ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 442/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 442/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Sentința penală nr. 16 din 24 ianuarie 2011, pronunțată în Dosarul nr.

10680/118/2010, a respins ca nefondată cererea de schimbare a încadrării

juridice privind pe inculpatul P.M. din infracțiunea de viol prevăzută de art.

197 alin. (1), (2) lit. a) C. pen. în infracțiunea de profanare de morminte

prevăzută de art. 319 C. pen.

În baza art. 174 C. pen. raportat la art. 175

lit. h) C. pen., raportat la art. 176 lit. d) C. pen. a fost condamnat

inculpatul P.M. la pedeapsa închisorii de 19 (nouăsprezece) ani și 5 (cinci)

ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 211 alin. (1), (2) lit. b) și

alin. (2

1

) lit. a), c) C. pen. a fost condamnat inculpatul P.M.,

deținut în Penitenciarul Poarta Albă, la pedeapsa închisorii de 8 (opt) ani.

În baza art. 197 alin. (1), (2) lit. a) C.

pen. a fost condamnat inculpatul P.M. la pedeapsa închisorii de 7 (șapte) ani.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit.

b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului P.M. urmând ca în

final acesta să execute pedeapsa mai grea de 19 (nouăsprezece) ani și 5 (cinci)

ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis

inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a,

lit. b) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen. a fost

menținută starea de arest a inculpatului P.M.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din

pedeapsa aplicată perioada executată prin reținere și arest preventiv, începând

cu 03 noiembrie 2009 la zi.

În baza art. 174 C. pen. raportat las art.

175 lit. h) C. pen., raportat la art. 176 lit. d) C. pen., art. 37 lit. b) C.

pen. a fost condamnat inculpatul C.V., la pedeapsa închisorii de 22 (douăzeci

și doi) de ani și 5 (cinci) ani pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 211 alin. (1), (2) lit. b) și

alin. (2

1

) lit. a), c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.,

a fost condamnat inculpatul C.V. la pedeapsa închisorii de 9 (nouă) ani.

În baza art. 197 alin. (1), (2) lit. a) C.

pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.V. la

pedeapsa închisorii de 8 (opt) ani.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit.

b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului C.V. urmând ca în

final acesta să execute pedeapsa mai grea de 22 (douăzeci și doi) de ani și 5

(cinci) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis

inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a,

lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din

pedeapsa aplicată perioada executată prin reținere și arest preventiv, începând

cu 03 noiembrie 2009 la 18 noiembrie 2009.

S-a constatat că nu s-au formulat pretenții

civile în cauză.

În baza art. 189 C. proc. pen. s-a dispus ca

onorariile apărătorilor din oficiu, să se vireze din fondul Ministerului

Justiției către Baroul de Avocați Constanța.

În baza art. 191 C. proc. pen. au fost

obligați inculpații C.V. și P.M. la câte 3.300 RON fiecare, cu titlul de

cheltuieli judiciare către stat.

Instanța a fost sesizată prin Rechizitoriul

parchetului nr. 2166/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța,

consecutiv căruia, potrivit art. 300 C. proc. pen. s-a și învestit cu judecarea

cauzei în vederea tragerii la răspundere penală a inculpaților P.M. și C.V.,

pentru săvârșirea infracțiunilor de omor calificat și deosebit de grav, prevăzute

de art. 174 raportat la art. 174 lit. h) - art. 176 lit. d) C. pen., tâlhărie -

art. 211 alin. (1), (2) lit. b), alin. (2

1

) lit. a), c) C. pen.,

viol - prevăzut de art. 197 alin. (1), (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art.

37 lit. a) în cazul inculpatului C.V.

În fapt, actul de acuzare a reținut, în

esență, că în noaptea de 30 octombrie - 01 noiembrie 2009, inculpații s-au

deplasat la locuința victimei, A.M., cu intenția de a sustrage bani și alte

bunuri, au întreținut raporturi sexuale prin constrângerea acesteia, după care,

fiind amenințați că vor fi reclamați la poliție și trași la răspundere penală,

au agresat victima, aplicându-i lovituri cu cuțitul și cu o stinghie de pat în

zona capului și a corpului, cauzându-i leziuni ce au dus la decesul acesteia

prin insuficiență cardio-respiratorie acută.

Hotărând soluționarea în fond a cauzei penale

prin condamnare în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. (2) C. proc.

pen., după efectuarea cercetării judecătorești în condițiile art. 288 - art.

291 C. proc. pen., în cursul căreia au fost administrate probele strânse la

urmărirea penală și alte probe noi, cu martori, acte, instanța fondului a

examinat și apreciat materialul amintit, confirmând existența faptelor deduse

judecății și vinovăția penală a autorilor acestora, sens în care a constatat

următoarele:

La data de 02 noiembrie 2009, organele de

poliție au fost sesizate printr-un apel telefonic de numita S.V. despre găsirea

vecinei sale, A.M., decedată în locuința situată pe str. VM, Constanța.

Potrivit procesului-verbal de cercetare la

fața locului însoțit de planșele foto, s-au descoperit următoarele: în fața

ușii de la o marchiză, la 10 cm de prag, s-a găsit mânerul unui cuțit

confecționat din lemn, culoare maro, având rama ruptă la 2,5 cm de mâner, cu

urme biologice de culoare brun-roșcat, cu aspect de sânge închegat; resturi de

țigară cu filtru galben; lângă fereastra de pe latura de sud a casei s-au găsit

pe jos 2 cuie, un băț de chibrit parțial ars; imediat după intrare în marchiză,

pe mochetă, chiar lângă prag, s-a observat vârful unui cuțit cu lungimea de 10

cm, prezentând urme biologice, de culoare brun-roșcată, cu aspect de sânge

închegat, pe care era impregnat un model cu multiple cercuri de aceeași mărime,

cu diametrul de circa 1 cm fiecare, ce putea reprezenta relieful unei tălpi de

încălțăminte; în marchiză, pe podea, întins cu fața în sus, cadavrul unei

persoane de sex feminin, îmbrăcat în partea superioară și cu hainele în vine în

partea inferioară, prezentând un traumatism cranio-facial acut deschis, iar în

zona toracelui, urmele a 11 plăgi tăiate-înțepate; pe podea, lângă cadavru s-au

găsit mai multe urme de țigară cu filtru de culoare galbenă, bețe de chibrit

arse; în camera de locuit - dormitor (camera nr. 1), lângă prag, pe covor, se

afla o bucată de lemn cu lungimea 80 cm, de formă trapezoidală, iar în partea

superioară prezenta o pată culoarea brun roșcat cu aspect de sânge închegat; pe

covor fiind urme de stropi de sânge.

De la fața locului s-au ridicat mai multe

obiecte care prezentau interes pentru anchetă.

