal, întocmite de Cabinetul Medico-Legal Rădăuți, b ilet de ieșire din spital victimă, c ertificat medico-legal din 25 iunie 2010, d eclarații parte vătămată, d eclarații martori, o rdonanță de reținere din 05 iunie 2010, o rdonanță de punere în mișcare acțiunii penale, r eferat cu propunere de arestare preventivă din data de 05 iunie 2010, î ncheierea nr. 23/A din 05 iunie 2010 a Tribunalului Suceava, î ncheierea nr. 57/R din 08 iunie 2010 a Curții de Apel Suceava, declarațiile inculpatei I.V., proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală.

Cu prilejul audierii în cursul urmăririi penale, inculpata I.V. a declarat că, anterior comiterii agresiunii, victima i-a făcut avansuri cu tentă sexuală, i-a adresat injurii și a lovit-o cu palma la nivelul feței. A mai arătat că altercația a avut loc într-un interval de timp foarte scurt, iar cu o mișcare circulară l-a lovit pe O.D. o singură dată, în zona abdomenului. Reprezentantul Parchetului a considerat că aceste din urmă s usțineri ale inculpatei nu au un suport probator temeinic și vin în contradicție cu declarațiile părții vătămate O.D. Mai mult decât atât, examinată fiind din punct de vedere medico-legal, nu au fost constatate leziuni de violență la nivelul feței. De asemenea, pe toată durata cercetărilor, inculpata a precizat și susținut faptul că a lovit victima o singură dată, aspect infirmat însă de actele medicale existente la dosar (două plăgi tăiate-întepate produse cu un obiect tăietor-înțepator, posibil cuțit).

În ceea ce privește persoana inculpatei s-a reținut că aceasta are vârsta de 33 ani, nu este căsătorită, are trei copii minori și nu este cunoscută cu antecedente penale. Aceasta nu are un loc de muncă stabil, lucrează pe la diverși cetățeni din comuna U., ajutându-i la treburile gospodărești, primind în schimb diferite sume de bani ori produse alimentare. I.V. locuiește pe raza comunei U., într-un imobil compus dintr-o singură cameră, proprietatea numitului T.M., împreună cu fratele său I.V., numitul C.I. și cei trei copii ai săi. La o distanță de aproximativ 50 m de imobil, se află locuința numitei I.R., o persoană înstărită din localitate, iar în ultima perioadă de timp, inculpata o ajuta pe aceasta la treburile gospodărești, primind în schimb lapte pentru copiii săi.

De asemenea, s-a reținut că inculpata I.V. este o mare consumatoare de băuturi alcoolice, moment în care devine impulsivă adoptând un comportament violent. Din declarațiile numitului C.I. a reieșit faptul că aceasta este o fire foarte violentă, pusă pe scandal și adeseori îl amenință că îl taie cu cuțitul ori toporul după care se sinucide. Inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale, adoptând pe parcursul cercetărilor o poziție procesuală corectă, sinceră, de recunoaștere și regret a faptei comise. În ceea ce privește măsurile de prevenție dispuse față de inculpată în cursul urmăririi penale: prin ordonanța din data de 05 iunie 2010, s-a dispus reținerea inculpatei pentru o perioadă de 24 de ore, iar prin ordonanța cu același număr a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de aceasta.

De asemenea, în cauză s-a întocmit un referat cu propunere de luare a măsurii arestării preventive față de I.V., propunere ce a fost însă respinsă de către Tribunalul Suceava, instanța apreciind că lăsarea în libertate a inculpatei nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică. În cursul urmăririi penale, partea vătămată O.D. s-a constituit parte civilă împotriva inculpatei cu suma de 3.700 RON, reprezentând cheltuielile ocazionate cu spitalizarea sa. După trimiterea dosarului la instanța de judecată a fost înaintat, de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, raportul de expertiză medico legală din 25 august 2010, întocmit de Cabinetul Medico Legal Rădăuți, care a concluzionat în sensul că partea vătămată O.D.

prezintă leziuni de violență care s-au putut produce prin acționare în sens tăietor înțepător cu cel puțin o margine ascuțită, ce prezenta o lățime maxim activă de cca. 6 cm dintr-o poziție dinamică anterioară sau antero-laterală dreaptă, leziuni ce au pus în primejdie viața victimei, doar atitudinea terapeutică chirurgicală corectă și la timp aplicată salvând viața acesteia. De asemenea, în cursul judecății, s-a constituit parte civilă împotriva inculpatei Spitalul Județean de Urgență Sfântul I.N. Suceava, cu suma de 3.700 RON, reprezentând cheltuielile de spitalizare ocazionate cu internarea părții vătămate, depunând și actele doveditoare în acest sens. Pentru aceeași sumă și-a menținut constituirea de parte civilă făcută în timpul urmăririi penale și partea vătămată O.D.