Așa cum a rezultat din procesul-verbal de

consemnare a necropsiei efectuate, moartea numitei A.M. a fost violentă și s-a

datorat insuficienței cardio-respiratorii acute consecutivă unui

hemopneuromotorax, legătura de cauzalitate fiind directă. Au fost ridicate de

la cadavru probe biologice.

Potrivit Raportului medico-legal de necropsie

nr. 772/A3 din 03 decembrie 2009 întocmit de SML Constanța, victima prezenta

infiltrare sanguină fronto-parietal stângă (cu hematom) în mușchiul temporal de

la baza piramidei nazale, fronto-orbito-zigomatic drept, fracturi ale oaselor

proprii nazale, fractură unghi mandibular drept, fractură proces alveolar

anterior mandibular, colecție sanguină subdurală; plăgi tăiate - înțepate la

nivelul toracelui. Moartea a fost violentă și s-a datorat insuficienței

cardio-respiratorii acute consecutivă unui hemopneumotorax bilateral și

hemopericard, urmări ale unor plăgi multiple tăiate - înțepate toracice cu

interesare pulmonară, vase mari de la baza cordului, cardio-pericardică.

Între leziunile cardio-vasculo-pulmonare și

deces există legătură directă, imediată de cauzalitate. În sânge s-a constatat

o alcoolemie de 2,35 grame la mie. S-a mai constatat prezența spermei în vagin,

ce demonstrează întreținerea unui raport sexual recent.

Organele de cercetare penală au adus în casa

victimei câine, special antrenat, care după ce a mirosit în camerele locuinței,

geamul din spatele casei, i-a condus într-o curte vecină, apoi pe stradă și în

cele din urmă la locuința lui B.V. Câinele a refăcut traseul de 3 ori. În casa

acestuia locuia și inculpatul P.M.

Potrivit Raportului de constatare

medico-legală 629/A1/agresiune din 17 noiembrie 2009 numitul P.M., examinat la

data de 5 noiembrie 2009, prezenta leziuni traumatice constând într-o

excoriație, prin lovire de corp dur, placardele excoriate, prin lovire cu corp

înțepător-tăietor, posibil lamă de cuțit, ce puteau data de 5, 6 zile.

Ambii inculpați au fost expertizați de INML

Mina Minovici din punct de vedere psihiatric (Rapoartele de expertiză

medico-legală psihiatrică Al/12793/2009, respectiv Al/12794/2009), rezultând că

prezintă tulburare de personalitate cu manifestări antisociale și discernământ

păstrat în raport de fapta pentru care este cercetat - P.M.; tulburare organică

de personalitate de tip antisocial, accentuate tendințe impulsive și

antisociale, conturate tendințe de instabilitate psihică; personalitate

caracterizată prin eu care fuge în lupta pentru independența și libertatea sa

și discernământ păstrat în raport de fapta pentru care este cercetat - în cazul

inculpatului C.V.

Inculpaților li s-au recoltat fire de păr,

prin smulgere din toate zonele (frontală, temporo-parietală și occipitală) în

vederea expertizării.

De la locuința inculpatului P.M. au fost

ridicate hainele pe care acesta susținea că le-a îmbrăcat în noaptea de 31

octombrie/01 noiembrie 2009: un pantalon model blue-jeans, pe buzunarul dreapta

spate și la interior, pe betelie, având inscripția "M.", care

prezentau pete de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge coagulat; un pulover

de culoare gri, cu dungi negre orizontale în zona pieptului, cu urme de pete de

culoare brun-roșcată cu aspect de sânge coagulat; o geacă confecționată din

înlocuitor piele neagră.

Fiind întrebat ce încălțăminte a purtat,

acesta a declarat că o pereche de pantofi sport, tip adidas, pe care după

comiterea faptei, la sugestia inculpatului C.V., a aruncat-o pe terenul viran

din apropierea locuinței.

Inculpatul a condus organele de poliție în

teren, într-un loc unde erau depozitate resturi menajere și în urma căutărilor,

la indicațiile date de inculpat, s-a găsit un pantof sport mărimea 41, culoare

albastru gri, corespondent piciorului drept, cu 2 dungi culoarea albă în

laterale, talpă de cauciuc având relieful sub formă de cerculețe, dispuse

regulat cu diametrul de aproximativ 6 mm., pe care inculpatul l-a recunoscut ca

făcând parte din perechea de încălțăminte aruncată.

Și inculpatul C.V. a prezentat hainele și

încălțămintea pe care susținea că le-a îmbrăcat/încălțat în ziua de 31

octombrie 2009 (o pereche de pantofi de culoare albă, o bluză de culoare

bleumarin, o geacă din material textil de culoare gri, o pereche de blue-jeans,

un fes culoare roșie cu însemnele PSD-PC. Cu toate acestea, inculpatul P.M. a

susținut că nu l-a văzut pe inculpatul C.V. purtând în seara zilei de 30

octombrie 2009 și în cursul nopții acele haine.

Inculpaților li s-au recoltat probe de

referință ADN prin periaj bucal, iar după recoltare probele au fost ambalate și

sigilate.

Parchetul a mai dispus expertizarea

criminalistică a mai multor obiecte ridicate din casa victimei și din curtea

acesteia.

Pe puloverul de culoare gri purtat de victimă

s-a constatat prezența de sânge uman ce ar putea aparține grupei 0.

Potrivit Raportului de expertiză medico-legală

536 din 16 noiembrie 2009, fragmentul de urmă de încălțăminte, creat prin de

stratificare în substanța de culoare brun-roșcată pe aversul lamei metalice ce

provine de la un cuțit, descoperită în holul de la intrarea în locuință, pe

podea, cu ocazia investigării tehnico-științifice, a fost creată cu talpa

pantofului sport cu mențiunea "V" pus la dispoziție de P.M.

La data de 03 februarie 2010, inculpatul P.M.

a condus organele de poliție pe câmp în apropierea locuinței victimei, la locul

unde, după cum acesta a susținut, după săvârșirea faptei, inculpatul C.V. s-a

dezbrăcat de obiectele de îmbrăcăminte murdare de sânge și le-a ascuns sub o

saltea veche abandonată. După îndepărtarea zăpezii, pe sol s-au identificat

urme de material textil care după aspect proveneau de la o saltea, iar sub

aceasta s-au găsit resturi de material textil degradate datorită umezelii,

pline de mucegai, cărora nu li s-a putut stabili culoarea, printre acestea

fiind identificat și un tricou de culoare deschisă (posibil de damă) cu chenar

de dantelă la baza gâtului. La fața locului s-au efectuat fotografii judiciare.

Potrivit Raportului de constatare

tehnico-științifică nr. 72841 din 03 martie 2010, inculpatul C.V. a fost

examinat cu tehnica poligraf, iar la întrebările 4, 7, 10, relevante cauzei,

s-a constatat reacția mimico-gesticulară concretizată în modificare de paloare,

sudorație, disconfort psihic, agitație psihomotorie, comportament caracteristic

persoanelor care încearcă disimularea adevărului. S-au evidențiat modificări

semnificative care să fie interpretate ca indici cerți ai comportamentului

simulat.

Potrivit declarației date de martora P.N.,

mama inculpatului P.M., aceasta locuiește împreună cu fiul său, cu B.V. și B.F.

Martora obișnuia să se viziteze cu victima, aceasta obișnuind să mai rămână și

peste noapte la locuința martorei, așa cum a declarat martora că i-ar fi spus

că intenționează să facă și în noaptea de 30 octombrie/01 noiembrie 2009. În

acea seară fiul său nu era acasă iar în dimineața următoare martora a observat

că acesta este supărat iar la una din mâini avea o tăietură despre care

susținea că a fost produsă când făcea curățenie la porci.

Martora S.V. a declarat că în dimineața zilei

de 02 noiembrie 2009 a fost vizitată de vecinul D.M. care s-a arătat îngrijorat

de faptul că nu a mai văzut-o pe vecina N. (A.M.) și era îngrijorat pentru

aceasta, mai ales că geamul era deschis. Au mers la curtea victimei, au deschis

poarta asigurată cu lacăt, cu ajutorul unei chei adusă de martor, au împins ușa

neasigurată a locuinței, după ce au strigat-o pe vecină de mai multe ori și au

găsit-o pe podeaua din hol, întinsă cu fața în sus, parțial dezbrăcată. Victima

nu avea dușmani, era consumatoare de băuturi alcoolice și era vizitată rar de

soră și nepot.

Martora a mai arătat, în declarația dată în

fața instanței, că i-a văzut pe inculpați împreună, însă nu în perioada

anterioară sfârșitului lunii octombrie 2009. I s-a părut că cei doi erau

prieteni. I se păreau persoane liniștite.

Și martora T.S. a susținut că A.M. obișnuia

să o viziteze pe o anume L. care trăiește în concubinaj cu un anume V., locuind

într-o încăpere improvizată, amplasată pe terenul viran situat în prelungirea

străzii S, la care ocazional doarme și consumă băuturi alcoolice.

Martora G.M. i-a însoțit pe vecinii săi, D.M.

și S.V., la locuința victimei, care nu mai fusese văzută de câteva zile și au

găsit-o pe aceasta decedată, în casă, fiind întinsă în hol, pe jos, și având

deasupra sa o saltea.

Aceleași aspecte au fost relatate și de

martorul D.M. care a fost alertat de faptul că nu o mai văzuse pe vecina sa în

ultimele zile și pentru că, uitându-se peste gard, a văzut geamul deschis și

cioburi pe sol. Din câte a auzit de la vecini, victima ar fi spus în cursul

săptămânii trecute că îl așteaptă pe nepot să îi aducă pensia.

Într-o altă declarație dată în cursul

urmăririi penale martorul D.M. a susținut că a arătat că anterior cu câteva

zile descoperirii cadavrului vecinei sale, într-o noapte, în jurul orelor 02

00

a auzit afară zgomote și lătrat de câini și uitându-se peste gard, în grădina

aflată în spatele casei victimei, a văzut 2 bărbați, pe care i-a recunoscut ca

fiind C.V. și P.M., pe care îi știa că se ocupau cu furturi din curțile

oamenilor. Martorul a susținut că i-a gonit, iar aceștia au plecat către locuința

lui P.M. După 2 zile de la incident s-a întâlnit cu inculpatul P.M. și l-a

întrebat ce căuta în curtea vecină martorului precum și victimei, iar acesta a

răspuns că dorea să ia pământ de flori.

În cursul judecății, martorul a dat o

declarație prin care a arătat că pe cei doi inculpați îi văzuse în realitate cu

două săptămâni înainte în curtea aflată în fața curții în care locuia victima,

mai precis a văzut pe P.M. împreună cu o altă persoană a cărei identitate nu a

putut-o vedea în mod cert, singur pentru că acela a fugit când l-a văzut, dar

întâlnindu-se ulterior, cu 5 zile înainte să moară victima, l-a întrebat cu

cine era iar acesta i-a spus că fusese împreună cu C.V.

Martorul B.C.C. a declarat că în seara zilei

de 31 octombrie 2009 a venit în camera lui C.V. numitul P.M., aceștia au

consumat vin roșu dintr-un bidon de plastic, după care martorul care băuse și

el un pahar, a adormit. Martorul a susținut că nu l-a simțit pe C.V. să se suie

în pat și nici nu a văzut când a plecat P.M. și cu cine, pentru că a dormit

adânc datorită oboselii și căldurii. S-a trezit la ora 08

00

dimineața și l-a găsit pe C.V. în pat, treaz și fără ca martorul să întrebe

nimic i-a spus că P.M. plecase în acea noapte. Acest martor a plecat în

străinătate și nu a putut fi audiat nemijlocit de instanță.

Martorul P.F.P. a susținut că o cunoștea pe

victimă, fiind vecini, și a întâlnit-o pe stradă stând de vorbă cu P.N. Lui

A.M. îi era frică să doarmă singură să nu fie atacată de hoți. Pe 01 noiembrie

2009 dimineața, la orele 07

30

inculpatul C.V. a venit acasă la

martor cu o sticlă de băutură, dar concubina martorului l-a alungat pe

inculpat. În zilele de 2 și 3 noiembrie 2009, martorul susține că a lucrat

împreună cu inculpatul C.V. la o sobă de teracotă a unchiului său, iar pe P.M.

nu l-a văzut în acele zile.

Numita B.R., sora victimei, a declarat că nu

are nici un gen de pretenții bănești de la inculpați, dorind doar tragerea

acestora la răspundere penală. Victima A.M. primea o pensie de 350 RON, în

jurul datei de 20 ale lunii. Pe 25 octombrie 2009, soțul său a mers la A.M.,

i-a cumpărat lemne și i-a lăsat suma de 60 RON.

Martora Ș.L. a însoțit-o pe martora P.N. la

arestul IPJ, unde s-au deplasat pentru a-l vizita pe inculpatul P.M., iar

acesta a afirmat în acea împrejurare că l-a auzit pe inculpat relatând că a

mers împreună cu C.V. la A.M. acasă, împreună au violat-o, au tâlhărit-o și

omorât-o. A lovit-o de două ori cu cuțitul, la îndemnul inculpatului C.V., care

la rândul său a lovit-o cu un toc de ușă în cap și dacă nu ar fi fost beat și

nu ar fi fost influențat de inculpat, nu ar fi făcut acest lucru, pentru că

victima era prietenă a mamei sale. Aspectele au fost relatate și de concubinul

martorei - P.F.S. De altfel, martora a afirmat că cei doi inculpați i s-au

părut buni prieteni și deveneau violenți mai ales când beau, obișnuind să pună

mâna pe cuțit, să devină amenințători în raport de alte persoane, să înjure

oamenii. Martora a mai susținut că are cunoștință despre un incident când

inculpatul, în urma consumului de alcool, și-a amenințat concubina cu cuțitul,

aspect pe care martora l-a perceput atât direct cât și din spusele acelei

femei. Cu o săptămână înainte de decesul vecinei A.M. l-a văzut pe inculpatul

C.V. lucrând împreună cu concubinul martorei, P.F.S. la un gard, pentru unchiul

celui din urmă, venind acolo și P.M. cu băutură pe care au consumat-o toți trei

bărbați împreună.