(încheierea de ședință din 15 septembrie 2010). Prin sentința penală nr. 6 din 19 ianuarie 2011, Tribunalul Suceava, în temeiul art. 20 raportat la art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpata I.V., la pedeapsa de 3 trei ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, pedeapsă din care s-a dedus durata reținerii din data de 05 iunie 2010, conform art. 88 C. pen. În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. raportat la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen. a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) Teza a-II-a și lit. b) C. pen., cu titlu de pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 1 an. În temeiul art. 71 C. pen., a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) Teza a-II-a și lit. b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 109 alin. (4) C. proc. pen., s-a dispus restituirea cuțitului folosit la săvârșirea infracțiunii de către inculpată către persoana căreia îi aparține, respectiv numitei I.R. În temeiul art. 14 și 346 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 998 C. civ., a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Județean de Urgență Sfântul I.N. Suceava și, pe cale de consecință, a obligat inculpata la plata sumei de 3.700 RON cu titlu de cheltuieli de spitalizare parte vătămată. În temeiul art. 14 și 346 alin. (1) C. proc. pen., a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă O.D., ca neîntemeiată; totodată inculpata a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 2.288,04 RON.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpata I.V., care a solicitat, în principal, achitarea în baza art. 10 lit. e) C. proc. pen. combinat cu art. 44 C. pen., susținând existența unei cauze ce înlătură caracterul penal al faptei și, în subsidiar, prin reținerea art. 73 lit. b) C. pen., reducerea pedepsei și schimbarea modalității de executare. Instanța de apel a apreciat criticile ca nefondate, reținând că nu s-au probat apărările inculpatei în sensul că ar fi existat un atac material, direct, imediat și injust exercitat de partea vătămată. Nu a fost probată nici existența unei stări de provocare, iar cât privește pedeapsa aplicată s-a constatat că aceasta este just individualizată, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare.

În consecință, Curtea de Apel Suceava, prin decizia penală nr. 30 din 6 aprilie 2011, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpată. Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpata I.V., care a reiterat criticile formulate în apel, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 18 și 14 C. proc. pen. și solicitând, în principal, achitarea în baza art. 10 lit. e) C. proc. pen. combinat cu art. 44 C. pen. și, în subsidiar, reținerea stării de provocare prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen. și reducerea pedepsei până la un cuantum care să permită schimbarea modalității de executare. Recursul este neîntemeiat. Înalta Curte, analizând decizia penală recurată prin prisma criticilor formulate de inculpată precum și conform art. 385 9 alin. (2) C. proc.

pen., apreciază că aceasta este legală și temeinică. Primul motiv de recurs formulat vizează cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 18 C. proc. pen., susținându-se comiterea unei grave erori de fapt în sensul nereținerii unei cauze ce înlătură caracterul penal al faptei, respectiv legitima apărare ori depășirea limitei unei apărări proporționale cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul [art. 44 alin. (2) sau art. 44 alin. (3) C. pen.]. Inculpata a susținut că a acționat ca urmare a faptului că victima O.D. i-a adresat injurii și a lovit-o cu palmele. Probele administrate în cauză nu au dovedit existența unui atac al victimei, direct, material, imediat și injust asupra inculpatei, așa cum o cere dispozițiile art. 44 C. pen.

Afirmațiile inculpatei că a fost lovită cu palmele de victimă nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă. Mai mult decât atât, examinată fiind din punct de vedere medico-legal, nu au fost constatate leziuni de violență la nivelul feței inculpatei, unde aceasta susține că a fost lovită cu palmele de către victimă. În aceste condiții, legitima apărare invocată nu poate fi reținută, nefiind îndeplinită condiția privind atacul, cerută atât în situația prevăzută de art. 44 alin. (2) cât și cea prevăzută de art. 44 alin. (3) C. pen. (depășirea limitelor apărării). Cât privește pretinsele injurii, în mod evident nu există atac material în cazul agresiunilor morale, astfel că persoanele insultate sau calomniate prin cuvinte sau gesturi nu pot invoca legitima apărare dacă folosesc acte de violență.

În mod corect s-a apreciat că existența unor injurii, plecând de la neînțelegerea privind eventualul consum de cafea imputat de către partea vătămată nu poate fi apreciată nici ca o stare de provocare [art. 73 lit. b) C. pen.], nerezultând din probatoriu că inculpata a acționat sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de un act provocator al victimei. Mai mult decât atât, așa-zisul act provocator al victimei era deja consumat la momentul comiterii faptei, însăși inculpata declarând că partea vătămată se afla în spatele său și mânca, timp în care ea a luat cuțitul de pe masă, iar când partea vătămată s-a ridicat, i-a aplicat lovitura. Prin urmare, solicitarea de reținere a circumstanței legale a provocării cu consecința reducerii pedepsei, invocată în cadrul cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc.

pen., nu este fondată. Inculpata a mai criticat cuantumul pedepsei și modalitatea de executare, critici ce vizează același caz de casare, prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. și care, de asemenea, sunt nejustificate. Inculpatei i s-au reținut, în favoarea sa, circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen., aplicându-i-se o pedeapsă sub minimul special, iar o nouă reducere sau schimbarea modalității de executare nu se justifică în raport de gravitatea faptei, generată de valoarea socială ocrotită, respectiv viața. Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpată. Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu urmând a se avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata I.V. împotriva deciziei penale nr. 30 din 6 aprilie 2011 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 12 octombrie 2011.