Martorul B.F., propus de inculpatul C.V. în

apărare, a declarat că a fost câteva zile încarcerat cu inculpatul P.M. însă

acesta nu i-a relatat nimic în legătură cu faptele pentru care este cercetat.

Un alt martor propus în apărare de C.V. a

fost I.Ș.D., care a susținut că a fost încarcerat împreună cu ambii inculpați

și îi cunoaște bine, auzind pe P.M., că ar fi recunoscut săvârșirea omorului și

nu cu inculpatul C.V. dar cu alte persoane care i-au cerut să nu le divulge

identitatea. Nu i s-a părut că inculpații ar fi în relații de prietenie.

Cei doi inculpați au fost confruntați și

inculpatul P.M. a susținut că au pătruns împreună în casa victimei, au întreținut

pe rând raport sexual; C.V. a luat niște bani de la victimă din buzunar apoi a

lovit-o cu o stinghie la cap și la cererea acestuia, a luat un cuțit cu care a

lovit-o. Inculpatul C.V. a negat susținerile coinculpatului.

Inculpatul C.V. a fost confruntat cu martorul

B.C.C., cel dintâi susținând că nu ar fi adevărat cele spuse de martor în

sensul că martorul s-a culcat în jurul orelor 23

00

lăsându-i pe

inculpați consumând alcool împreună; că dimineața C.V. - a spus fără să fi fost

întrebat despre plecarea inculpatului P.M. B.C. a contestat la rândul său

susținerea inculpatului potrivit căreia s-au culcat în același timp.

Inculpatul P.M. a susținut, în prima

declarație, că în seara zilei de 30 ianuarie 2009, s-a întâlnit cu prietenul

său C.V. și au mers la locuința acestuia unde au consumat alcool împreună, până

în jurul orelor 01

00

noaptea. După ce băiatul care locuia în aceeași

încăpere s-a dus la culcare, C.V. a avut ideea să meargă împreună la o femeie

în vârstă pe care o cunoșteau din vecinătate, sub numele N., în scopul de a

sustrage bani, știind de la inculpat că aceasta luase pensia de curând și

trebuie să aibă bani prin casă.

Au sărit gardul, apoi au mers la un geam din

spatele casei unde inculpatul C.V. și-a tras peste mână mâneca gecii și a forțat

rama geamului până l-a deschis. Au căzut cu acea ocazie niște cioburi de sticlă

în care inculpatul P.M. s-a tăiat în cădere, dezechilibrându-se. Au pătruns în

casă, iar într-una din camere, pe un fotoliu stătea A.M., pe care inculpatul

C.V. a trântit-o la pământ în mijlocul acelei camere și a început să o lovească

cu pumnii în zona feței și a toracelui după care i-a dat în jos pantalonii și

lenjeria intimă și a întreținut raport sexual, în final ejaculând peste zona

pubiană a victimei precum și peste hainele acesteia. În timp ce C.V. întreținea

raportul sexual, inculpatul P.M. a auzit un foșnet și a presupus că cel dintâi

i-a scos din buzunarul victimei bani.

În timp ce era violată, victima a spus că îi

cunoaște și că îi va reclama la poliție, fapt ce l-a determinat pe inculpatul

C.V. să iasă din casă, să meargă într-o magazie de unde a smuls un toc de lemn

de lungimea aproximativ 100 cm cu care, reîntorcându-se în casă, a lovit-o pe

victimă de 2, 3 ori, timp în care inculpatul P.M. căuta prin casă bani, negăsind

decât un pachet de țigări.

Cei doi au luat-o apoi de mâini și de

picioare și au mutat-o în hol, după care inculpatul C.V. a luat un cuțit de

bucătărie cu care a aplicat mai multe lovituri victimei, în zona pieptului,

până când lama cuțitului s-a rupt în 3 bucăți. Tot acest inculpat ar fi luat

dintr-o magazie un pat de culoare roșie pe care l-a așezat peste victimă. Au

ieșit din casă pe ușă sărind gardul în stradă. Au împărțit apoi țigările.

Cât timp au stat în casă au aprins mai multe

bețe de chibrit, acestea fiind singura sursă de lumină. Când s-au despărțit

C.V. i-a cerut inculpatului P.M. să arunce hainele pe câmp și să nu spună

vreodată că au comis fapta împreună, căci în caz contrar îl va tăia cu cuțitul.

Inculpatul P.M. a mai arătat că, cu aproximativ 2, 3 zile în urmă, înainte de a

se petrece fapta, împreună cu coinculpatul au vrut să intre peste victimă dar

au fost surprinși de vecinul D.M. astfel că au renunțat.

Într-o nouă declarație dată la Parchet, pe

lângă amănuntele deja relatate, inculpatul a mai adus următoarea precizare: el

a fost cel care a lovit victima de mai multe ori cu cuțitul în zona pieptului.

Inculpatul P.M. a mai arătat că în timpul

transportului de la IPJ la instanță, la un termen când se discuta prelungirea

măsurii arestului preventiv, a primit de la C.V. atât amenințări cât și

rugăminți, în scopul ca inculpatul să ia asupra sa săvârșirea faptelor, ceea ce

l-a și determinat inițial să ascundă anchetatorilor participarea acestuia.

În seara crimei acesta era îmbrăcat cu o geacă

gri, un fes roșu, adidași de culoare închisă, negri sau maro, cu șireturi, o

pereche de geans culoare neagră. Despre obiectele prezentate de inculpatul C.V.

la cererea poliției, ca fiind cele purtate în seara zilei de 30 noiembrie 2009,

inculpatul P.M. susține că nu le-a mai văzut.

Pe parcursul cercetării judecătorești,

inculpatul P.M. nu a dorit inițial să dea declarație, însă spre final s-a

răzgândit.

Inculpatul C.V. a declarat la poliție că în

seara zilei de 30 noiembrie 2009, inculpatul P.M. a venit împreună cu nepotul

gazdei unde locuia, un băiat de 13 ani, poreclit "C." și toți trei au

consumat alcool. Inculpatul P.M. venise să își ceară scuze întrucât îl

implicase în fața organelor judiciare la un furt, fără să fi participat.

Băiatul a adormit. Inculpatul a mai susținut că P.M. a plecat singur fiind

amețit, putând însă să se țină pe picioare. Inculpatul a afirmat că s-a culcat

lângă "C." și s-a trezit în jurul orelor 10

00

, a doua zi

dimineața, după care a plecat la o lucrare. Nu știe cine era A.M., nici după

nume, nici ca persoană, a văzut-o o singură dată acasă la un vecin F., stând de

vorbă cu soția acestuia.

Într-o nouă declarație dată la parchet,

inculpatul a afirmat că după plecare lui P.M. în jurul orelor 01

00

s-a culcat în același timp cu "C.", pe la 01

00

- 01

30

.

P.M. a plecat pentru că inculpatul C.V. și

"C." vroiau să se culce și inculpatul a susținut că este sigur că

numitul "C." l-a văzut pe P.M. plecând. Dimineața când s-au trezit nu

a vorbit nimic cu acel băiat care s-a îmbrăcat și a plecat în camera sa.

În declarația dată în fața instanței,

inculpatul a susținut că inculpatul P.M. a venit în seara zilei de 30 noiembrie

2009 ca să își ceară scuze cu privire la declarațiile date la poliție, în care

îl implica referitor la un furt din locuință și la un moment dat, din acest

motiv, între martorul B.C.C. și inculpatul P.M. a izbucnit o ceartă astfel că

cel dintâi i-a cerut lui P.M. să plece. C.V. a susținut și de această dată că

s-a culcat în același timp cu martorul B.C.C. Pe victimă nu o cunoștea dar a

înțeles că locuia în vecinătate. În schimb, inculpatul P.M. o cunoștea, fiind

și prieten de familie cu aceasta. Inculpatul a susținut că datorită stării

conflictuale create de acuzațiile nedrepte pe care P.M. i le adusese, în decurs

de o lună anterior datei crimei nu s-a întâlnit cu P.M., nu a fost împreună cu

acesta cu 2 zile înainte în curtea din apropierea casei victimei, cum susține

martorul D.M. A contestat rezultatul testului Poligraf precum și susținerea că

l-ar fi amenințat sau rugat pe P.M. să ia fapta asupra sa, însă a afirmat că la

un moment dat, pe când se aflau în arest, i-a cerut să spună adevărul.

Potrivit Raportului Criminalistic întocmit în

cauză, au fost comparate: fir de păr ridicat din mâinile victimei A.M., cu

ocazia efectuării necropsiei, ambalat în plicul nr. 41; fire de păr ridicate

din mâinile victimei A.M., cu ocazia efectuării necropsiei, ambalate în plicul

nr. 2, cu fire de păr recoltate de la numitul C.V., fire de păr recoltate de la

numitul P.M.

Probele au fost ambalate în plicuri după cum

urmează:

- plicul nr. 41 conținea un fir de păr de

culoare castanie, în lumină naturală, cu lungimea de 27 mm;

- plicul nr. 42 conținea patru capsule de

hârtie albă, notate în cadrul laboratorului A, B, C, D.

Capsula A conținea un fir de păr de culoare

castanie, în lumină naturală, cu lungimea 28 mm.

Capsula B conținea două fire de păr de

culoare castanie, în lumină naturală, cu lungimea de 27 mm, respectiv 90 mm.

Capsula C conținea un fir de păr de culoare

castanie, în lumină naturală cu lungimea de 31 mm.

Capsula D conținea două un fire de păr de

culoare castanie, în lumină naturală cu lungimea de 110 respectiv 140 mm.

Plicul de hârtie cu probă de comparație

recoltată de la numitul C.V. conținea fire de păr de culoare castaniu, în lumină

naturală, cu lungimea de 70 - 142 mm.

Plicul de hârtie cu probă de comparație

recoltată de la numitul P.M. conținea fire de păr de culoare castaniu, în

lumină naturală, cu lungimea de 15 - 32 mm.

Examinarea microscopică a probelor în litigiu

înaintate a evidențiat următoarele:

- plicul nr. 41 conținea un fir de păr de

natură umană, provenit din regiunea păroasă a capului (firul prezintă o

structură formată din trei straturi: cuticulă, cortex și canal medular subțire,

discontinuu și neregulat, de culoare neagră și castanie); firul de păr a fost

detașat prin rupere (după aspectul capetelor libere ale tijei);

- plicul nr. 42 (capsula A) conținea un fir

de păr de natură umană, provenit din regiunea păroasă a capului (firul prezintă

o structură formată din trei straturi: cuticulă, cortex și canal medular

subțire, discontinuu și neregulat de culoare castaniu și, negru); firul de păr

a fost detașat prin rupere (după aspectul capetelor libere ale tijei);

- plicul nr. 42 (capsula B) conținea două

fire de păr de natură umană, provenite din regiunea păroasă a capului (firele

prezintă o structură formată clin două straturi: cuticulă și cortex); firul de

păr cu lungimea 27 mm a fost detașat prin cădere liberă (acesta prezintă bulb

alungit fără teacă epitelială, de culoare alb cu nuanță castanie) iar firul de

păr cu lungimea 90 mm a fost detașat prin rupere (după aspectul capetelor

libere ale tijei);

- plicul nr. 42 (capsula C) conținea un fir

de păr de natură umană, provenit din regiunea păroasă a capului (firul prezintă

o structură formată din trei straturi: cuticulă, cortex și canal medular

subțire, discontinuu și neregulat de culoare neagră și castanie); firul de păr

a fost detașat prin rupere (după aspectul capetelor libere ale tijei);

- plicul nr. 42 (capsula D) conținea două

fire de păr de natură umană, provenite din regiunea păroasă a capului (firele

prezintă o structură formată din două sau trei straturi: cuticulă, cortex și

canal medular subțire, discontinuu și neregulat); firul de păr cu lungimea de

110 mm a fost detașat prin cădere liberă (firul prezintă bulb cu aspect

deformat fără teacă epitelială, de culoare castaniu cenușiu închis); firul de

păr cu lungimea de 140 mm a fost detașat prin cădere liberă (firul prezintă

bulb cu aspect deformat, fără teacă epitelială, de culoare castaniu deschis cu

slabe nuanțe cenușii) și prezintă un canal medular de culoare castaniu-roșcat

și negru.

Plicul cu probă prelevată de la numitul C.V.

conținea fire de păr: de natură umană, provenite din regiunea păroasă a capului

(firele au o structură formată din două sau trei straturi: cuticulă, cortex și

canal medular subțire, discontinuu și neregulat de culoare castaniu și negru);

acestea au fost detașate prin smulgere (firele au bulb deformat și alungit, cu

teacă epitelială și prezintă culoarea castaniu cenușiu închis, alb, alb cu

nuanță castanie etc.)

Plicul cu probă prelevată de la numitul P.M.

conținea fire de păr de natură umană, provenite din regiunea păroasă a capului

(firele au o structură formată din două sau trei straturi: cuticulă, cortex și

canal medular subțire, discontinuu și neregulat de culoare neagră); acestea au

fost detașate prin smulgere (firele au bulb cu aspect deformat, măciucat, cu

teacă epitelială și prezintă culoarea castaniu închis spre negru, alb cu nuanță

castanie, castaniu cu nuanță cenușie etc).

Nu s-a putut stabili cu certitudine dacă

firele de păr în litigiu provin de la inculpați deoarece proba în litigiu este

constituită dintr-un număr redus de fire de păr scurte, detașate majoritatea

prin rupere, iar lipsa bulbului și a zonei învecinate nu a permis efectuarea

unui examen morfologic comparativ complet.

Firul de păr cu lungimea de 110 cm, ambalat

în plicul 42, capsula D, prezenta atât elemente de asemănare morfologică

(nuanța culorii pe porțiuni, grosime) cât și de diferențiere (nuanța culorii pe

porțiuni, aspectul bulbului) cu firele puse la dispoziție, recoltate de la

inculpatul C.V., ce se pot datora: provenienței probelor de la persoane

diferite; provenienței probelor de la aceeași persoană, din regiuni păroase

diferite ale capului.

Potrivit Raportului de expertiză nr. 438808

din 06 aprilie 2010 s-a răspuns la următoarele obiective: A) - dacă pe probele

puse la dispoziție se evidențiază urme biologice umane; în caz afirmativ să se

stabilească profilul/profilele genetice al/ale persoanei/persoanelor de la care

provine/provin; B) - dacă profilele genetice ale ADN extras din probele

biologice de referință recoltate de la victima A.M. și de la numiții C.V. și

P.M. (profile genetice menționate în Raportul de expertiză nr. 343152/1 din 11

ianuarie 2010) sunt identice sau se regăsesc în cel(e) obținut(e) la punctul A.

Au fost analizate următoarele probe: mânerul

de cuțit, urme biologice ridicate pe tampon din bumbac de pe pielea victimei

A.M., zona pubiană, ridicat cu ocazia necropsiei, o bucată material lemnos,

ridicată de pe podea camera nr. 1, un fragment sticlă, ridicat de pe solul din

curtea locuinței, sub fereastra camerei nr. 2.

Analizele genetice ale probelor biologice

puse la dispoziție în dosarul menționat mai sus, au evidențiat următoarele:

biologice de referință recoltate de la victima A.M. (probă notată R03) și

numiții C.V. (probă notată R01) și P.M. (probă notată R02), corespunzător

locilor analizați, a pus în evidență profilele genetice prezentate în cadrul

Raportului de Expertiză nr. 343152/1 din 11 ianuarie 2010.

- microurma notată T12 prezintă celule epiteliale. Genotiparea acestei

microurme a pus în evidență, corespunzător markerilor genetici analizați,

electroforegrame parțiale și nereproductibile, care nu au putut fi valorificate

pentru identificarea persoanei creatoare a acestei urme biologice. Aceasta s-a

datorat cantității insuficiente de ADN matriță și/sau prezenței inhibitorilor.

ridicată pe tampon din bumbac, de pe pielea victimei A.M., zona pubiană,

ridicat cu ocazia necropsiei", urma notată T21 fiind constituită din

capete de spermatozoizi, sânge uman și celule epiteliale.

Genotiparea urmei notate T21 (fracție

spermatică), corespunzător markerilor analizați a pus în evidență un profil

genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltate de la numiții

P.M. (probă notată R02), frecvența de regăsire în populația caucaziană a

profilului genetic al ADN-ului extras din urma biologică notată T21, identic cu

cel obținut din proba biologică de referință recoltată de la numitul P.M.,

corespunzător locilor analizați, este de 1.05 x 10" 19. Grupul

populațional în care acest profil genetic este unic: 9.520.000.000.000.000.000

indivizi neînrudiți genetic.

Genotiparea urmei notate T22 (fracție

epitelială - derivată din urma T21), corespunzător markerilor analizați, a pus

în evidență un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință

recoltate de la numitul P.M. (probă notată R02). Frecvența de regăsire în

populația caucaziană a profilului genetic al ADN-ului extras din urma biologică

notată T11, identic cu cel obținut din proba biologică de referință recoltată

de la numitul P.M., corespunzător locilor analizați, este de 1.16 x 10"

86.200.000.000.000.000 indivizi neînrudiți genetic.

lemnos, ridicată de pe podea camera nr. 1" - microurma notată T31 prezintă

celule epiteliale.

Genotiparea acestei microurme, corespunzător

locilor analizați, a pus în evidență un profil genetic ce aparține unei

persoane de sex masculin, notată P31, diferit de cele ale numiților C.V. și

P.M.

ridicat de pe solul din curtea locuinței, sub fereastra camerei nr. 2" -

microurma T41 prezintă celule epiteliale.

Genotiparea acestei microurme a pus în

evidență, corespunzător markerilor genetici analizați, un amestec de profile

genetice, parțial și nereproductibil, care nu poate fi raportat, deoarece

alelele acestuia nu îndeplinesc condițiile standard minime analitice. Aceasta

se datorează cantității insuficiente de ADN matriță și/sau prezenței

inhibitorilor.

Un alt Raport de expertiză nr. 343152/1 din

11 ianuarie 2010 întocmit de Ministerul Administrației și Internelor,

Inspectoratul General al Poliției Române - Institutul de Criminalistică

Serviciul de Biocriminalistică cu următoarele obiective: A) - dacă pe probele

puse la dispoziție se evidențiază urme biologice de natură umană; în caz

afirmativ să se stabilească profilul/profilurile genetice al/ale

persoanei/persoanelor de la care provine/provin; B) - profilele genetice al

probelor biologice de referință recoltate de la numiții C.V., P.M. și A.M.; C)

- dacă profilele genetice obținute la pct. B) sunt identice sau se regăsesc în

profilurile genetice obținute la pct. A).

În urma analizării profilurilor genetice ale

probelor biologice de referință recoltate de la numiții P.M., C.V. și A.M.,

s-au formulat următoarele concluzii:

Proba nr. 1: "pantalon, model blugi cu

eticheta M, pus la dispoziție de P.M.", urma notată T11 este constituită

din sânge uman. Genotiparea acestei urme a pus în evidență, corespunzător

markerilor genetici analizați, un profil genetic identic cu cel al probei

biologice de referință recoltate de la victima A.M. Frecvența de regăsire a

profilului genetic al ADN extras din urma T11 identic cu cel obținut din proba

biologică de referință recoltată de la victima A.M., este 2,51 X 10" 19.

Grupul populațional în care acest profil genetic este unic:

3.980.000.000.000.000.000 indivizi neînrudiți genetic.

Proba nr. 2: "fes de culoare roșie, cu

inscripția ...., pus la dispoziție de inculpatul C.V.", urma T21 este

constituită din sânge. Genotiparea acestei urme a pus în evidență,

corespunzător markerilor genetici analizați, electroforegrame care nu pot fi

valorificate pentru identificarea persoanei creatoare a acestor urme biologice.

Aceasta se datorează cantității insuficiente de ADN matriță ceea ce determină

imposibilitatea obținerii unui profil genetic complet.

Proba nr. 3: "urme biologice ridicate

prin transfer pe tampon de bumbac din vaginul victimei A.M.":

a. urma notată T31 (fracția spermatică) a

fost constituită din elemente specifice spermei aflate în cantități reduse

(lichid seminal și capete de spermatozoizi). Genotiparea acestei urme a pus în

evidență, corespunzător markerilor genetici analizați, electroforegrame care nu

au putut fi valorificate pentru identificarea persoanei creatoare a acestor

urme biologice. Aceasta s-a datorat cantității insuficiente de ADN matriță ce

ar fi putut proveni de la o persoană de sex masculin.

b. urma notată T32 (fracția epitelială) a

fost constituită din celule epiteliale. Genotiparea acestei urme a pus în

evidență, corespunzător locilor analizați, un profil genetic identic cu cel al

probei biologice de referință recoltate de la victima A.M.

c. urma notată T33 (fracția spermatică) a

fost constituită din elemente specifice spermei aflate în cantități reduse

(lichid seminal și capete de spermatozoizi). Genotiparea acestei urme a pus în

evidență, corespunzător markerilor genetici analizați, un profil genetic

identic cu cel al probei biologice de referință recoltate de la victima A.M.

d. urma notată T34 (fracția epitelială) a

fost constituită din celule epiteliale. Genotiparea acestei urme a pus în

evidență, corespunzător locilor analizați, un profil genetic identic cu cel al

probei biologice de referință recoltate de la victima A.M.

Proba nr. 4: "pătură, fibre sintetice,

pe suprafața căreia sunt prezente urme de culoare gălbui, rugoase, cu aspect de

spermă, ridicată de pe pat":

a. urma notată T41 a fost constituită din

salivă. Genotiparea acestei urme a pus în evidență, corespunzător markerilor

genetici analizați, electroforegrame care nu pot fi valorificate pentru

identificarea persoanei creatoare a acestor urme biologice. Aceasta s-a datorat

cantității insuficiente de ADN matriță ceea ce a determinat imposibilitatea

obținerii unui profil genetic complet.

b. urma notată T42 a fost constituită din

salivă. Genotiparea acestei urme a pus în evidentă, corespunzător markerilor

genetici analizați, electroforegrame care nu pot fi valorificate pentru

identificarea persoanei creatoare a acestor urme biologice. Aceasta s-a datorat

cantității insuficiente de ADN matriță ceea ce determină imposibilitatea

obținerii unui profil genetic complet.

Proba nr. 3: "urme biologice ridicate

prin transfer pe tampon de bumbac din vaginul victimei A.M.", urma notată

T31 a fost constituită din elemente specifice spermei aflate în cantități

reduse (lichid seminal și capete de spermatozoizi). Genotiparea acestei urme a

pus în evidență, corespunzător markerilor kitului Y-Filer, electroforegrame

care nu au putut fi valorificate pentru identificarea persoanei creatoare a

acestei urme biologice. Aceasta s-a datorat cantității insuficiente de ADN

matriță ce ar fi putut proveni de la o persoană de sex masculin.

Raportat la toate aceste probe, instanța

fondului a apreciat că situația de fapt este cea prezentată de inculpatul P.M.,

care a stat la baza situației de fapt reținute și de parchet. Astfel, în seara

zilei de 01 noiembrie 2009, după ce inculpații au consumat alcool în compania

martorului B.C.C. și după ce acesta s-a culcat, au plecat la locuința victimei

A.M. despre care aveau cunoștință că locuia singură și că în acea perioadă

primise pensia.

Au pătruns în curte sărind gardul și în casă,

prin deșurubarea și extragerea unor cuie din fereastră, după care C.V. a

găsit-o într-una din încăperi pe victima aflată pe un fotoliu, sub influența

unei cantități considerabile de alcool ingerată, a trântit-o la pământ, i-a

aplicat lovituri cu pumnul în zona feței, a dezbrăcat-o de pantaloni până la

genunchi și a întreținut raport sexual cu aceasta, în același timp căutând bani

în buzunarele acesteia, după care și inculpatul P.M. a întreținut raport sexual

prin constrângerea victimei.

Cum victima a spus ca îi recunoaște și că îi

va reclama la poliție, inculpații au luat hotărârea de a o ucide, motiv pentru

care i-au fost aplicate 11 lovituri de cuțit de către inculpatul P.M. în zona

pieptului, iar de către inculpatul C.V. lovituri în zona capului cu o bucată de

lemn smulsă dintr-un toc de ușă.

Inculpații au căutat bunuri de valoare, dar

nu au găsit decât un pachet cu țigări pe care le-au împărțit.

Au adus apoi o dormeză pe care au așezat-o în

hol, peste corpul victimei, care decedase.

După ce au ieșit pe ușă și au sărit gardul,

și-au aruncat hainele pe câmp, în locuri diferite.

În drept, faptele inculpaților P.M. și C.V.,

care în noaptea de 30 octombrie/01 noiembrie 2009 s-au deplasat la locuința

victimei A.M. cu intenția de a sustrage bani și alte bunuri, împrejurare în

care au întreținut cu aceasta raporturi sexuale, prin violență, după care,

fiind amenințați de victimă că vor fi reclamați la poliție și temându-se să nu

fie trași la răspundere, au agresat-o aplicându-i lovituri cu cuțitul și cu o

stinghie în zona capului și a corpului, cauzându-i leziuni ce au dus la decesul

acesteia prin insuficiență respiratorie acută prin hemopneumotorax bilateral și

hemopericard, urmări ale unor plăgi multiple tăiate, înțepate toracice cu

intersare pulmonară și au luat la plecare un pachet cu țigări pe care le-au

împărțit între ei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de

omor calificat și deosebit de grav prevăzute de art. 174 raportat la art. 175

lit. h), raportat la art. 176 lit. d) C. pen.; tâlhărie prevăzută de art. 211

alin. (1), (2) lit. b), alin. (2

1

) lit. a), c) C. pen.; viol prevăzută

de art. 197 alin. (1), (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C.

pen., art. 37 lit. b) C. pen. în cazul inculpatului C.V.

În urma examinării întregului material

probator instanța a apreciat că vinovăția celor doi inculpați privind comiterea

faptelor menționate în actul de inculpare a rezultat în mod indubitabil.

Astfel în ceea ce-l privește pe inculpatul

P.M., instanța a avut în vedere declarațiile date pe parcursul procesului penal

prin care a recunoscut comiterea faptelor, descriind în amănunt modul de

operare; procesul-verbal de la fila 58 dosar urmărire penală, ce consemnează

faptul că drumul între casa victimei și cea în care locuia inculpatul P.M. a

fost refăcut de 3 ori de câinele folosit de polițiști pentru a lua urma;

martorii au declarat că mama inculpatului se vizita cu victima și acestuia îi

putea parveni informația privind primirea pensiei de către victimă; martorii au

mai arătat că inculpatul a susținut în mod constant la arest că a comis fapta

împreună cu coinculpatul C.V.; pe pantalonul purtat de inculpatul P.M. s-a

găsit o urmă biologică cu un profil genetic identic cu cel al probei biologice

de referință recoltate de la victima A.M.; de pe corpul victimei, din zona

pubiană s-au ridicat urme biologice (fracție spermatică și fracție epitelială)

ce au pus în evidență un profil genetic identic cu cel al probei biologice de

referință recoltate de la numitul P.M.; urma de talpă de încălțăminte găsită la

fața locului a corespuns fără urmă de îndoială cu desenul de pe talpa pantofului

sport purtat de inculpat în noaptea crimei, încălțăminte găsită în locul

indicat de inculpat ca fiind cel în care aruncase hainele; susținerile

inculpatului s-au coroborat cu cele ale martorului D.M. care a arătat că

anterior cu câteva zile constatării decesului vecinei sale l-a văzut pe

inculpat în apropierea casei lui A.M., împreună cu o altă persoană a cărei

identitate a fost dezvăluită de P.M. martorului; leziuni traumatice constatate

pe mâna inculpatului prin Raportul de constatare medico-legală 629/A1/agresiune

din 17 noiembrie 200 produse prin lovire cu corp înțepător-tăietor, posibil

lamă de cuțit.

În ceea ce-l privește pe inculpatul C.V.,

deși nu au existat probe directe care să îl plaseze la locul infracțiunilor,

instanța a apreciat că probele indirecte coroborate au condus la concluzia

participării acestui inculpat.

Inculpatul P.M. a susținut, începând cu cea

de-a doua declarație dată în cursul urmăririi penale și apoi în cursul

judecății, că inculpatul C.V. a participat și a contribuit la comiterea

infracțiunilor de viol, tâlhărie, omor. Testul Poligraf, ale cărui întrebări

esențiale cauzei au fost axate tocmai pe participarea coinculpatului, nu a

detectat elemente de comportament simulat și a întărit concluzia că acuzațiile

aduse lui C.V. sunt reale.

Pe de altă parte, testul Poligraf (Raportul

de constatare tehnico-științifică nr. 72841 din 03 martie 2010) căruia i-a fost

supus inculpatul C.V. a atestat disimularea adevărului prin reacția

mimico-gesticulară concretizată în modificare de paloare, sudorație, disconfort

psihic, agitație psihomotorie.

Susținerile inculpatului privind anumite

aspecte relevante cauzei au fost total infirmate de depozițiile martorilor.

Astfel C.V. a încercat să acrediteze ideea că

era în relații de dușmănie cu inculpatul P.M. în perioada anterioară nopții de

31 octombrie/01 noiembrie 2009 din cauza unor acuzații nefondate aduse acestuia

de inculpatul P.M., implicându-l fără motiv într-o infracțiune.

Cu toate acestea, martorii Ș.L., D.M., au

susținut contrariul, că i-au perceput pe cei doi inculpați ca fiind prieteni,

văzându-i împreună și bănuindu-i chiar de comiterea unor furturi ce avuseseră

loc în acea perioadă în zonă.

Inculpatul C.V. a mai susținut că se afla în

casă împreună cu martorul B.C.C. când la aceștia a venit P.M., au băut împreună

și i-au cerut în jurul orelor 01

00

să plece pentru că le era somn și

doreau să se culce ceea ce au și făcut concomitent, trezindu-se a doua zi

dimineața. Într-o altă declarație a arătat că între martor și inculpatul P.M.

ar fi intervenit o ceartă, motiv pentru care i-au cerut acestui inculpat să

plece. Ambele susțineri au fost infirmate de martorul B.C.C., ce a arătat că

după ce a consumat vin împreună cu inculpații a adormit și nu știe nici dacă

acesta s-a suit în pat, nici când a făcut-o, iar când martorul s-a trezit la

ora 8 dimineață inculpatul C.V. era treaz și fără ca martorul să întrebe nimic

i-a spus că P.M. plecase în acea noapte.

Inculpatul C.V. a mai încercat să acrediteze

ideea că inculpatul P.M. a făcut mărturisiri unui deținut cum că a comis fapta

împreună cu alte persoane dar nu cu cel dintâi, aspect infirmat chiar de

martorul propus să susțină această teză.

Același inculpat a negat că s-ar fi aflat cu

2 nopți înainte lângă casa victimei, însă afirmația inculpatului P.M. în acest

sens a fost întărită de cea a martorului D.M. care a alungat 2 persoane de

lângă casa vecinei sale și deși nu a văzut bine cu cine era P.M. l-a întrebat

la foarte scurt timp, rezultând că fusese cu C.V.

Prin toate afirmațiile făcute, inculpatul

C.V. a făcut eforturi în a se distanța de P.M., în special în perioada imediat

anterioară celei a uciderii victimei A.M. și mai ales a nopții crimei, însă

toate afirmațiile sale au fost contrazise de martori și inculpatul P.M.

Analiza firelor de păr aflate pe mâinile

victimei a prezentat asemănări și deosebiri cu firele de păr recoltate de la

fiecare inculpat, expertul neputând formula o concluzie certă privind

apartenența acestor fire de păr fiecărui inculpat. Sub aspectul culorii, firele

notate 41 și 42A, 42C prezentau canal medular subțire, discontinuu și

neregulat, de culoare neagră și castanie.

Instanța a apreciat că sub aspectul lungimii,

culorii, caracteristicilor structurale - canal medular, formă bulb (alungit sau

măciucat) firele de păr ridicate de pe mâinile victimei ar putea proveni de la

persoane diferite.

Aplicarea unor lovituri repetate, de un grad

ridicat al violenței, cu două obiecte de natură a produce urmări tanatologice

poate fi dovada participării a două persoane.

Deși inculpatul P.M. a susținut că a atins

cuțitul cu care a aplicat mai multe lovituri victimei, pe mâner s-a găsit

insuficient ADN pentru a fi examinat. Nici bucata de lemn cu care a lovit

inculpatul C.V. nu a prezentat urme biologice și nici cioburile de sticlă din

geamul prin care au pătruns în casa victimei. Aceste aspecte au întărit

convingerea instanței că inculpatul C.V., având o lungă experiență a anchetelor

penale, atestată de fișa de cazier, a șters urmele.

Deși inculpatul a pro